467 matches
-
epuizarea emoțională afectează realizarea personală, nu doar prin intermediul depersonalizării, ci și direct. Radicalizarea acestui punct de vedere este propusă de Leiter (1993). Pornind de la o serie de descoperiri făcute în cercetările empirice, precum: existența unor corelații între epuizarea emoțională și depersonalizare, marginalizate însă în raport cu realizarea personală, explicarea mai bună a relațiilor dintre autorealizare și celelalte două dimensiuni prin intermediul relațiilor lor cu alte variabile comune etc., Leiter a ajuns la concluzia că depersonalizarea este o funcție distinctă a epuizării emoționale, în timp ce autorealizarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
empirice, precum: existența unor corelații între epuizarea emoțională și depersonalizare, marginalizate însă în raport cu realizarea personală, explicarea mai bună a relațiilor dintre autorealizare și celelalte două dimensiuni prin intermediul relațiilor lor cu alte variabile comune etc., Leiter a ajuns la concluzia că depersonalizarea este o funcție distinctă a epuizării emoționale, în timp ce autorealizarea personală se poate dezvolta și independent de epuizarea emoțională și depersonalizare. Lucrul acesta este posibil atunci când există resurse disponibile în mediul de lucru, îndeosebi acordarea suportului social și utilizarea propriilor priceperi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre autorealizare și celelalte două dimensiuni prin intermediul relațiilor lor cu alte variabile comune etc., Leiter a ajuns la concluzia că depersonalizarea este o funcție distinctă a epuizării emoționale, în timp ce autorealizarea personală se poate dezvolta și independent de epuizarea emoțională și depersonalizare. Lucrul acesta este posibil atunci când există resurse disponibile în mediul de lucru, îndeosebi acordarea suportului social și utilizarea propriilor priceperi. Așadar autorealizarea scăzută se dezvoltă în paralel cu epuizarea emoțională, mai mult decât secvențial, prin intermediul depersonalizării. Conexarea autorealizării personale și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de epuizarea emoțională și depersonalizare. Lucrul acesta este posibil atunci când există resurse disponibile în mediul de lucru, îndeosebi acordarea suportului social și utilizarea propriilor priceperi. Așadar autorealizarea scăzută se dezvoltă în paralel cu epuizarea emoțională, mai mult decât secvențial, prin intermediul depersonalizării. Conexarea autorealizării personale și de alți factori de la locul de muncă decât cei exclusivi generați de depersonalizare are o mare valoare pentru mediile organizaționale. Ea atrage atenția asupra efectelor benefice ale utilizării unor strategii controlate bazate pe folosirea resurselor disponibile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îndeosebi acordarea suportului social și utilizarea propriilor priceperi. Așadar autorealizarea scăzută se dezvoltă în paralel cu epuizarea emoțională, mai mult decât secvențial, prin intermediul depersonalizării. Conexarea autorealizării personale și de alți factori de la locul de muncă decât cei exclusivi generați de depersonalizare are o mare valoare pentru mediile organizaționale. Ea atrage atenția asupra efectelor benefice ale utilizării unor strategii controlate bazate pe folosirea resurselor disponibile în vederea creșterii gradului de implicare personală, implicit, de scădere a disfuncționalităților generate de instalarea burnout-ului. Modelul fazic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a acestuia. Deși cei doi autori pornesc de la premisa că, într-adevăr, epuizarea emoțională este nota definitorie a burnout-ului, ei aduc două renovări. Mai întâi, modifică ordinea derulării în timp a celor trei dimensiuni. Ei cred că burnout-ului debutează cu depersonalizarea, continuă cu scăderea/reducerea realizării profesionale și „explodează” în/cu epuizarea emoțională. Până la un punct, arată ei, detașarea profesională este funcțională (normală), fiind susținută de normele etice și profesionale. De la un alt punct însă, când individul se străduie să facă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ei, detașarea profesională este funcțională (normală), fiind susținută de normele etice și profesionale. De la un alt punct însă, când individul se străduie să facă față solicitărilor care depășesc cu mult capacitățile lui de a le cuprinde, detașarea se transformă în depersonalizare. Ca urmare, este afectată performanța, pentru ca, în final, creșterea depersonalizării asociată cu scăderea realizărilor personale să conducă la apariția epuizării emoționale. În al doilea rând, Golembiewski și Munzenrider consideră că procesualitatea burnout-ului se desfășoară în opt faze. Specificul și caracteristicle
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
etice și profesionale. De la un alt punct însă, când individul se străduie să facă față solicitărilor care depășesc cu mult capacitățile lui de a le cuprinde, detașarea se transformă în depersonalizare. Ca urmare, este afectată performanța, pentru ca, în final, creșterea depersonalizării asociată cu scăderea realizărilor personale să conducă la apariția epuizării emoționale. În al doilea rând, Golembiewski și Munzenrider consideră că procesualitatea burnout-ului se desfășoară în opt faze. Specificul și caracteristicle fazelor provin din combinarea nivelului (ridicat sau scăzut) celor trei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al doilea rând, Golembiewski și Munzenrider consideră că procesualitatea burnout-ului se desfășoară în opt faze. Specificul și caracteristicle fazelor provin din combinarea nivelului (ridicat sau scăzut) celor trei dimensiuni. Prezentăm în tabelul 17.2 fazele propuse de autori: Faze Nivelul depersonalizării Nivelul realizării reducerii personale Nivelul epuizării emoționale 1 Scăzut Scăzut Scăzut 2 Crescut Scăzut Scăzut 3 Scăzut Crescut Scăzut 4 Crescut Crescut Scăzut 5 Scăzut Scăzut Crescut 6 Crescut Scăzut Crescut 7 Scăzut Crescut Crescut 8 Crescut Crescut Crescut Tabelul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Crescut Scăzut 5 Scăzut Scăzut Crescut 6 Crescut Scăzut Crescut 7 Scăzut Crescut Crescut 8 Crescut Crescut Crescut Tabelul 17.2 − Modelul fazic al burnout-ului Câteva precizări făcute de autori sunt semnificative: Burnout-ul devine mai puternic pe măsură ce se trece de la depersonalizare la afectarea performanțelor și la epuizarea personală. Nu este obligatoriu ca o persoană să treacă prin absolut toate fazele, unele dintre ele putând fi sărite. Traversarea fazelor 1 → 2 → 4 → 8 se pare că evidențiază cel mai bine evoluția cronică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în faza 6 extenuarea emoțională este crescută, deși nivelul nerealizării personale este scăzut. Or, ca precursor al epuizării emoționale, acesta ar fi trebuit să fie crescut. La fel, în faza 7 extenuarea emoțională are un nivel înalt de manifestare, în timp ce depersonalizarea are un nivel scăzut. Transpare și ideea absolutizării rolului epuizării emoționale în detrimentul celorlalte două dimensiuni. În final, s-a reproșat și faptul că modelul prevede prea multe faze, trei sau patru fiind suficiente pentru a determina mai bine momentul de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ales ai epuizării emoționale. Zellars, Perrewe și Hochwaiter (2000) au descoperit într-o cercetare efectuată asupra infirmierelor că din cei 5 factori ai big-five-ului numai nevrotismul prezice epuizarea emoțională, după ce au fost controlate variabilele sociodemografice și stresorii. „Caracterul agreabil” prezice depersonalizarea, introversia prezice epuizarea emoțională și scăderea realizării profesionale (Mills, Huebner, 1998). O a treia soluție se prefigurează din modul în care interpretăm stabilitatea trăsăturilor de personalitate. Psihologia personalității a demonstrat că nu întotdeauna stabilitatea trăsăturilor de personalitate se asociază cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
personală față de rezultate Idealism/Realism Detașare emoțională Alienare față de muncă Interes pentru sine SCHIMBĂRI DE ATITUDINE Figura 17.4 - Modelul Procesului de Epuizare al lui Cherniss Contacte interpersonale generatoare de stress (clienți, colegi, șefi) Epuizarea emoțională Stresul legat de rol Depersonalizarea Autorealizare scăzută Fig. 17.5 − Modelul Modelul tridimensional al burnout-ului (Leiter, Maslach, 1988) 1 Conflicte, atacuri, meschinării, feste 2 Trecerea la mobbing și la „psihoteroare” 3 Încălcarea drepturilor victimei tolerată sau decisă de direcția de personal 4 Excluderea din piața
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
descriptiv, alcătuit din secvențele unei enumerări, în contrast cu cel narativ, nu comportă ordine, nici limite și pare supus capriciilor autorului. Pe de altă parte, dacă textul narativ presupune o centrare tematică asupra unui subiect animat, secvența descriptivă dispune de tendința de depersonalizare, decurgînd din raportarea la un univers inanimat. Taxonomia textelor descriptive se revendică de la tradiția retoricii, speciile acestor texte fiind delimitate în funcție de criteriul referențial (topografia, cronografia, prozopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul). Producerea textului descriptiv se bazează, în aceeași viziune, pe efectuarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determinările lingvistice ale cunoașterii și reprezentările nelingvistice vulgarizarea este determinată de concretizarea acestora din urmă sub forma sistemelor semnificante iconice, indiciale și simbolice. Discursul vulgarizator se caracterizează prin prezența limitată a elementelor deictice textuale, ceea ce reprezintă o consecință firească a depersonalizării și a neutralizării parțiale ale acestui subtip de discurs. Din perspectiva emițătorului de discurs de vulgarizare sau publicistic, se remarcă tendința de orientare și de adaptare a mijloacelor de comunicare la publicul căruia îi este destinat mesajul. Selecția mijloacelor discursive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
titlu de bursă... (www.edu.ro) Substantivele care desemnează locutorul se mai întâlnesc în anumite texte epistolare, beletristice sau din presă, unde au o intenție stilistică: evitarea referirii la propria persoană prin pronumele personal este motivată de modestie, dorința de depersonalizare a textului etc. În aceste texte, verbul este predominant la persoana a III-a, evitarea utilizării persoanei I fiind determinată de aceleași intenții stilistice (depersonalizarea textului, modestie): (80) a. Atunci când semnatarul acestor rânduri are de prezentat o carte, adoptă de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
stilistică: evitarea referirii la propria persoană prin pronumele personal este motivată de modestie, dorința de depersonalizare a textului etc. În aceste texte, verbul este predominant la persoana a III-a, evitarea utilizării persoanei I fiind determinată de aceleași intenții stilistice (depersonalizarea textului, modestie): (80) a. Atunci când semnatarul acestor rânduri are de prezentat o carte, adoptă de regulă un ton cât mai obiectiv și oricum direct... (R.-I. Munteanu, Argumente pentru integrarea literară a României, http://editura.liternet.ro; din context reiese
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mesajelor anonime. Era postmodernă este a vidului existențial, cum consideră Gilles Lipovestky, o ultimă fază a democrației, la antipodul antropocentrismului creștin, ca atitudine iresponsabilă împotriva copiilor și adolescenților, lăsați pradă "plăcerilor", drogurilor, pornografiei, întoarcerii la semibarbarie. E condamnarea omului la depersonalizare, la încetarea dialogului cu D-zeu și cu lumea. E recunoașterea opacității contra transparenței. Văzând în tradiții, istorie, instituții, manifestări antiumane, cauza răului. Nu întâmplător soluția lui A. Touraine e postmodernistă, deconstrucția tuturor acestora și reconstrucția lumii pentru individ prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Articolul 19^1 La solicitarea organismelor internaționale și a cercetătorilor români, Institutul Național de Statistică poate transmite, pentru anumite lucrări, date individuale depersonalizate, în condiții stabilite de comun acord sau prevăzute de acte internaționale aprobate ori ratificate de România. Prin depersonalizare se înțelege asigurarea protecției tehnice a datelor individuale în scopul evitării riscului recunoașterii informațiilor despre indivizii sau întreprinderile care au făcut obiectul cercetării statistice. ------------ Art. 19^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚĂ nr. 67
ORDONANŢĂ nr. 9 din 7 august 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea statisticii oficiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108178_a_109507]
-
Articolul 19^1 La solicitarea organismelor internaționale și a cercetătorilor români, Institutul Național de Statistică poate transmite, pentru anumite lucrări, date individuale depersonalizate, în condiții stabilite de comun acord sau prevăzute de acte internaționale aprobate ori ratificate de România. Prin depersonalizare se înțelege asigurarea protecției tehnice a datelor individuale în scopul evitării riscului recunoașterii informațiilor despre indivizii sau întreprinderile care au făcut obiectul cercetării statistice. ------------ Art. 19^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚĂ nr. 67
ORDONANŢĂ nr. 9 din 7 august 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea statisticii oficiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108177_a_109506]
-
europenistă, postnațională a istoriei românești. O serie de tendințe novatoare și teme recurente pot fi decelate ca structurând paradigma postnațională în cadrul căreia se configurează conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aflate în contact. Sincretismul sugerează apariția unei noi culturi, precumpănitor eterogene în raport cu precedentele culturi care au provocat-o. Asimilarea reprezintă acel proces negativ care ilustrează o formă excesivă de remodelare a patternului valoric și comportamental anterior, putînd degenera chiar în depersonalizare. în unele medii, din punct de vedere funcțional însă, asimilarea mai este considerată o adaptare "funcțională" la un nou climat cultural. în sfîrșit, contra-aculturația constituie "procesul de respingere brutală, bruscă a culturii care se află în curs de dispariție într-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ne imaginăm ce-am face dacă am fi liberi în timp ce muncim etc.; timpul liber se petrece, în vreme ce perioada de lucru este un timp ce parcă stă în loc. * În modernitate nu individul este fundamentul tuturor lucrurilor, ci societatea. Asta implică o depersonalizare, ce permite o continuă reinterpretare a omului în funcție de interesele puterii. * Existența pendulului dă seama de dorința noastră de a substanțializa timpul, de a-i da o formă perceptibilă, vizuală. * Cât timp a avut nevoie de un sens omul l-a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a determinat extinderea teritorială a stațiunilor, dotarea comercială și a serviciilor, construcțiile locative și rutiere. Urbanizarea acestor zone, însă, se face pe seama distrugerii și degradării peisajului, prin substituirea peisajului natural cu ambientul citadin. Are loc sărăcirea estetică a mediului înconjurător, depersonalizarea localităților cu funcție sanogenă. Trebuie să recunoaștem peisajului, însă, valențe sanogene și, în consecință, dreptul să fie considerat ca unul dintre factorii fondului balnear al stațiunilor, împreună cu apele minerale, climatul, nămolurile, gazele naturale. Considerarea peisajului ca parte a fondului balnear
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
nu erau valabile În Germania, ci numai În teritoriile ocupate. Adică ne devalorizau complet. Au făcut rubla 60 de lei, apoi o făceau de un leu. Ca omul să nu mai aibă nimic. Ne-au luat În primul rând actele: depersonalizare completă, nu mai existai, ne-au luat banii. Numai că trebuie să fii mai deștept - noi am băgat bani În niște borcănele de marmeladă. Vă Închipuiți, s-au și murdărit - pe urmă a trebuit să stăm să spălăm banii respectivi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]