26,679 matches
-
considera regimul multipartitinic drept depășit, manifestându-și preferința pentru un despotism luminat. La vremea primei mineriade memorialista nota în Jurnal: „Ar fi culmea nenorocului istoric să fim, chiar fără Armata Roșie, singurii din Est care să nu avem acces la democrație, mulțumindu-ne cu un comunism moale, cu simple și necostisitoare aparențe de democrație.” Cu codicilul: „Astă seară mă înec în pesimismul integral.” Iar pe 4 martie 1990: „Ieri la București s-au străduit toată ziua să demonteze statuia lui Lenin
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
vremea primei mineriade memorialista nota în Jurnal: „Ar fi culmea nenorocului istoric să fim, chiar fără Armata Roșie, singurii din Est care să nu avem acces la democrație, mulțumindu-ne cu un comunism moale, cu simple și necostisitoare aparențe de democrație.” Cu codicilul: „Astă seară mă înec în pesimismul integral.” Iar pe 4 martie 1990: „Ieri la București s-au străduit toată ziua să demonteze statuia lui Lenin din fața Scânteii, neizbutind. Cum să «plece» el când leniniștii au rămas la putere
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
lui Ceaușescu!” Pelerinajele oamenilor simpli în Ghencea, cîți se duc acolo, nu mi se mai par o sfidare. Dacă în mintea lor, Ceaușescu merită comemorat de ziua lui, n-au decît să-l comemoreze. Asta e modesta lor contribuție la democrația autohtonă. Sub Ceaușescu n-ar fi zburdat ei prin cimitire, pomenind pe cine ar fi avut ei chef. Dar cînd aud intelectuali ciupiți că vor să se prosterneze înaintea lor, ca să iasă în față ca păduchii, asta chiar mă irită
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
senator al Partidului România Mare, M. Ungheanu, și „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului” condus de Cristoiu. Despre zecile, poate sutele, de atacuri din partea unor publicații xenofobe, rasiste ori antidemocratice de după 1990, precum „Baricada”, „Europa”, „Politica”, „România Mare”, „Republica” sau, culmea!, „Democrația” (aceasta din urmă o efemerită girată de același Eugen Florescu, astăzi senator, și el, de „România Mare”) n-are rost să mai scriu. Nu țin minte, însă, ca în vreuna din ocazii vreun „centru de monitorizare” să-mi fi întins
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
în clasa a patra primară ești lăsat repetent!). De-acum înainte, Vadim ne va ușor închide gura, reamintindu-ne că doar nouă ni se pare că e antisemit. Într-adevăr, cu ajutorul d-lor Katz și Florian el a renăscut întru democrație și filo-semitism! Am simțit pe propria mea piele diferența dintre „defăimare” și „monitorizare”, așa cum e înțeleasă de duo-ul Katz-Florian. Tot ce pot spune e că în urma „monitorizării” pe care mi-au aplicat-o mă simt profund defăimat. Minciuna potrivit
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
nostru. Tristul adevăr este că mulți evrei din ziua de azi nu mai vor să fie evrei. E, însă, prea târziu pentru o asimilare deplină. Oricine va câștiga războiul ce se apropie ne va lichida. - Poate că-l vor câștiga democrațiile. - Democrațiile sunt pe cale să se sinucidă. - Bine, nu-ți lăsa cafeaua să se răcească. Dacă nu te-ai hotărât s-o cari în spinare pe nătânga asta de Șoșa, ai putea ajunge ușor în America. Acolo, evreul se mai descurcă
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
Tristul adevăr este că mulți evrei din ziua de azi nu mai vor să fie evrei. E, însă, prea târziu pentru o asimilare deplină. Oricine va câștiga războiul ce se apropie ne va lichida. - Poate că-l vor câștiga democrațiile. - Democrațiile sunt pe cale să se sinucidă. - Bine, nu-ți lăsa cafeaua să se răcească. Dacă nu te-ai hotărât s-o cari în spinare pe nătânga asta de Șoșa, ai putea ajunge ușor în America. Acolo, evreul se mai descurcă. Eu
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
întrebă Feitelzohn. Ori de câte ori mă aștept ca viața să păstreze un anumit statu quo, se ivește ceva neașteptat. Istoria lumii este făcută dintr-un aluat identic cu acel al covrigilor. Ca și ei, trebuie să-și păstreze mereu prospețimea. Din cauza asta, democrația și capitalismul se îndreaptă spre pieire. S-au învechit. De aceea a devenit idolatria atât de ispititoare. În fiecare an poate fi cumpărat un nou Dumnezeu. Noi, evreii, am împovărat popoarele cu un Dumnezeu etern și de aceea suntem urâți
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
ar fi avut, în locul condeielor frânte, un creion și-o ascuțitoare. Poate că astfel s-ar fi înțeles că pe cât de riscantă e meseria de ziarist, pe atât de riscant e să încerci să oprești acest „dulău de pază al democrației” să-și pună în practică menirea. În acest moment, există o singură formă de a-i contracara pe pesedei: prin instaurarea unui embargou asupra a tot ce e legat de acest partid. Dacă liderii Clubului Român de Presă ar avea
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
cu pământul. În ce mă privește, am să încerc să-mi scot din zestrea lingvistică vocabule precum iliescu, năstase, agathon, pesede, pașcu, rus și toate neamurile lor. Am să încerc să uit și numele unor intelectuali și jurnaliști de care democrația românească își lega mari speranțe și care azi tac mâlc. Am să încerc să uit că încă de pe vremea lui Heliade intelectualitatea românească era calificată drept „trădătoare”. Și, ca să revin în concretul cedărilor de ultim moment, am să încerc să
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
voie (iată un paradox în care cred) -, atunci sînt dator să lupt împotriva acelora și a ceea ce m-a silit să mă exilez. Sînt obligat de libertatea pe care mi-am cucerit-o să spun adevărul, să învăț ceea ce înseamnă democrația - pe care nu o cunoști pînă nu o trăiești - și să vorbesc despre toate acestea celor care binevoiesc să te asculte. Nu vreau să înțelegi că am avut și că am un puseu de «mesianism», ci doar că am încercat
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
vreau să înțelegi că am avut și că am un puseu de «mesianism», ci doar că am încercat să fac ceea ce credeam că este de datoria mea să fac”, i se confesează Gelu Ionescu lui Dan C. Mihăilescu. În condițiile democrației, spiritul d-sale critic se potențează, manifestîndu-se în multiple direcții. Spre deosebire de unii confrați al căror dezacord apare „specializat” pe anume domenii, Gelu Ionescu nu are inhibiții nici pudibonderii cînd îl contrariază ceva. Vom trece peste mai mult decît fireasca indignare
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
o poezie politică, să admitem, dar una onestă, autentică: „Unde sînt profesorii de tortură? unde/ preoții cu pistoale sub sutană? unde/ sînt cei care ne-au ronțăit cotoarele cărților?/ ei există se plimbă instalați în mașini luxoase/ și învață alfabetul democrației pătat/ de grăsime a icrelor ei există/ pe unde trec locotenenții morții suavii/ degetul exterminatului la Canal/ îi arată dar mulțimea privește veselă/ în timp ce așteaptă distribuirea adevărului” (Banală). De ce n-ar putea fi înscrisă poezia de patrie într-un registru
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
plină de texte ce merită a fi citite Lettre internationale (număr din toamna lui 2003), lordul Ralf Dahrendorf este prezent cu un mic studiu intitulat Opt însemnări cu privire la populism. Iată-le, însoțite de notele Cronicarului: 1) delimitarea între populism și democrație „nu este totdeauna ușor de stabilit” (democrația ține poporul la curent cu politica și se bazează pe instinctele lui înalte; populismul flatează poporul și se bazează pe instinctele lui joase); 2) și 4) populismul e mai des de dreapta decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
citite Lettre internationale (număr din toamna lui 2003), lordul Ralf Dahrendorf este prezent cu un mic studiu intitulat Opt însemnări cu privire la populism. Iată-le, însoțite de notele Cronicarului: 1) delimitarea între populism și democrație „nu este totdeauna ușor de stabilit” (democrația ține poporul la curent cu politica și se bazează pe instinctele lui înalte; populismul flatează poporul și se bazează pe instinctele lui joase); 2) și 4) populismul e mai des de dreapta decît de stînga (depinde de cine se află
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
energic ca al naționaliștilor dacă de el atîrnă menținerea puterii); 3) populiștii se dovedesc incapabili să guverneze (corect! din cauză că populismul e o pîrghie perfectă de obținere a puterii, dar una slabă de exercitare a ei); 5) „populismul este simplu, iar democrația este complexă” (corect! exact în măsura în care „populismul se bazează pe încercarea conștientă de a simplifica problemele”); 6) referendumurile și plebiscitele trec în ochii oamenilor drept principale instrumente democratice, dar „nu cumva sînt mai degrabă contrariul, instrumente populiste contra democrației”? (corect, fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
simplu, iar democrația este complexă” (corect! exact în măsura în care „populismul se bazează pe încercarea conștientă de a simplifica problemele”); 6) referendumurile și plebiscitele trec în ochii oamenilor drept principale instrumente democratice, dar „nu cumva sînt mai degrabă contrariul, instrumente populiste contra democrației”? (corect, fără alte precizări!); 7) populismul este antiparlamentar, „chiar dacă se folosește de alegeri” (corect, fără alte precizări!); 8) bacilul populismului proliferează în zonele neguvernabile ale societății de azi (așa dar, populismul nu e doar antiparlamentar, ci și antiguvernamental). Demisii la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
care în 1990 se călcau în picioare pentru a supralicita votul pentru Iliescu au ajuns să retrăiască scena luatului cu arcanul la armată din „Amintirile” lui Creangă, ceva-ceva s-a întâmplat în țara asta. Și nu cred că spre paguba democrației și-a bunăstării din România. Votul nocturn pro-constituție ar putea să fie ultimul dar făcut de-o populație ambetată de amor pentru Iliescu. De ce? Pentru că nici de data aceasta efectele nu vor fi cele așteptate. În practică, noua Constituție nici
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
începe în Germania Federală, în anul 1973, cînd Kurt A. Körber, patronul unui trust de produs țigări, îl convinge pe președintele de atunci al R.F.G.-lui, Gustav Heinemann, să susțină un amplu program cultural prin care generația tînără, care percepea democrația drept „un implant“ american, să cunoască trecutul țării. Miza cărții, ca de altfel a întregului proiect, e una polemică. „Istoria - spun coordonatorii volumului - este scrisă de adulți și la propriu și la figurat. Și ea este livrată copiilor în primul
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
Să fim serioși. Dacă urmărești pregătirea locului de dat cu undița, demnă de răceala unui asasin în serie, dacă vezi câtă premeditare și cât efort de a anula "șansele egale" ale peștelui, o să-ți treacă pofta să mai vorbești de "democrația naturii". Chiar practicat cu undițe "Shakespeare", pescuitul îmi pare tot o formă de maximă cruzime a ființei umane. Poate din toate aceste motive nu sunt nici pe departe un fan al unor canale precum Animal Planet sau National Geographic, unde
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
stăpînitoare. Alții în schimb refuză viața în valorile ei pozitive, încrîncenați ori doar persiflatori, atinși de aripa unui luciferism prematur, jertfind mereu scepticismului generalizat. Astfel, ne arată Barbu, se înfățișa junele Matei: "La Mateiu: lipsa de orice încredere în progres, democrație, liberalism - mă întreb ce s-ar fi întîmplat cu el dacă mai trăia zece ani, cincisprezece, deci în jur de 65 de ani și prindea perioada 1946-1952, după cea din urmă expropriere!" Ne întrebăm pe cît posibil cu delicatețe: nu
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
despărțirii dezolate de existențial) în masa unor texte cu alură preponderent literară. Fiind mai incredul, Barbu e mai artist. Să urmărim cîteva aspecte ale posturii ce s-a caracterizat pe sine, prin ricoșeu, drept "lipsa de orice încredere în progres, democrație, liberalism". Ne dăm seama că, preluatț tale quale, formula poate speria. însă confruntată cu mentalitatea nițel mai adîncă a autorului, ea se dovedește a constitui efectul explicabil al "dificultăților" de adaptare ale adolescentului ce se sumețește împotriva unei vieți pe
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
celebri au scris aforisme extraordinare. Din fericire ale mele sînt modeste". Sau următoarea scenă caustică a marginalizării date odată pentru totdeauna, în chiar momentul iluzoriu izbăvitor al evenimentelor din decembrie '89, rimînd sonor cu "lipsa de orice încredere în progres, democrație, liberalism": "mari coloane muncitorești coborau dinspre Drumul Taberei scandînd: ŤOlé, olé, Ceaușescu nu mai e!ť. De pe margine, entuziasmat, mi-am ridicat în văzduh căciula de biber salutîndu-i. ŤBravo, tataie!ť mi-a răspuns o voce din mulțime, risipindu-mi
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
vindem țara", la atrocitățile produse de minerii conduși de Miron Cosma, la încercarea de a desființa partidele istorice, de a zdrobi mișcarea studențească și de restaurare a controlului politic asupra presei; reacția occidentală categorică a zădărnicit planul de distrugere a democrației născânde. Chiar dacă planul de instaurare a unui socialism cu față umană a eșuat, ideea n-a fost abandonată. In fapt partidul comunist, ajuns în final PSD îi datorează enorm fostului președinte: cu o abilitate demnă de o cauză mai bună
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
din fragmente se profilează, prin însumare, cine știe, o imagine a întregului, fie ea și aproximativă" - p. 252) și, ceea ce este chiar mai important, restituie literaturii române cîteva pagini rămase albe din cauza circumstanțelor istorice complet nefavorabile. În scurtul intermezzo de democrație postbelică dintre arestarea mareșalului Antonescu și abdicarea Regelui Mihai I au fost scrise cîteva romane de luat în considerare, continuatoare ale tradiției literaturii din interbelic: Blocada, de Pavel Chihaia, Frunzele nu mai sînt aceleași, de Mihail Villara, Ferestrele zidite, de
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]