826 matches
-
a se alătura acțiunii, a fost instruit de Țurcanu și Popa. În mai 1950 a participat la sesiunile de „reeducare” de la camera 4-spital, unde a fost primul care le-a spus celor prezenți că oriunde vor merge trebuie să aplice „demascarea”. A torturat și el la Pitești, din iunie 1950 activând la Gherla. În urma bătăilor la care a participat, au murit Vasile Dumitru, la camera 98, și Garofil Dimciu, bătut în mai multe camere. Eliberat, și-a denunțat părinții și cumnații
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în mai 1944 de la Aiud. Închis din nou în iunie 1949, a fost dus la Oradea, iar pe 5 noiembrie, la Pitești. S-a împotrivit acțiunii, dar, din ianuarie până în mai 1950, a fost bătut și forțat să-și facă „demascarea”, așa că, din iunie, s-a alăturat acțiunii în camera 2-subsol, unde a cules informații. E acuzat de aceleași lucruri ca și ceilalți: strângere de informații, participarea la violențe și pregătirea de noi cadre pentru acțiune. El ar fi recunoscut că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de unde a fost apoi transferat la Suceava. Ar fi aprobat mișcarea lui Bogdanovici, fiindu-i martor acestuia că nu trădează Mișcarea Legionară prin ceea ce întreprinde. De asemenea, ar fi aprobat și înființarea ODCC și ar fi condus întreaga acțiune de demascare, dar din umbră, pentru ca scopurile sale subversive să nu fie descoperite. Maximilian Sobolevschi ar fi acționat în FDC din 1942, iar în 1947 s-a înscris și în Partidul Comunist. Condamnat în 1948, a fost încarcerat la Suceava, unde s-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Octavian Voinea, Pafnutie Pătrășcanu, Aristotel Popescu și Dan Dumitrescu. Spre deosebire de procesul lotului Țurcanu, acesta n-a mai putut fi exploatat de comuniști, din cauza opoziției acuzaților. Gheorghe Calciu s-a ridicat împotriva absurdității întregii mizanscene și a denunțat adevărații responsabili pentru demascări: Nicolschi, Dulgheru, Zeller, Dumitrescu, Marina și Avădanei 1. Calciu și Iosif V. Iosif au fost cei mai recalcitranți dintre acuzați, iar Dragoș Hoinic a refuzat să vorbească la interogatoriu, pe motiv că sentința a fost stabilită dinainte. Octavian Voinea recunoaște
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Mărtinuș a ținut un prim discurs despre „reeducare”, dar fără să stârnească reacții. Țurcanu a apărut și el pentru a-și ține discursul de dinaintea bătăilor: „Reeducarea, de altfel, e o problemă de conștiință. Dacă vreți, o faceți, dacă nu, nu. Demascarea, în schimb, vreți, nu vreți, va trebui să o faceți. Vă obligăm noi!”1, ceea ce însemna că urmau să fie obligați să dea informații din exterior, chiar dacă se recunoștea că regimul nu urmărea îndoctrinarea ori transformarea lor. Nu este foarte
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fiecare dată când leșina era trezit cu apă. Țurcanu a jucat încălțat pe trupul lui, iar după câteva ore de torturi a izbucnit: „Cât Dumnezeul mă-tii vrei să mai stau eu în pușcărie din cauza ta, mă? Ori îți faci demascarea, ori, dacă nu, te duci îngeraș, după alții de-alde tine”2. Măgirescu recunoaște că s-a prăbușit fizic și psihic, ajungând în asemenea stare încât și-a acuzat logodnica, părinții, prietenii și colegii, iar mai târziu a fost folosit
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
luat la întrebări de către acesta și Șleam, Pătrășcanu a recunoscut că își face „procese de conștiință” pentru că a aplicat bătaia la Pitești. Încă o dată i s-a spus că abia 1-2% dintre informațiile obținute era folositoare, regimul fiind sătul de demascări, dar cei doi au încercat să-i inoculeze speranța că va mai urma o acțiune. Totuși, la 1 august 1951, izolarea a fost desființată. Din septembrie 1951, când Badale a fost luat la Securitate pentru o săptămână, iar Pătrășcanu a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
alții erau întărâtați și îl loveau mai cu sete. Dintre torturile la care a fost supus amintește: statul în picioare în fața priciului zile și nopți la rând (erau ridicați cu lovituri de ciomag dacă se prăbușeau), statul în poziția de „demascare” (statul în șezut, cu privirea îndreptată către degetele de la mâini), stivuirea (așezarea unul peste altul a 6-8 oameni, pe rânduri), lovirea reciprocă între membrii grupului, lovirea ore în șir cu o curea peste față. După ce au trecut de toate etapele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
el ar putea minți pentru a se răsbuna pe mine, dacă ar vrea să facă acest lucru, întrucât a fost bătut în mod serios de către mine personal și de alții conduși de mine și a fost obligat să își facă demascarea din interior și exterior, și în prezent se găsește și el în aceeași situație cu mine prin faptul că și el a fost un element care a participat în mod activ la așa-zisele demascări 2. A fost torturat la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost obligat să își facă demascarea din interior și exterior, și în prezent se găsește și el în aceeași situație cu mine prin faptul că și el a fost un element care a participat în mod activ la așa-zisele demascări 2. A fost torturat la începutul lui ianuarie 1950 în camera 4-spital de către un „comitet” din care făceau parte Țurcanu, Roșca, Pușcașu, Popa, Mărtinuș, Bogos, Pătrășcanu, Gherman și alții. Unul dintre cei care sufereau alături de el în cameră își aduce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ce mai cred» în astfel de lucruri”, motiv pentru care s-au compus scenetele triviale și cântecele batjocoritoare 1. Spre sfârșitul lui 1951, Neculai Popa l-a întâlnit pe Cornel Pop în Zarca Gherlei, deși nu îi cunoștea traseul în demascări. Bănuia după îmbrăcăminte că face parte dintre oamenii lui Țurcanu, dar îl descrie ca pe un om tăcut și care căuta mereu singurătatea. Observase că Popa nu mânca și, într-o zi, i-a adus o bucată de halva, dar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
studiul efectelor tuturor acestor metode asupra psihicului victimelor (de reținut că acestea erau tineri în formare, cu o medie de vârstă de 22-23 de ani), trebuie să ținem cont și de solicitările ulterioare bătăilor. Deținuții erau forțați să-și facă „demascarea”, în fond spovedanii publice mincinoase, în care trebuiau, pe de o parte, să mărturisească toate datele despre activitatea politică din libertate și, pe de alta, să afurisească tot ce prețuiseră până în acel moment, cu accent deosebit pe familie și credință
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în a forța deținuții să inventeze absurdități înjositoare. Efectul, în acest caz, a fost că toată camera a izbucnit în râs, iar Țurcanu a răcnit, după spusele martorilor, doar ca să nu râdă. Aproape toți cei care trebuiau să își facă „demascarea” erau obligați de agresori să inventeze orgii sexuale, deseori incestuoase. O victimă exasperată de torturi a început să strige: Aduceți-o pe mama, f... în c... de curvă, să o jupoi eu cu mâna mea. Aduceți-l pe imbecilul de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
destin al lui Pafnutie Pătrășcanu și al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a schimba taberele, precum nici pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora 1. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a schimba taberele, precum nici pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora 1. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora 1. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc, relatată de Dries van Coillie în J’ai subi le lavage
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dumitrescu a răbufnit abia în momentele dinaintea trecerii în neființă, exclamând: „Ah, Doamne, cum m-ați înșelat!”1, dovedind totuși că atitudinea sa era una schizoidă. Au mai existat cazuri de adoptare a convingerilor comuniste și după încetarea acțiunii de demascare, însă numai pe perioada detenției, explicabile prin lipsa informațiilor despre ce s-a întâmplat cu Țurcanu. În cele mai multe situații, persoanele în cauză au fost rapid puse la punct de către ceilalți deținuți, verbal sau chiar fizic, și s-au repliat. Poate
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dennis, România sub regimul comunist, ediția a II-a revăzută, îngrijită de Romulus Rusan, traducere de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București, 2006. Deletant, Dennis, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, Editura Polirom, Iași, 2001. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Fürtös, Robert, „Implicarea organelor MAI în acțiunea de Reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Gheorghiță, Viorel, Et
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
constatând că gruparea Tătărescu, În special ministrul de externe Tătărescu și cel al finanțelor, Alexandrini, prin poziția lor atât În politica externă, cât și În cea internă, au devenit În ultimul timp un pericol serios, consideră necesară: Începerea campaniei de demascare a acestei grupări, campanie care să ducă În timpul cel mai scurt la eliminarea ei din guvern”. Respectându-se indicațiile, „demascarea” nu a durat mai mult de o lună. Cât privește epurarea personalului de nivel mai mic din minister, aceasta debutează
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
politica externă, cât și În cea internă, au devenit În ultimul timp un pericol serios, consideră necesară: Începerea campaniei de demascare a acestei grupări, campanie care să ducă În timpul cel mai scurt la eliminarea ei din guvern”. Respectându-se indicațiile, „demascarea” nu a durat mai mult de o lună. Cât privește epurarea personalului de nivel mai mic din minister, aceasta debutează sub pretextul unor restructurări dictate de austeritatea bugetară. Epurările sunt justificate prin nevoia de reducere a cheltuielilor; În fapt Însă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
înalt al scrisului lui B., considerate subînțelese, dacă nu enunțate explicit: pare-se, nici chiar detractorii, sinceri sau conjuncturali, nu-i pot refuza statutul de scriitor de primă mărime al ultimelor decenii. Deoarece s-a abținut de a sacrifica „modei” demascărilor oficial agreate - și abil limitate - a „obsedantului deceniu”, cărțile lui de dinainte de 1989 s-au dovedit, după schimbarea contextului politic, mai viabile decât altele, care se subordonaseră docil acelei „mode”. Mai recent, s-au ivit încercări de contestare a lui
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
mai „neînțeleasă” dintre scrierile romancierului. Sub „masca” unor romane de mondenitate și de problematică amoroasă, psihologică și socială în medii amestecate, explorată dintr-un unghi inedit - deoarece nu e vorba nici de intimism descriptiv lipsit de orizont ideatic, nici de demascare esopică a marasmului social, ambele curente în epocă -, Don Juan (1981) și Pândă și seducție (publicat în 1991, dar scris în 1976) se vădesc, în cele din urmă, a fi întruchipări ale aceleiași obsesii privind relația individului cu sine și
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Dumitru Vasilescu Liman, Eugen Câmpeanu, Em. Ionescu, S. Darian, Iuliu Rațiu, B. Șoltuz, Vitalie Manolescu, Ion Serebreanu, Nina Cassian ș.a. De aceeași factură, dramaturgia - simplistă, moralizatoare, șablonardă - este axată pe o tematică rebarbativă, precum întrecerile socialiste, viața în gospodăria colectivă, demascarea dușmanului de clasă etc. Printre autori: Mihai Meria, Toma P. Șipoteanu, Vintilă Russu-Șirianu, R. Miron, Ionel Lazaroneanu, V. Arădanu, Alexandru Andi, Fred Firea. Textele, aproape ilizibile, sunt acompaniate de indicații de regie, unele aparținând lui Vlad Mugur. Se traduc poezii
CAIET CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
faptul că ar fi fost foarte nimerit să se atragă atenția unora dintre dramaturgii noștri mai vârstnici, care au o bogată experiență de viață în ceea ce privește realitatea politică și socială a României burghezo-moșierești, că ei ar putea să atace teme de demascare a putreziciunii vechii societăți, că ei ar putea de pildă să scrie valoroase comedii satirice în care să biciuiască societatea burgheză, făcând să crească în spectatori ura împotriva exploatatorilor. O altă deficiență serioasă în sprijinirea muncii noastre scriitoricești provine din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
M. Beniuc, T. Șelmaru și E. Frunză au datoria să contribuie la ridicarea muncii Uniunii la un înalt nivel teoretic potrivit cu cerințele actuale ale frontului nostru literar”. Ce-ar mai fi de adăugat? S-ar părea că, mai estompat, fenomenul demascării devierilor din plan politic, s-a răsfrânt și în viața literară. Tripticul politic din prima linie: Vasile Luca-Teohari Georgescu-Ana Pauker și-a găsit corespondent și în plan literar. Oricum, un lucru e clar: s-au înfruntat două generații; generații nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]