KorAP: Find »[drukola/base=demografic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...271 >

6,757 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

timpului. Desigur, evoluțiile populațiilor Lumii a Treia influențează considerabil orientările populării mondiale, din cauza importanței (absolute și relative) a ponderii lor demografice. Trebuie, cu toate acestea, să observăm că tendințele recente pe care le-am evocat conduc la întâlnirea unor comportamente demografice care, de mai bine de două secole aproximativ, caracterizează țările dezvoltate. Și ne putem întreba în acest context dacă "tranziția demografică" a țărilor în curs de dezvoltare nu este pe cale să se încheie, înțelegând faptul că aceste țări vor fi

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Trebuie, cu toate acestea, să observăm că tendințele recente pe care le-am evocat conduc la întâlnirea unor comportamente demografice care, de mai bine de două secole aproximativ, caracterizează țările dezvoltate. Și ne putem întreba în acest context dacă "tranziția demografică" a țărilor în curs de dezvoltare nu este pe cale să se încheie, înțelegând faptul că aceste țări vor fi parcurs două secole sau mai mult pentru a realiza ansamblul unui proces ce nu s-a întins decât pe câteva decenii

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
ansamblul unui proces ce nu s-a întins decât pe câteva decenii în lumea occidentală. Să explicăm. În țările bogate a prevalat, încă de la primele faze ale dezvoltării economice, un fenomen bine cunoscut de acum înainte, inițial calificat drept revoluție demografică (înainte de 1970) (Landry, 1982), iar mai apoi numit tranziție demografică (Chesnais, 1986). Înainte de această tranziție, speranța de viață la naștere era foarte scăzută (de ordinul a 30 de ani): rata de natalitate și cea de mortalitate, foarte ridicate și foarte

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
câteva decenii în lumea occidentală. Să explicăm. În țările bogate a prevalat, încă de la primele faze ale dezvoltării economice, un fenomen bine cunoscut de acum înainte, inițial calificat drept revoluție demografică (înainte de 1970) (Landry, 1982), iar mai apoi numit tranziție demografică (Chesnais, 1986). Înainte de această tranziție, speranța de viață la naștere era foarte scăzută (de ordinul a 30 de ani): rata de natalitate și cea de mortalitate, foarte ridicate și foarte apropiate una de alta, se găseau într-adevăr cuprinse între

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de mortalitate, foarte ridicate și foarte apropiate una de alta, se găseau într-adevăr cuprinse între 45 și 50 la mie. Rezultă că populația totală era relativ stabilă și, desigur, în medie foarte tânără (durată de viață individuală redusă). Situația demografică din țările noastre era pe atunci comparabilă cu cea din restul lumii. Dar când s-au amorsat, în națiunile bogate, creșterea și dezvoltarea, și când nivelurile de trai s-au ameliorat, a survenit, în general, o modificare progresivă a fenomenelor

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
din țările noastre era pe atunci comparabilă cu cea din restul lumii. Dar când s-au amorsat, în națiunile bogate, creșterea și dezvoltarea, și când nivelurile de trai s-au ameliorat, a survenit, în general, o modificare progresivă a fenomenelor demografice, în primul rând în sensul unei reduceri a mortalității, rapid urmată, la un orizont de la 15 la 30 de ani, de o reducere a fertilității și deci a natalității. Astfel, unui secular echilibru demografic anterior (natalitate mare, mortalitate mare) i

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
general, o modificare progresivă a fenomenelor demografice, în primul rând în sensul unei reduceri a mortalității, rapid urmată, la un orizont de la 15 la 30 de ani, de o reducere a fertilității și deci a natalității. Astfel, unui secular echilibru demografic anterior (natalitate mare, mortalitate mare) i s-a substituit un grav dezechilibru (natalitate mare, de ordinul a 45 50 ‰ și mortalitatea în declin, scăzând rapid pe la 25 35 ‰): populația a avut astfel tendința să crească rapid și speranța de viață

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mortalității de moment" care oferă " Speranța de viață la naștere" sau "media de viață", adică numărul mediu de ani de viață ai unei persoane aparținând "generației" căreia i se aplică tabelul de mortalitate. Să mai precizăm că într-o analiză demografică procentele se definesc prin raportare la efectivul mediu, coeficienții prin raportare la efectivul inițial. Indicele calificat în mod general drept "procentul de mortalitate infantilă" este, în realitate, un coeficient, ceea ce poate crea confuzii. Tabelul de mortalitate include, în afară de coloana vârstelor

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
16 % din populația Europei celor cincisprezece și 14 % din cea a Europei a celor 25... Indiferent care ar fi configurația avută în vedere, marea majoritate a țărilor care o compun sunt în prezent foarte aproape de a-și fi terminat tranziția demografică, cele mai în întârziere (Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda) accelerând considerabil procesul pe parcursul deceniilor 1980 și 1990. Este vorba deci de țări care au cunoscut o puternică îmbătrânire în decursul secolului XX. Această îmbătrânire, care continuă, se face în același timp

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Borrel, 200). În procente din populația lor totală, Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Grecia și Suedia cunosc încă de vreo 20 de ani o imigrație netă mult superioară celei din Franța, imigrație care, printre altele, asigură numai ea singură creșterea lor demografică (bilanț demografic foarte scăzut, apropiat de 0, în cea mai mare parte a țărilor europene și chiar negativ în prezent în Italia, în Germania, Austria și Suedia). În ceea ce privește indicele fertilității totale, apropiat de 2 în Franța (egal cu 2 în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
În procente din populația lor totală, Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Grecia și Suedia cunosc încă de vreo 20 de ani o imigrație netă mult superioară celei din Franța, imigrație care, printre altele, asigură numai ea singură creșterea lor demografică (bilanț demografic foarte scăzut, apropiat de 0, în cea mai mare parte a țărilor europene și chiar negativ în prezent în Italia, în Germania, Austria și Suedia). În ceea ce privește indicele fertilității totale, apropiat de 2 în Franța (egal cu 2 în Statele Unite), el

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pragul reînnoirii generațiilor (în jur de 2,1). În Spania se înregistrează un minim (1,26), în Irlanda întâlnim un maxim (1,97), maxim de care, de altfel, Franța se găsește foarte aproape (1,91). Remarcăm în sfârșit că situația demografică este de asemenea într-o stare proastă în țările Europei de Est, recordul declinului fiind atins de Federația Rusă: populată în prezent de 146 de milioane de locuitori, s-ar putea să nu mai numere decât 137 de milioane în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
îndoială, puțin, dar este aproape tot atât cât în secolul al XIX-lea: +0,38 % pe an (28 de milioane de persoane în 1800 și 40,5 milioane în 1900). În acest sens, și este un punct important, eventualul "limfatism demografic" francez nu are nimic nou, deoarece el se perpetuează încet în țara noastră de cel puțin două secole. De aceea, populația franceză nu a încetat, în termeni relativi, să se micșoreze pe parcursul secolelor al XIX-lea și al XX-lea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Centrale și Orientale), în timp ce sub Ludovic al XIV-lea, cu o populație cuprinsă probabil între 20 și 25 de milioane de suflete, Franța era fără îndoială cea mai populată din Europa... Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, slaba creștere demografică franceză trezea de altfel neliniștea multor observatori, ba chiar într-o mare parte a opiniei publice. Acest lucru s-a soldat, în ultimă instanță, cu considerabile progrese realizate în studiul dinamicii populației și, de asemenea, într-o manieră mult mai

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
prin conceperea și punerea în aplicare a primelor politici de natalitate franceze (Tapinos, 1997). Într-adevăr, Franța a fost una din primele țări din lume care a început, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o autentică tranziție demografică. Și, în afară de asta, a făcut-o într-o manieră originală, începând prin reducerea fertilității, și deci a natalității, cu mult înainte ca mortalitatea să se diminueze în mod semnificativ. Or, aceasta este exact ordinea inversă pe care o observăm la

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
fertilității s-a găsit, în Franța și în majoritatea țărilor dezvoltate de astăzi, în mare parte compensată prin scăderea, de o amploare spectaculoasă, a mortalității infantile. Din această primă perspectivă, ne aflăm astăzi în prezența unui factor major de creștere demografică și de limitare a "îmbătrânirii prin partea inferioară" care amenință mereu să genereze reducerea progresivă a fertilității. Dar acest "rezervor" se epuizează astăzi, mai ales în țările dezvoltate, și însăși fertilitatea este în prezent foarte fluctuantă... Apoi, victoriile obținute asupra

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Daric, 1948). Pentru a ne menține la situația din Franța, natalitatea a crescut brusc până la 20 ‰ la început, pentru a se stabiliza imediat apoi la 18 ‰, în timp ce mortalitatea a coborât încetul cu încetul de la 9 la 10 ‰. Și această revenire demografică, însoțită bineînțeles de o puternică întinerire a populației, nu a durat decât 30 sau 20 de ani după cum luăm sau nu în considerare anumite efecte de structură. În primul caz, ținem cont de faptul că, în ciuda relansării fertilității observată începând

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de ani, va susține natalitatea aproximativ până în 1975. În cel de al doilea caz, nu ținem cont decât de anii de puternică fefertilitate stricto sensu, estimând că viitoarea scădere a natalității și a excedentului natural era deja înscrisă în tendințele demografice începând cu 1965-1966... Orice s-ar întâmpla, este un contrast manifest între media procentelor anuale franceze de natalitate ale anilor 1930 (15,73 ‰) și cea a raporturilor înregistrate de la 1946 la 1965 (19,00 ‰) sau chiar de la 1946 la 1975

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de o populație tânără și mai ales fertilă, ceea ce fără îndoială a contribuit la limitarea tendinței de îmbătrânire. Tabelul 3. Soldul migrator și mișcarea populației în Franța (secolul al XX-lea) Perioade Soldul migrator anual mediu (mii) În % din creșterea demografică anuală 1921 1926 1921 1931 1932 1939 1947 1955 1956 1965 1966 1974 1975 1994 1995 2003 232,02 190,11 15,19 53,36 223,35 112,38 41,93 18,35 71,77 65,53 303,75 14

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
232,02 190,11 15,19 53,36 223,35 112,38 41,93 18,35 71,77 65,53 303,75 14,72 38,50 27,13 15,56 5,45 Sursa: Calcule personale pe baza seriilor INSEE Comportamente demografice, istorie și conjunctură Observarea comportamentelor demografice arată foarte marea lor sensibilitate la marile accidente ale istoriei și, potrivit epocilor, la fazele fie de prosperitate fie, dimpotrivă, de scădere a activității economice. Ne vom sprijini aici pe câteva exemple care ni

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
53,36 223,35 112,38 41,93 18,35 71,77 65,53 303,75 14,72 38,50 27,13 15,56 5,45 Sursa: Calcule personale pe baza seriilor INSEE Comportamente demografice, istorie și conjunctură Observarea comportamentelor demografice arată foarte marea lor sensibilitate la marile accidente ale istoriei și, potrivit epocilor, la fazele fie de prosperitate fie, dimpotrivă, de scădere a activității economice. Ne vom sprijini aici pe câteva exemple care ni se par foarte semnificative. Importanța istoriei

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
fie de prosperitate fie, dimpotrivă, de scădere a activității economice. Ne vom sprijini aici pe câteva exemple care ni se par foarte semnificative. Importanța istoriei politice și economice Trebuie să arătăm, în primul rând, că evocarea similitudinilor ratelor de creștere demografică din secolele XIX și XX, oricât de sugestivă ar fi, deține un interes limitat. Secolul al XIX-lea a fost relativ calm din punct de vedere conflictual și militar și prosper din punct de vedere economic. Al XX-lea va

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
s-au numărat anual mai multe decese decât nașteri... , francezii limitându-și astfel reproducerea, fără să se fi remarcat pe atunci nici cel mai mic progres semnificativ al cunoștințelor și tehnicilor contraceptive. În acest sens, găsirea unui procent de creștere demografică, pe ansamblul secolului al XX-lea, identic cu cel din secolul precedent spune multe despre capacitățile demografiei franceze de a lua un nou avânt. Influența factorilor conjuncturali Pe un cu totul alt plan, bruschețea, amploarea și durata fenomenului baby-boom a

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
1953 au avut, în mod global, foarte puține șanse: accesul lor la viața activă începând cu anii 1970 a coincis pe larg cu declanșarea unei încetiniri a creșterii, și un șomaj important a rezultat desigur din această conjunctură. În ceea ce privește comportamentele demografice, fără îndoială ele au reacționat negativ la această evoluție. Fertilitatea, deja în mare declin încă din 1965-1966, a atins din mijlocul anilor 1980 o scădere din ce în ce mai mare și mai neliniștitoare, indicele fertilității totale trecând de la 2,48 în 1970 la

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
special în cazul tinerilor); creșterea duratei medii a școlarității și dezvoltarea învățământului superior; progresele realizate în materie de contracepție care au permis un control mai bun al succesiunii nașterilor... În ceea ce privește variațiile conjuncturii economice, ele au adesea efecte perceptibile asupra comportamentelor demografice, în special a celor de fertilitate. Unul dintre exemplele recente cele mai frapante privește recesiunea constatată între 1992-1993, care a urmat reunificării Germaniei (1990-1991). În majoritatea țărilor bogate, un minimum de fertilitate a fost înregistrat în 1993 (ONU, 2001) și

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]