479 matches
-
În carouri verzi și albe. Până la urmă hotărî să se mulțumească numai cu o Întrebare: ce ar trebui făcut, după părerea ei, pentru a grăbi pacea. Doamna Scheinmann deveni bănuitoare. Privi În jur, de parcă i-a fi fost frică de deochi, și răspunse timid: — Ce Înțelegem noi? Să decidă conducătorii noștri. Generalii și guvernul nostru. Doar să le dea Dumnezeu sănătate și multă minte. Ar trebui să facem unele concesii arabilor? Parcă temându-se de spioni sau de Încurcături, chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
priviri mirate între ei, nu știau cum să-l ia și cum să se mai apropie de moșneag și unul dintre ei, mai gospodari la vorbă, și-a adus aminte niște potrivite cuvinte, zicându-i să nu-i fie de deochi, că la etatea lui se ține ca bradul și că lui i se pare că nu se dă pe un flăcău din ziua de azi Apoi, un alt musafir cu colectiva a ținut să afle care-i secretul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc În casă chiar sporul casei de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a Încadra În context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea În Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se Înscrie În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Astfel, Ivan Evseev, În Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și În Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și Îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, În Cercul vieții. Roluri și performanță În obiceiurile populare, abordează Întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (În care esențială rămâne
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
îngroapă figurile zeităților respective pentru apărare. Trăsnetele, inundațiile, incendiile, epidemiile se țin lanț; incantațiile împotriva lor trebuiesc citite regulat, filtrele descântate și băute la ora potrivită. În fața atâtor zei răi, demoni, vampiri care ridică morții din morminte; față de boli și deochi, fiecare se întreabă la ce se poate aștepta pentru restul vieții. Cu timpul, mulțimea sfaturilor care trebuiau urmate pentru a scăpa de influențele negative, presupuse a veni din toate părțile, făceau viața atât de încurcată și greoaie, încît nu mai
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ba chiar a unor civilizații, au tratat celelalte culte, care le precedaseră, drept false religii, superstiții sau "vrăjitorie""26. Sub numele de "vrăjitorie" s-au adunat parcă toate relele posibile ale acestei lumi. Artizanii vrăjitoriei erau acuzați că ar practica deochiul și furtul manei, boala și sacrificiul uman, orgiile sexuale și profanarea celor sfinte etc.. Trimiterile lui Jean Servier sunt, în primul rând, la Jeanne Favret-Saada și la celebra ei carte din 1977, Les Mots, la Mort, les Sorts, unde sunt
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc în casă chiar "sporul casei" de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se înscrie în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Astfel, Ivan Evseev, în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și în Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie de deochi. Frumoasă avere! - Stii sper că, odată cu biserica, Vasile Lupu vodă a înființat un colegiu (1640), despre care Paul de Alep spune: „La o mică distanță de mănăstire...pe malul marelui lac numit eleșteu sau pescărie este magnificul colegiu numit depre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1662 (7170), când s-a îmbogățit cu două pivnițe cu loc și cinci dugheni, cumpărate de la Calea, soția lui Chiriac, fost vameș. Iar la 26 martie 1669 (7177) cumpără de la Canela, fratele lui Hristodor, fost jitnicer - să nu fie de deochi - douăzeci de dugheni cu locul lor pe Ulița Sârbească din Iași. - Iaca însă, dragule, că la 2 mai 1709 (7217) - doar la 48 de ani de la zidire și 41 de ani de la închinare la Sfântul Mormânt, Ghedeon, miropolitul Moldovei, îl
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bine cunoscutul efect de piramidă, care se traduce Într’o acumulare energetică Într’un punct, compensată Însă de sărăcirea corespunzătoare În jur. Și, ca să rămân În inanimat, am să vă povestesc ceva oarecum macabru, dar care fundamentează două elemente tradiționale: deochiul și „ochiul soacrei“. Am spus inanimat, prin urmare experimentul va folosi nu vreo babă - vrăjitoare și poate chiar soacră - ci hârca ei. Adică un craniu. Și va mai folosi o substanță oarecum fermecată: Își schimbă structura atunci când capătă energie, respectiv
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru nimic în lume n-ar fi luat ceva fără a cere permisiunea. Bunica venise, conform unei practici ușor păgâne, cu idea de a suge la pieptul opulent al Mariei, doar doar s-ar mai rupe ceva din lanțul de deochi. Așa s-a și întâmplat, după câteva reprize de supt, m-am liniștit, somnul era profund și lucrurile începeau să se miște într-o oarece stare de confort familial. De atunci însă am devenit și copilul Mariei, întreba necontenit de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
să rămână curat luminatu, Ca de Dumnezeu lăsatu. Acest descântec se rostește de nouă ori pe șase smochine, din care una se pune pe bubă, una o mănâncă bolnavul, iar celelalte îi rămân vrăjitoarei, ca să fie de leac. Pentru de deochi, în fapt pentru durere de cap, sau altfel spus, pentru cefalee. Cel aflat în suferință se așează pe scăunel în fața descântătoarei, care după ce spune în stilu-i propriu de trei ori Tatăl nostru, ia o mătură în mâna stângă, un cuțit în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nouă ori, pronunțând formula magică : «am gândit că Soarele cel mare e în capul meu, dar el, uite că e în râu». Se spală apoi cu apă din râu, spune credeul și merge acasă, «sigur», sănătos «tun». Tot pentru de deochi. Într-o ulcică cu apă neîncepută se aruncă trei cărbuni încinși, rostindu-se de un număr cât mai mare, divizibil cu trei, formula magică : Doi ochi buni biruie trei ochi răi, Și cu apa, astfel descântată se umezește fruntea bolnavului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o ulcică cu apă neîncepută se aruncă trei cărbuni încinși, rostindu-se de un număr cât mai mare, divizibil cu trei, formula magică : Doi ochi buni biruie trei ochi răi, Și cu apa, astfel descântată se umezește fruntea bolnavului. De deochi pentru copii . Când copilul plânge, mama îl linge de trei ori pe frunte, scuipă tot de atâtea ori jos și zice: Cum își linge ciuta vițelu, așa-mi ling eu copilu, De deocheatu, de deșneratu, Maica Precesta mi l-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
deșneratu, Maica Precesta mi l-o datu. Fugi deochete ca vântu și te-așeză ca pământu ! Doi ochi răi or văzt trâi nume bune. S-ajute Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt. Eu suflu-n copilul meu, ciuta pe vițelul ei. De deochi pentru oameni mari. Se scuipă pe deget și se freacă puțin fruntea bolnavului spunând formula magică : De deochi, de deochi, du-te dintre ochi. Du-te ca vântu’, să nu te rabde pământu’ Pân-ăi ajunge pe domn-to. De o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
răi or văzt trâi nume bune. S-ajute Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt. Eu suflu-n copilul meu, ciuta pe vițelul ei. De deochi pentru oameni mari. Se scuipă pe deget și se freacă puțin fruntea bolnavului spunând formula magică : De deochi, de deochi, du-te dintre ochi. Du-te ca vântu’, să nu te rabde pământu’ Pân-ăi ajunge pe domn-to. De o fi de bărbat, să-i crape boașele, De-o fi de boreasă, să-i plesnească țâțele, Defi de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
văzt trâi nume bune. S-ajute Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt. Eu suflu-n copilul meu, ciuta pe vițelul ei. De deochi pentru oameni mari. Se scuipă pe deget și se freacă puțin fruntea bolnavului spunând formula magică : De deochi, de deochi, du-te dintre ochi. Du-te ca vântu’, să nu te rabde pământu’ Pân-ăi ajunge pe domn-to. De o fi de bărbat, să-i crape boașele, De-o fi de boreasă, să-i plesnească țâțele, Defi de fată mare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de miercuri, pocitură de joi, și tot așa până se epuizează întregul inventar al săptămânii, Ieși de la (se pronunță numele celui suferind), din unghii, din obraz, din șale, din picioare, din creierii capului, și tot așa ca la descântecul de deochi, de durere de cap . Se sting apoi câțiva cărbuni, care, cu cât vor bolborosi mai zgomotos, cu atât descântecul va avea mai bun leac. Pe urmă pacientul bea apa descântată în care au fost stinși cărbunii, din ceea ce a rămas
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
uit chiorâș la mâncare că și gura cu lucrarea parcă nu mai este a mea, iar pe la 7 se scoală și doamna noastră, colega, încrezuta, și se aranjează, dar nu frumoasă ca noi - ptiu, ptiu..., să nu ne fie de deochi - și când vin fetele cu ceaiul și cu gustarea de dimineața ne laudă: vai, ce elegante și ce frumoasă cameră e a noastră! Paulica de lângă mine este o fată serioasă, a avut și ea o căsnicie ratată în Italia, dar
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ancestrală. Valorificând semnificația ursului ca strămoș totemic, simbol al puterii, fertilității și reînnoirii ciclurilor naturii, ursarii făceau din spectacolul de dresaj al ursului, un ritual cu multiple semnificații și funcții: de protecția casei și a animalelor, vindecare de sperietură, de deochi, de farmece etc. În sfârșit, În unele zone, ursul și ursarul lui apăreau și de Anul Nou, implicați Într-un ritual greu de explicat, venit și el, probabil, din negura vremii. „Vin ursarii!" Strigătul vesel era scos de copiii satelor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fost deocheat; cineva, o forță malefică, i-a aruncat o căutătură din ochi, de l-a făcut să-și piardă uzul rațiunii, pierdere transmisă și soției, deși eu bănuiesc că i se trage de la soacră. Or, pentru a scăpa de deochi, domnul Geoană trebuia descântat, fie de Aristiția lui Driță, fie de Botușanca, urmașe ale bejenarilor bucovineni, stabiliți acum 225 de ani în satul Lunca din județul Bacău. Recuzita pentru un astfel de ritual ar fi constat dintr-un pai luat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ci unul imaginar și Înfrumusețat. Firește, astfel de societăți Își concentrează toată imaginația să facă acel trecut mai frumos decât a fost el vreodată și se agață de el ca de un rozariu sau de un șir de mărgele de deochi, În loc să-și imagineze un viitor mai bun și să facă ceva pentru a-l construi. E destul de periculos când alte țări o apucă pe calea aceasta; ar fi dezastruos ca și America să-și piardă capul și s-o ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
primul filosof” al Greciei Pitagora. El a lăsat mai multe interdicții, dintre care una care își are sursa în mitul lui Orfeu: „Când ai plecat de acasă undeva, să nu privești înapoi, căci se iau Erniile ( Furiile) după tine”. Și deochiul pare a izvorî tot din mitul marelui profetboala sau moartea provocată de privirea cuiva (privirea are greutate, este materială: ea poate ucide). În perioada de înflorire a orfismului au circulat intens texte orfice, care erau scrise după cum mărturisea Euripide în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]