340 matches
-
Bun, plescăi omul din buze. Dacă e doișpe fix, atunci uite cum facem. Punem prima piatră în capătul umbrei. Pe astălaltă o punem în partea ailaltă, carevasăzică la șase, atuncea batem clopotele de vecernie. Utrenia o punem la mijlocul din stânga și denia la mijlocul din dreapta. Te-ai prins ? Maca spuse din cap că nu. Omul arătă clopotnița. — Din ferestruică, locul ăsta se vede ca-n palmă. Pe vremuri, când nu erau blocuri, se vedea până la marginea orașului. Ca să nu mă mai dau jos
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
umană este capabilă să-și imagineze orice. Biserica lui Hristos, călăuzită în permanență de Sfântul Duh, are o opinie clară despre Iuda pe care o mărturisește fără schimbare 11. Mărturiile Ecclesiei despre Iuda sunt exprimate răspicat în practica liturgică a Deniilor: Iuda nu este "fiul Tatălui", ci fiul viperelor nerecunoscătoare; Iuda nu este ucenic, ci diavol; pentru bani, el s-a privat de ambele vieți (terestră și dumnezeiască); pentru Biserica lui Hristos, soarta lui Iuda este pecetluită: el este pierdut a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
își aprinde lumânarea din Altar, focul reprezentând aflarea de veste că Hristos a înviat. Creștinii deasemenea iau din lumina preotului. Sfânta Evanghelie este scoasă afară pentru a înconjura Biserica de 3 ori. Sărbătoarea dinaintea Învierii este cunoscută sub numele de Denii. Vinerea în ziua Patimilor, Sfânta Evanghelie este scoasă pe o masă în fața altarului, înaintea căreia este pusă o cruce sau o icoană cu Iisus Hristos răstignit. Creștinii care vin la Biserică sărută Sfânta Evanghelie mergând de 3 ori pe sub masă
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
dezvăluie într-un mod mai mult sau mai puțin echilibrat. Expresia „acest parfum este prea subțire, îi trebuie mai mult corp” este deseori folosită la evaluarea unui parfum căruia îi lipsesc echilibrul și plenitudinea. Condimentat. Note având caracteristici de miro denii - cuișoare, nucșoară, scorțișoară, sau florale - garoafa de grădină. Difuziune. Capacitatea unui parfum de a se exprima pe sine însuși. Termenul se folosește pentru a caracteriza un parfum care se răspândește repede și pe o suprafață mare, radiind de la sursă (persoana
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
este arestat, judecat pentru acțiuni anticomuniste și condamnat la închisoare pe viață. Eliberat în 1964, refuză înregimentarea care i se propune și până la sfârșitul vieții îndură nenumărate privațiuni. Debutează în „Noua revistă română” (1915), iar editorial, cu volumul de versuri Denii (1919). Colaborează cu versuri și critică plastică la „Literatorul”, „Renașterea”, „Fapta”, „Luceafărul”, „Contimporanul”, „Politica”, „Roma”, „Convorbiri literare”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Universul literar”, „Viața românească”, „Arta plastică” ș.a. Scoate în 1918, împreună cu Gala Galaction și L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
Theodor Pallady ș.a.) și o bogată corespondență cu Nicolae Titulescu, Virgil Madgearu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Dinu Pillat, V. Voiculescu, Vladimir Ghika ș.a. Versurile debutantului N. anunță un poet religios autentic - în sensul sincerității devoțiunii -, devansând poezia ortodoxistă a „Gândirii”. „Deniile” lui sunt laude și adorații de mistic medieval, străin de spiritul religios dilematic al modernilor, în această privință distanțându-se și de poezia lui Tudor Arghezi. Febra ascensională și purificatoare, preeminența spiritului și impactul său alchimic asupra materiei îi marchează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
esențe ideale, replică la lumile „poliedrale” ale lui Ion Barbu. Această dimensiune a operei va fi cunoscută și înțeleasă numai în parte. Manuscrisele păstrează cicluri și volume inedite de versuri și - ipostază cu totul necunoscută a autorului - de proză. Autorul Deniilor s-a încercat și în teatru, actualizând în câteva „mistere” nașterea, patimile și învierea lui Iisus, transpuse într-un decor românesc, de mahala bucureșteană sau de așezare rustică (Trei mistere, 1922). Interesul pieselor (Ieslele, Cântecul cocoșului, Nebunul) stă în patosul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
pentru care opera lui a fost puțin comentată și uneori considerată drept o creație bizară și obscură. În tinerețe N. a tradus breviarul de estetică al lui Benedetto Croce și a mai transpus din Goethe, Machiavelli și Luigi Chiarelli. SCRIERI: Denii, București, 1919; Trei mistere, București, 1922; Vrajă, București, 1923; Ode italice, București, 1925; Istoria artei ca filosofie a istoriei. I. Teoria criticei, București, 1925; ed. îngr. și introd. Dumitru Matei, București, 1985; Ani, îngr. Dinu Pillat, pref. Al. A. Philippide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
Benedetto Croce, Elemente de estetică, București, 1922; Luigi Chiarelli, Masca și obrazul, București, 1922; Machiavelli, Mandragora, București, 1926; Goethe, Versuri, îngr. trad., București, [1932] (în colaborare), Poezii, îngr. trad., introd. Ion Pillat, București, [1936] (în colaborare). Repere bibliografice: Ovid Densusianu, „Denii”, VAN, 1919, 5-6; Perpessicius, Opere, XII, 531; N. I. Herescu, Însemnări literare (1924-1926), Arad, 1926, 65-68; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 185-186; Mario Ruffini, Roma nella poesia del poeta romeno Ștefan I. Nenițescu, Spoleto, 1938; Călinescu, Ist. lit. (1941), 801
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
Gol stau în fața ta Aștept să mă iei. Sandu Tudor, care devenise în ultimii ani poetul oficial al Gândirii, după ce fusese modernist, e un simplu pastișor. Ștefan I. Nenițescu e dintre primii care s-a încumetat să scrie poezie religioasă (Denii). Câteva "mistere" dramatice sunt în spiritul sacrelor reprezentațiuni ale lui Feo Belcari. Modestul poet religios Const. Goran continuă pe Anton Pann în linia muzicească. "GÎNDIREA" Organul ortodoxismului literar este Gândirea în noua serie redactată de Nichifor Crainic și ilustrată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
având drept principală sursă de venit turismul: Peñíscola, Benicàssim, Castellón de la Plana, Sagunt, Cullera, Gandia, Xàbia. f. COSTA BLANCA Cu o lungime de peste 200km, Costa Blanca (“Coasta Albă”) este situată pe țărmul Mării Mediterane, în provincia spaniolă Alicante, între localitățile Denia (în nord) și Pilar de la Horadada (în sud). Printre punctele de interes turistic se numără Benidorm, Alicante, Elche. Castelul Altamira (Elche Costa Blanca) Palmeria Elche (Costa Blanca) Numită și capitala mondială a palmierilor, localitatea Elche (228.300 locuitori în 2008
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
i schimbe radical convingerile. Ceea ce a r? mas �n Iorga din acest scurt contact cu marxismul a fost �nevoia de a fi cumsecade cu oamenii, cu to? i oamenii, f? r? excep? ie, ? i s? manifest fă?? de ei o cumsec? denie cu at�ț mai mare cu c�ț s�nt mai nenoroci? i�40. Ulterior, de? a lungul �ndelungatei lui activit?? i politice, Iorga a adoptat o atitudine antimarxist? ? i o mai �nver? unat? atitudine antisovietic?. Dar, atac�nd comunismul ? i Sovietele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un program liturgic complet, într-o atmosferă duhovnicească binecuvântată: în ajunul duminicilor și sărbătorilor, se săvârșește slujba Vecerniei, uneori completată cu rugăciunile Litiei; în afară de Sărbătoarea Bobotezei, când se sfințește agheasma mare, la fiecare început de lună se face agheasma mică; Deniile din perioada Postului Mare sunt adevărate prilejuri de meditație și de curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și ori de câte ori simt nevoia unei limpeziri sufletești; slujba Sf. Maslu se săvârșește la cererea bolnavilor sau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
literaturii”. Iminența extincției dezactivează orice convenție literară. Unele versuri anticipă interogația argheziană („Urechea ta mă poate auzi? / Și ochiul tău e-n stare să mă vadă?”, Lui Dumnezeu), în altele, tensiunea interogativă antinomică cedează locul unei seninătăți nelumești, aproape mistice (Denii) sau sentimentului compensator al reintegrării cosmice (Moarte). Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii”), ca și de maniera poeților Pleiadei, din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
expresii poetice suficient cristalizate: „Zidarul de poeme, prin apele destinului/ Trece cu fruntea umbrită de minuni” (Destinul meșterului de poeme). În câteva poeme transpar vagi note argheziene: „În sânge, oricând e freamătul vremii,/ În mine e rugă de seară, tăinuitele denii” (Neîmplinire). Versurile din Echinocțiu liric (1969), volum publicat la un interval de douăzeci și cinci de ani față de cel de-al treilea (Moine, 1944), pun în lumină o maturizare a expresiei poetice, într-o transcriere sugestivă a tablourilor de atmosferă: „Frunze galbene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]