15,009 matches
-
fostul premier Văcăroiu face și el promisiuni, anume de a da înapoi ceasul reformei, reluînd-o de la momentul 1996. Mai toate cotidianele au reprodus afirmațiile fostului premier. Comentariile multor editorialiști au mers pe ideea că PDSR nu e în stare să deosebească momentul cînd a pierdut puterea, cu evoluția propriu-zisă a României. Mai mult însă, în Ziua, la două zile distanță de la afirmațiile editorialistului de serviciu Adrian Pătruscă, potrivit cărora CDR și președintele Constantinescu sînt în vrie de popularitate, un alt editorialist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
lucrul acesta și nimeni nu i-a adunat niciodată la un loc. Acești fideli au abordat întotdeauna cărțile despre Gulag cu seriozitate și cu o patimă mai mult sau mai putin voalata de a scoate adevărul la suprafață. S-au deosebit prin stil și vîrsta, si, poate, chiar prin aprofundarea ororilor comunismului, dar în comun le-a fost predilecția pentru acest gen de cărți. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca ar fi primii care ar deschide această listă de fideli ai Gulagului
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
act religios", cănd "esse coincide cu non-esse, Universul cu un fragment, spiritul cu un obiect... transcendentul cu imanentul, absolutul cu relativul... geniul cu nongeniul, cu mediocrul și nesemnificativul"1). Concepția de mai sus despre "valoarea religioasă a geniului" nu se deosebește în esență de aceea susținută de Blaga în Daimonion. Firește, fiecare dintre cei doi scriitori români și-a urmat propria cale, așa că prea multele asemănări spirituale dintre ei se explică mai puțin prin influență și mai mult prin potriviri mentale
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
și atitudinile directorului, dar întrucît nu era o revistă condusă de subsemnatul, întrucît, la urma urmei, n-am dispus niciodată de-o asemenea revista, cele la care am colaborat înfățișînd o mai mare sau mai mică diversitate de poziții, unele deosebite de ale mele, mi-am zis că sînt responsabil doar de ceea ce public sub semnătură. În pofida unor idiosincrasii ale sale față de diaspora, aveam impresia că autorul Buneivestiri păstra, si chiar își accentua, o anume independența și față de regimul Iliescu, neocolind
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
de mezzo-soprana pentru a muzicaliza uluitor orice sunet emis de aparatul fonator, One-woman show-ul ei a fost fascinant, chiar dacă nu toate muzicile prezentate o merită pe ea. Singurul concert simfonic din acest calup de zile a beneficiat de aplecarea deosebită spre descifrarea adevărului artistic esențial din partituri a dirijorului Corneliu Dumbrăveanu. El a ridicat catedrală sonoră grandioasă a lui Olivier Messiaen, a schițat cu tuse fine lumea magică, ușor impresionista, a lui Francis Burt și a construit migălos traseul în
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
mai lungă, au ieșit vreo treizeci, patruzeci de nemți tineri, blonzi, niște băieți, în capul gol, fără rucsacuri, fără nici un armament asupra lor. Apoi, printre ei, și după ei, au apărut doi soldați români, maturi, doi vânători de munte, complet deosebiți de ceilalți, doi caporali, cu cască, mască, rucsac, lopată Lineman, carabina pe umăr, baioneta la șold, în dreapta, gamela și bidon în stânga. Mergând, ei zornăiau de atâta echipament pe ei. M-am uitat la ei cu multă simpatie, apropiindu-mă de
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
trecut (în scrierile lui Slavici și Eminescu, de exemplu). Este adevărat, Ț. O. Bobe tinde să se joace de-a literatura și aceasta luare în deriziune a propriei sale gravitați (talentul are întotdeauna gravitate, în sensul etimologic al cuvântului) îl deosebește de înaintași. Iată cum se încheie descrierea voit pompoasa, în stil de român istoric, a unei viziuni desprinse parcă dintr-o proza a lui Urmuz: "Patru fecioare poartă pe străzile Romei o litiera însângerata. În ea se află o ureche
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
Luminița Marcu Cartea Sorinei Sorescu despre I.D. Sîrbu este o monografie specială din toate punctele de vedere, mult deosebită de orice demers omagial așa cum apar nenumărate în urbea în care scriitorul și-a petrecut ultima parte a vieții. Deși cartea a apărut la sfîrșitul anului trecut, ecourile au întîrziat să apară și asta din motive exterioare conținutului cărții, care
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
a mai cerut o dată americanilor să stea în banca lor, atunci cînd James Baker a venit la București să afle care sînt intențiile puterii nou instalate, după căderea lui Ceaușescu. Atunci, dl Iliescu a lansat faimoasa idee a democrației originale, deosebită de ceea ce Vestul înțelegea prin democrație. Orice ar spune azi dl Iliescu, democrația originală la care a visat d-sa a îndepărtat România de Occident chiar în perioada în care Occidentul lua în serios revoluția din România. Acum, cînd în
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
cei cinci fondatori studiaseră în Germania), dar, mai ales, pentru acceptarea ideologiei neuitatei Societăți, care nu punea preț (ba chiar abhora) spiritul revoluționar de sorginte franceză, de care se îmbibaseră toți fruntașii spiritului public românesc, de la pașoptiști încoace. Aceasta a deosebit, din capul locului, Junimea și pe junimiștii reprezentativi de spiritul public românesc. Din această cauză Junimea și junimiștii adoptă un punct de vedere mai conservativ în judecarea organismului românesc. Întregul examen critic al procesului de constituire a civilizației și a
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
Georgeta Drăghici Prozele Alexandrei Târziu din volumul False obiecte prețioase (Editura Fundației Culturale Române, București, 1998) nu sînt deosebite stilistic de romanul Cel ce ne scapă, publicat înainte. Același lirism înconjoară narațiunea cu o aură, care însă, aici, nu-i face foarte bine. Fragmente dintr-un cîmp de maci, prima povestire din False obiecte prețioase joacă rolul unui cuvînt
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
cartea (am făcut-o, de altfel, în emisiunea mea de la Protv), ci doar să semnalez două lucruri. Cel dintîi este chiar acela că supravegherea de care s-a "bucurat" Blaga din partea securității a fost de durată și din ce în ce mai vigilentă. Mă deosebesc de dl Bălu care crede că, la sfîrșitul anilor '50, cercul strîngîndu-se, mai ales după procesul doctorului Mihai Iubu, arestarea lui Blaga devenise iminentă. Eu cred că securitatea (și, desigur, partidul) n-a avut nici o clipă această intenție. Accentuarea supravegherii
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
comun al celor două texte, cu puncte de pornire diferite, a fost paralela făcută între crimele fascismului și ale comunismului, între Holocaust și Gulag, și concluzia lor că cele două sisteme totalitare care au însângerat veacul în esență nu se deosebesc. Amândouă textele au recurs la comparații și găsiri de similitudini care pe unii comentatori pur și simplu i-au scos din sărite, considerându-le nelalocul lor, nepotrivite, necuviincioase, total neavenite, reacții ce au culminat cu aserțiunea incredibilă a d-lui
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
ale Poemului "Isis", cu "țesătură orchestrală". Revenind însă la ciclul Flăcări negre, "duhul" maestrului Jora (al cărui discipol preferat a fost Pascal Bentoiu), continuă să planeze și în Dulce așteptare. Atmosfera dramatică se intensifică, iar muzica primește accente romantice (în deosebi în pasajele pianului). Liedul Monada îi permite, tot pianului, să-și etaleze - într-un perlaj de triolete ascendente și descendente sau în arpegieri de largă respirație -, forța beethoveniană și fluiditatea de nuanță impresionistă, în contrast cu gravitatea vocii. Un pandant al acestui
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
-l transformă pe om în mașină, îl despersonalizează. Un număr impresionant de peste alte douăzeci și șase de cărți publicate în Occident - dintre care multe pe teme românești - certifică fertilitatea scriitorului. În țară, pe când semna Constantin Virgil Gheorghiu, spre a se deosebi de un alt valoros poet (și pianist!), Virgil Gheorghiu, autorul, născut la 15 septembrie 1916 la Războieni, în județul Neamț, se remarcase de timpuriu publicând la 21 de ani prima culegere de versuri, Viața de toate zilele a poetului. Momentul
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
meu// acum aștept să se-ntîmple/ atunci în cutremur/ acum în polen mă zbat// atunci înmărmurită/ acum în singurătate/ atunci în singurătate" (ibidem). Peisajele în care excelează poeta prezintă un aer ambiguu, avînd un substrat moral, "astfel că aceste priveliști se deosebesc esențial de cele în mod obișnuit nouă accesibile" (I. Negoițescu). Datelor obiective li se adaugă din belșug altele, ale senzoriului și nostalgiei ce-l învăpăiază, astfel încît ele capătă culori diferite, asemenea unor mătăsuri în funcție de unghiul din care le privim
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
l-a atras pe artist de îndată ce și-a creat instrumentele. Urâțenia nu doar ca element de comparație și nici întru exploatarea strașnicei sale expresivități generând acel dinamism pe care, închipuită static, frumusețea i l-ar putea invidia. Urâțenia, ca specie, deosebind, caracterizând, proliferând, îngăduind frumuseți să se definească. Urâțenia, ca mobil al introspecției - ș.a.m.d.... Sinuoasele raporturi dintre frumos și urât, în care eticul se amestecă și nu întotdeauna inspirat, coc pâinea de toate zilele a artistului și ține de
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
de înalte, de fierbinți, mai ales în momentele când sunt desfășurate stindardele cele mai mărețe, mai scumpe (patrie, popor, neam)? Răspunsul e relativ simplu: pentru că la umbra acestor mari idealuri nu mai pot fi detectați impostorii, e mai greu să deosebești pe păcătoși de virtuoși, pe proști de genii. Parcă o inimă comună bate în pieptul fiecăruia și apelul la interesul național, anihilând mai micile sau mai marile deosebiri dintre oameni, produce o salvatoare egalizare și fraternizare a tuturor. Un fitecine
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
controlul în acțiuni asupra ziarului pe care îl conduce sau să aibă un contract asigurător cu patronul, în așa fel încît patronul să nu-i poată rezilia contractul, chiar dacă directorul ajunge să afișeze, politic, o direcție sau puncte de vedere deosebite de acelea ale patronului. Or, daca Ion Cristoiu are un contract grație căruia e liber să facă presă la Cotidianul așa cum crede el de cuviință, nu el e de vină fiindcă s-a folosit de clauzele acestui contract pentru a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
linie despărțitoare. Am remarcat deja că jocul lui e nelimitat. Propunîndu-si să-și imite personajele preferate, Alonso Quijano chiar intra în pielea lor. Trece pragul dintre viață și ficțiune. Joacă lui e de-a cavalerii din române. Dar așa cum nu deosebește păpușile lui Pedro de niște ființe în carne și oase, tot așa nu deosebește între propria existența reală și aceea fictiva a cavalerilor rătăcitori. Și nu e bine spus că la urmă, se trezește din nebunia lui Don Quijote și se
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
personajele preferate, Alonso Quijano chiar intra în pielea lor. Trece pragul dintre viață și ficțiune. Joacă lui e de-a cavalerii din române. Dar așa cum nu deosebește păpușile lui Pedro de niște ființe în carne și oase, tot așa nu deosebește între propria existența reală și aceea fictiva a cavalerilor rătăcitori. Și nu e bine spus că la urmă, se trezește din nebunia lui Don Quijote și se întoarce în La Mancha lui ca să moară că Alonso Quijano: e preferabil să spunem
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
bănuiala că Huizinga ar fi fost de acord cu mine: jocul lui Quijote e o joacă de copil mare, așa cum este și joacă autorului sau. Pentru unul, personajele, pentru altul, literatura sînt de-a adevăratelea, că viața însăși. Această și deosebește jocul de joacă: jocul rămîne totdeauna joc, joaca devine totdeauna viața.
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
ascult pe Molnar András, cu atît mai mult cu cît l-am văzut și în Tannhäuser, ceea ce denotă că este specializat pe repertoriul wagnerian. Ca efecte dramatice a impresionat în mod deosebit forja lui Mime (un decor foarte sugestiv), în deosebi prin prezența unui mare artist care este Heinz Zednic, un recunoscut interpret al rolului Mime pe toate scenele lumii. Amurgul zeilor, ultima opera, este o lucrare de mare greutate, prin lungimea ariilor și a duetelor, printr-o scriitura aproape ucigașa
Tetralogia de Wagner la Budapesta by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17991_a_19316]
-
Dumnezeu? Familia în care m-am născut și am crescut. Și căsătoria mea cu Dominic Stanca. Și fiul meu, și fiul fiului meu, adică nepotul meu. Cei doi bărbați ai mei, deosebiți. Nu pentru că vorbește mama sau bunica. Pentru că sînt deosebiți nu numai prin inteligență, prin cultură, prin munca lor, ci printr-o dimensiune generoasă. O bunătate funciară, care este, de altminteri, darul familiei mele. Îmi amintesc, ca imagine de ansamblu, încă de cînd eram mică, ceva luminos, cald, adevărat. Cînd
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
important din viața nu văzuse decît nașterea celor doi gemeni, cum veneau ei amîndoi pe lume gata legați unul de altul, înlănțuiți, uniți, împărțind în zbaterea lor aceeași soartă, zbierînd împreună parcă într-un singur glas, deși erau doi, distincți, deosebiți între ei, - nu siamezi, - doi prunci și despărțiți și depinzînd unul de altul; și ea, Tereza, la vîrsta ei de numai patru ani, numai ochi, auz și gîndire, se uită curioasă la ei, prin urmare cum apăreau ei țipînd și
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]