54,016 matches
-
masiv, apărut în 2000), ambele declanșate tot de o inițiativă clujeană. Lucrare ce presupune o vastă documentare și o tenacitate excepțională a elaborării, mai rară pe la noi, Dicționarul... coordonat de Ion Pop a avut un ritm bun al aparițiilor și demonstrează o cuprindere impresionantă a valorilor în timp (din toate epocile) și în spațiu (mai ales din țară, mai puțin din exil și deloc din Basarabia). Volumul I, A-D, a fost încheiat într-o primă formă în 1997, a fost
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
ofilesc dacă sunt răsădite prea aproape de cer, acolo unde se iscă furtunile și arșița soarelui este mult prea puternică. Nu a fost chiar așa. Emigrată acum douăzeci de ani în Germania, Violeta Dinescu și-a etalat imensul rezervor de tenacitate, demonstrând că în viață nu există soluții, ci doar forțe în mers, pe care trebuie să le înfrunți, și soluțiile le urmează. Am reîntâlnit-o recent la Carl von Ossietzky Universität din Oldenburg, locul unde s-a așezat cu ceva timp
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
care ar contesta, să zicem, valoarea literară a romanelor și eseurilor sale, ci acela care le-ar considera mediocre pentru că d-sa este evreu. Prima contestare ține de spiritul critic.” (p. 132) Demonstrația este mai mult decît convingătoare și ea demonstrează că autorul ei gîndește liberal. O împărtășesc integral. Cred însă că, într-o oarecare măsură, ea contrazice a doua parte a articolului. Pe fond dl Manolescu are dreptate: se poate pune semnul de egalitate între crimele comise în secolul XX
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
același timp și factor legislativ și executiv; FSN era singura structură reală în acel moment în spațiul politic românesc. În aceste circumstanțe desnodământul alegerilor era previzibil; campania de o violență neașteptată declanșată de FSN n-a făcut altceva decât să demonstreze că așa-numita emanație se menține pe linia de mentalitate și comportare peceristă. Mineriadele au arătat că “puterea emanată” nu înțelege să rezolve pe cale politică crizele, ci prin forța brută. Din nefericire, nici după aceea partidele reprezentând năzuințele de revenire
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
și-a dobândit o recunoaștere internațională pe care n-o spera, este departe de a fi un partid social-democrat. El este forța coerentă și bine structurată care caută să perpetueze esența vechiului regim. Oricât încearcă prin retorică fruntașii săi să demonstreze contrariul, faptele sunt evidente: impunitatea și sprijinul de care se bucură plagiatorii, adică autorii de furturi intelectuale, aplicarea legilor în funcție de interesele personale sau de partid, susținerea cântăreților epocii de aur, atitudinea inadmisibilă față de presă, reactivarea ofițerilor SRI trecuți în rezervă
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
putere, cu toate consecințele lipsei de alternativă. Destrămarea superputerii comuniste (reprezentate de URSS) era, totuși, previzibilă, sistemul reprezentat de ea pierzând, vizibil, de câteva decenii bătălia pentru eficiență socială și economică. Încă de la sfârșitul anilor ’80, lumea liberă (Occidentul) își demonstrase capacitatea de a rezolva problemele vizate întotdeauna de umanitate: stabilitatea socială bazată pe creșterea economică, libertatea individuală și, până la un punct, dreptatea. Competiția tehnologică în domeniul înarmării, declanșată de fostul președinte al SUA, Ronald Reagan, a fost în fapt ultimul
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
pregătite pentru un rol pe care prăbușirea bruscă a comunismului li-l impun, deși scopul acțiunii lor istorice, „funcția” lor, a fost de apărare consecventă a principiilor democrației față de totalitarisme. Într-o lume democratică în ansamblu nu mai există - după cum demonstrează Doyle - necesitatea unei superputeri militare pentru garantarea libertății și SUA devin, automat, „o democrație printre altele”. Or, de o asemenea eventualitate se tem elitele americane pentru că, dacă necesitatea unui hegemon-garant dispare, SUA ar putea fi marginalizate, motivul fiind situarea lor
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
În fapt, SUA vor să-și asigure statutul imperial controlând resursele energetice ale lumii, cu toate că ele au rezervele de energie asigurate. SUA nu sunt dependente nici de petrolul irakian, nici de cel iranian (Iranul fiind următoarea lor victimă potențială), după cum demonstrează Todd. Pe de altă parte însă, ele nu pot structura nici un imperiu de tip atenian, industrial și comercial, pentru că reducerea producției proprii le-au făcut dependente de restul lumii, iar dominația financiară este riscantă, fluxul putând oricând să se inverseze
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
chix; a da curs și a da țeapă. Listele - de la cele din monografia Locuțiunile verbale în limba română (1958), de Florica Dimitrescu, pînă la cele din diferite dicționare de expresii și locuțiuni și din recentele dicționare de argou - par să demonstreze că în română există o concurență strînsă, pentru primul loc al „productivității frazeologice”, între verbele a da și a face. O manifestare a acestui fenomen se constată în jargonul informatic actual, în care frazeologia, producerea de locuțiuni, constituie o soluție
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
bagateliza întrebarea printr-un răspuns convențional, scenaristul James Dale Robinson (autor, la rîndul lui, al unor romane de benzi desenate și al unui scenariu intitulat www3.com), reușește să amestece frumos cele două într-un mod mult mai ingenios: Știința - demonstrează, în esență, povestea din Liga - este deja o ipoteză literară! Altfel spus, Literatura conține Știința, fiind - spre deosebire de aceasta - capabilă de a-și produce atît “Visul”, cît și “gena”-anticorp... Filmul lui Norrington vine cu o fabulă mult mai profundă decît
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
aproape incestuos al pîngăririi de către un tată, prin atingeri lubrice, a păpușii propriei sale fiice, jucărie ulterior aruncată... Reconstituire, puzzle, portret colaj, eseu cinematografic - filmul lui Ludwig Metzger se sustrage delicat și elegant unei încercări de clasificare rigidă reușind să demonstreze convingător cît de aproape și-au stat viața și literatura, realitatea și ficțiunea în existența și în scrierile Aglajei Veteranyi. Aglaja însăși, în carne și oase pe micul ecran, mărturisește - oferindu-ne o foarte funcțională definiție - că literatura se naște
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
critice: e dreptul oricui să susțină încă celebra afirmație extremistă a avangardei muzicale din anii ’50 despre moartea operei ca gen. E dreptul și al unei echipe de tineri - a căror medie de vârstă ajunge la 25 de ani - să demonstreze astăzi contrariul. Compozitorii au oferit două soluții distincte, în două opere pentru puține personaje și ansamblu instrumental cameral, cu o durată între 35-45 de minute. Ana Giurgiu optează pentru elemente dramatice din vechiul mysterium, pentru un lirism auster și profunzimea
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
Lucian Valea de la întîlnirile scriitoricești ale anilor ’70-’80: ins scurt și îndesat, deloc bătrîn (mă surprinde figura de Moș Crăciun de pe coperta cărții pe care intenționăm a o comenta aci!), sociabil, volubil, se arăta gata în orice clipă a demonstra, a susține ceva, cu o îndîrjire temperamentală, însă nu în chip dizgrațios, ci cu o jovialitate, cu o căldură ce insufla convingerilor sale, statornice ori numai de moment, un fior de viață seducător. Părea un ghem de energie, însă nu
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
și amendabil în destule locuri, la „o viziune latrinară asupra lumii și oamenilor, viziune extinsă în chip delirant” (jurnalele d-sale sînt calificate drept „imunde, semidemente”). Aci eseistul s-ar fi cuvenit să se oprească mult mai mult, să-și demonstreze punctual „decepția enormă” printr-o analiză atentă, care l-ar fi făcut poate să șovăie, oricîte rezerve ar fi acumulat, în fața unei concluzii atît de infamantă. Credem că probitatea preopinentului nostru rămîne debitoare cu o asemenea analiză a unui subiect
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
Cercul favorizează concentrarea acțiunii dramatice, el reduce lumea pentru a o elibera apoi. Teatrul lui Brook vrea să fie simplu “în măsura în care cercul este simplu fiind în același timp simbolul cel mai încărcat de sens”. Oare un maestru - caligraf nu-și demonstrează, în interiorul unei mînăstiri japoneze, perfecțiunea desenînd cercul perfect? La Grotowski, dimpotrivă, cu timpul, s-a impus un anume dezinteres pentru concentrare în favoarea unei pasiuni care îi e proprie, pasiunea pentru fluiditate, expresie supremă a vieții. Brook caută unitatea organică a
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
comportamentului vadimian. Astfel, o organizație ce-și spune «Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România» îl descrie, în raportul ei pe anul 2002, pe Vadim Tudor drept «un intelectual foarte elocvent, care nu scapă nici un prilej pentru a-și demonstra vasta capacitate intelectuală»”. Încerc să ghicesc de ce domnii Katz și Florian au sărit ca arși, ba chiar pășesc în zona minciunii sfruntate, în loc să-mi mulțumească și să îndrepte greșeala. Din contră, mă acuză că am produs „un lanț de informații
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
scriitor talentat (potențial prieten) să scoată la un moment dat o carte proastă. Ce face atunci criticul? Menajează autorul pentru a-și păstra prietenul sau spune adevărul, cu orice riscuri? Amintiri și portrete literare este o carte de suflet care demonstrează că „bătrînii” criticii literare mai au încă multe lucruri de povestit. Din atenta lor ascultare tinerii cronicari de azi ar avea numai de cîștigat. Gabriel Dimisianu, Amintiri și portrete literare, Editura Eminescu, București, 2003, 276 pag.
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
dintre noi facem parte din același grup - sau cerc - de oameni, pe care Schwendter îl numește „majoritatea compactă”. Iar apoi avem „restul”, „marginea” cum se mai spune. Dar o astfel de descriere a situației este total greșită. Pentru că, după cum a demonstrat (fie și empiric) Basaglia, „nucleul tare” al societății constă dintr-o combinație între elite și „majoritatea compactă” a lui Schwendter, iar aceste două elemente interacționează, de fapt, conform legilor ciberneticii. Tot restul, suma subculturilor (indiferent dacă sînt numite astfel în
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Lascarov-Moldovanu. Editarea s-a realizat după manuscrisul datat august-septembrie 1949, marcând astfel în finalul cărții timpul redactării sale. Descrierea acestui text inedit, dactilograma de 386 de pagini, cu intervențiile autorului pe pagină, corecturi și adăugiri, aparține dnei Dora Mezdrea. Pasiunea demonstrată de această cercetătoare față de manuscris, cu atât mai acuzat față de ineditul unui text, am descoperit-o când a semnat, alături de Marin Diaconu, Publicistica lui Nae Ionescu, și când a publicat independent cele două volume de Corespondență de dragoste, Nae Ionescu
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
clatină” (p. 253). În schimb, continuă să se bucure de credit moral Gabriel Liiceanu, în primul rînd, apoi Mihnea Berindei, Gabriel Andreescu, Doina Cornea, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Octavian Paler. Ambele liste grupează oameni cu opțiuni politice complet diferite, ceea ce demonstrează încă o dată faptul că Monica Lovinescu judecă individual fiecare caz, fără să urmărească un scop politic explicit. Mai mult decît atît, în primii ani ai tranziției au existat cel puțin două momente favorabile pentru a se da un alt curs
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
văzută prin prisma Jurnalului Monicăi Lovinescu oferă un peisaj dezolant în care oamenii se mișcă spasmodic în direcții diferite, se ciocnesc între ei și apoi fiecare o ia în direcție contrară. Este o carte fundamentală pentru istoria noastră recentă, care demonstrează că pentru intelectualii români libertatea poate fi uneori mai dificil de administrat decît dictatura. Monica Lovinescu, Jurnal. 1990-1993, Editura Humanitas, București, 2003, 430 pag.
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
nu se lasă intimidați nu știu decît acești oameni care au ajuns să-și facă meseria riscîndu-și viața. Pînă nu demult, unii dintre baronii locali se mulțumeau cu amenințări, de cîteva luni încoace au trecut la fapte. Nu se poate demonstra nimic deocamndată împotriva lor. Carmen Cosman, corespondenta din Petroșani a ziarului România liberă a încasat o bătaie soră cu moartea, în centrul orașului, în plină zi, în luna septembrie. Poliția n-a dat nici pînă azi de urma bătăușilor. Aceștia
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
facă? - Să zicem că președintele trebuie să țină o cuvîntare. Nimic nu e lăsat la voia întîmplării. Face o repetiție cu un expert în discursuri publice, în pronunție și în controlul emoțiilor; e antrenat de un om care și-a demonstrat valoarea cu vîrf și îndesat. - Ca Marilyn Monroe... - Mă rog, pe-acolo. Dar asta nu e tot. Pe urmă intră pe mîinile celor de la Westmore Brothers, cei mai buni din breaslă. Și nu se limitează la vorbit. Nici pe departe
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
de tone de motorină dispărute dintr-o conductă probează sclipitoarea inteligență a românilor atunci când e vorba de mârșăvii ș.a.m.d. Pare doar o glumă inocentă, dar sintagma dintre ghilimele a declanșat un „lung prilej de vorbe și de ipoteze”, demonstrându-se încă o dată că „ai noștri tineri” parlamentari (n.m.: „tineri”, fiindcă majoritatea au vârsta între copilărie și pubertate - 1990-2003), executanți(!) (membri ai Guvernului), oameni politici etc., folosesc o îmbârligătură de limbă engleză cu certe aptitudini în crearea de ambiguități. - În
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
alege praful. Culmea este că nici măcar în situația fericită a întîlnirii cu o carte bună poziția criticului nu este mai comodă. Lăudînd cartea se va spune malițios, „e prieten cu autorul”. Dacă îi caută nod în papură pentru a-și demonstra „obiectivitatea” va stîrni, pe bună dreptate, dezamăgirea și, eventual, reacția indignată a prietenului-autor. Oricum ar lua-o, tot prost iese. Așa că, în cele din urmă se aruncă oarecum orbește în materia cărții, se scufundă în litera ei, încearcă, pe cît
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]