3,354 matches
-
povestite cu talent mai ales de Oltea Ștefănescu - este vorba de una dintre cele mai frumoase narațiuni ale cărții. Nu toate interviurile se cimentează în jurul poveștii (Ileana Verziu-Pogăceanu - despre deportarea la Găinești, Sultana Caramihai - despre prigoana aromânilor, familia Aschembrener - despre deportarea în Urali, Lidia Toher, exilată în Anglia, Nicolae Voiculescu - despre exilul german, Marianne Helene Faber - despre prigoana sașilor, Silvia Hilde Gheorghian, Maria Georgeta Teodorescu - despre deportarea din Cadrilater, Harry Kuller - despre destinul evreilor, Cătălina Nagy - despre exilul canadian ș.a.). Se
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
Ileana Verziu-Pogăceanu - despre deportarea la Găinești, Sultana Caramihai - despre prigoana aromânilor, familia Aschembrener - despre deportarea în Urali, Lidia Toher, exilată în Anglia, Nicolae Voiculescu - despre exilul german, Marianne Helene Faber - despre prigoana sașilor, Silvia Hilde Gheorghian, Maria Georgeta Teodorescu - despre deportarea din Cadrilater, Harry Kuller - despre destinul evreilor, Cătălina Nagy - despre exilul canadian ș.a.). Se întâmplă așa pentru că, în aceste cazuri, fie ei sunt prea legați de prezent, fie d-na Stoenescu rămâne prea mult în zona destinului recent, cu întrebări
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
participării la conducerea războiului, în orice calitate, ori profitând de legătură lor cu asemenea persoane sau de legiuirile și măsurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar sau rasial; ... m) Au ordonat sau inițiat înființări de ghetouri, lagăre de internare ori deportări din motive de persecuție politică sau rasială; ... n) Au ordonat edictarea de legiuni sau măsuri nedrepte de concepție hitlerista, legionara sau rasială, ori au practicat - cu intenție - o execuție excesivă a legilor derivate din starea de război sau a dispozițiunilor
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106090_a_107419]
-
muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și cu multe hectare de pământ avute înainte de confiscare și deportare. A fost jale mare în neamul nostru în acea zi. Mircea a ajuns cal la șareta primarului Cotorișcă, așa îl poreclise satul, care stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la poarta noastră, mama izbucnea în plâns și
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
la apariția hasidismului cu extazul lui. Din mărturiile unor supraviețuitori ai Auschwitz-ului menționați în corespondența soției poetului, Geneviève, aflăm că doi dintre ei, doctorul Moscovici și doctorul Klein care au legat o strînsă și devotată prietenie cu Fundoianu în cursul deportării (poetul ajunsese în lagărul de tristă amintire în iunie 1944 împreună cu sora lui, Lina) și pînă la dispariția lui în camerele de gazare, nu se mai săturau să-l asculte, covîrșiți de personalitatea lui, de vitalitatea și optimismul care-l
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
Pagină realizată de gerhard binder Aurelia Condruț retrăiește amărăciunea anilor deportării în Rusia sovietică Alături de nenumărați compatrioți a trudit 5 ani în lagărele din stepa Donețkului La început, se auzea doar că „Vin rușii”, apoi veneau puhoaie de refugiați din estul țării, doar cu ce aveau pe ei, hainele și o
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
gesturi, o mentalitate însușită într-un război cumplit, cu toate necazurile și durerile sale, pe care cel ce le-a trăit, fie el rus sau de altă seminție, cu greu le mai uită, egalate mai pe urmă doar de clipele deportării în pierzania stepei aride din „împărăția tătucului” Stalin. „Eliberatorii” se răzbunau pe toți și pe... toate, bătrâni, femei și copii, care, așa le spuseseră „politrucii”, le invadaseră țara. Doamna Aurelia Condruț s-a aflat între primele „victime” ale celor care
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
1945, cu un ordin semnat de comuniști zeloși în fașă și cu caș la gură. Au venit într-o noapte cu lista, să ne ridice pe mine și pe sora mea, mai mare ca mine. Puhoiul pe care-l aștepta deportarea a fost numărat de ruși, oamenii trecuți pe o listă, iar dacă lipsea cineva la apel, locul i-l lua de obicei un nefericit aflat prin preajmă. Nu conta cine era și de unde venea. Lista ofițerului sovietic trebuia completată cu
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
și 1949 au fost deportați în mod samavolnic în fosta Uniune Sovietică, precum și în Bărăgan. Problema foștilor deportați în condițiile amintite a mai fost ridicată și la sfârșitul anilor 1960 din secolul trecut. Autoritățile din acea vreme au recunoscut că deportările au constituit „greșeli regretabile”, dar măsurile de reabilitare a persoanelor supuse deportărilor în Rusia și Bărăgan au fost date uitării. Primele măsuri de reabilitare s-au luat, așadar, abia după evenimentele din 1989.
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
precum și în Bărăgan. Problema foștilor deportați în condițiile amintite a mai fost ridicată și la sfârșitul anilor 1960 din secolul trecut. Autoritățile din acea vreme au recunoscut că deportările au constituit „greșeli regretabile”, dar măsurile de reabilitare a persoanelor supuse deportărilor în Rusia și Bărăgan au fost date uitării. Primele măsuri de reabilitare s-au luat, așadar, abia după evenimentele din 1989.
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
veac de la pribegia în Bărăgan În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951, guvernul comunist al României din acea vreme a tradus în fapt ceea ce a gândit și realizat totalitarismul bolșevic al Rusiei sovietice în existența sa de peste șapte decenii: deportarea spre ținuturi aride și ostile a unor oameni care prin muncă cinstită și-au făurit un trai decent. Bănățeni de toate etniile și credințele, etichetați chiaburi și dușmani ai poporului, au devenit atunci victime ale unei sălbatice politici de exterminare
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
și ostile a unor oameni care prin muncă cinstită și-au făurit un trai decent. Bănățeni de toate etniile și credințele, etichetați chiaburi și dușmani ai poporului, au devenit atunci victime ale unei sălbatice politici de exterminare în masă. Începuseră deportările în Bărăgan. În fiecare an de Rusalii, Ioan Todos, în vârstă de 71 de ani, aprinde o lumânare în biserica din satul său natal, Saravale, în memoria celor care nu s-au mai întors la glia străbună, din surghiunul stepei
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
pe o masă care deasupra nu mai avea acoperiș. Viscolul luase și pereții, iar cei șapte oameni au salvat ce mai era de salvat, au pus saci în loc de acoperiș și au trecut cu tristețe de cel mai cumplit an al deportării. Necazurile apropie oamenii unii de alții. Așa s-a întâmplat și acolo în pustiul deportării. „Oamenii locului nu cunoșteau obiceiurile noastre”, spune Birdean. „Nu știau să prepare porcul tăiat ca-n Banat, iar de sărbători, femeile bănățene erau bune sfetnice
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
șapte oameni au salvat ce mai era de salvat, au pus saci în loc de acoperiș și au trecut cu tristețe de cel mai cumplit an al deportării. Necazurile apropie oamenii unii de alții. Așa s-a întâmplat și acolo în pustiul deportării. „Oamenii locului nu cunoșteau obiceiurile noastre”, spune Birdean. „Nu știau să prepare porcul tăiat ca-n Banat, iar de sărbători, femeile bănățene erau bune sfetnice ale localnicelor; Ilie Birdean își amintește cum femeile din Frumușița Veche învățau de Revelion să
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
iertarea noastră pentru oameni, o parte din iertarea lui Dumnezeu pentru noi. Am ridicat acest monument cum am ridica o casă, în care să locuiască întru împăcare toate lacrimile noastre”. Cuvinte despre surghiun În cartea intitulată „Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan”, de Viorel Marineasa și Daniel Vighi, apărută în anul 2004 la Editura Marineasa, autorii definesc într-un preambul termenul „deportare” și-i stabilesc în același timp sorgintea, derivând de aici destinul unor oameni siluiți de o ideologie a
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
care să locuiască întru împăcare toate lacrimile noastre”. Cuvinte despre surghiun În cartea intitulată „Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan”, de Viorel Marineasa și Daniel Vighi, apărută în anul 2004 la Editura Marineasa, autorii definesc într-un preambul termenul „deportare” și-i stabilesc în același timp sorgintea, derivând de aici destinul unor oameni siluiți de o ideologie a exterminării programate în stil comunist. Iată un fragment: „Deportarea este o invenție a țărilor-continente, a spațiilor fără capăt în care pot fi
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
apărută în anul 2004 la Editura Marineasa, autorii definesc într-un preambul termenul „deportare” și-i stabilesc în același timp sorgintea, derivând de aici destinul unor oameni siluiți de o ideologie a exterminării programate în stil comunist. Iată un fragment: „Deportarea este o invenție a țărilor-continente, a spațiilor fără capăt în care pot fi anihilate populații, atitudini, istorii. Deportarea în utopie a prostit omul... dar a creat... indivizi care credeau în... iluzii devenite politică de stat. În vremurile pe care le-
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
același timp sorgintea, derivând de aici destinul unor oameni siluiți de o ideologie a exterminării programate în stil comunist. Iată un fragment: „Deportarea este o invenție a țărilor-continente, a spațiilor fără capăt în care pot fi anihilate populații, atitudini, istorii. Deportarea în utopie a prostit omul... dar a creat... indivizi care credeau în... iluzii devenite politică de stat. În vremurile pe care le-am trăit, am fost martorii și subiecții unei deportări în nimicul unei povești cu gust de carton. Trebuia
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
capăt în care pot fi anihilate populații, atitudini, istorii. Deportarea în utopie a prostit omul... dar a creat... indivizi care credeau în... iluzii devenite politică de stat. În vremurile pe care le-am trăit, am fost martorii și subiecții unei deportări în nimicul unei povești cu gust de carton. Trebuia să credem în prostii și proști”. Din filele dosarelor deportării (fragment din documentele Arhivei Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, dosar nr. 1. fila 18) Măsuri de pregătire a deportării: Ministerul Afacerilor
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
care credeau în... iluzii devenite politică de stat. În vremurile pe care le-am trăit, am fost martorii și subiecții unei deportări în nimicul unei povești cu gust de carton. Trebuia să credem în prostii și proști”. Din filele dosarelor deportării (fragment din documentele Arhivei Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, dosar nr. 1. fila 18) Măsuri de pregătire a deportării: Ministerul Afacerilor Interne/Cabinet Ministru Adjunct Nr. 117 1951 luna iunie ziua 14 Către Comandamentul Trupelor de Grăniceri - COMANDANTUL- În vederea ridicării
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
subiecții unei deportări în nimicul unei povești cu gust de carton. Trebuia să credem în prostii și proști”. Din filele dosarelor deportării (fragment din documentele Arhivei Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, dosar nr. 1. fila 18) Măsuri de pregătire a deportării: Ministerul Afacerilor Interne/Cabinet Ministru Adjunct Nr. 117 1951 luna iunie ziua 14 Către Comandamentul Trupelor de Grăniceri - COMANDANTUL- În vederea ridicării elementelor suspecte din zona de frontieră cu Iugoslavia, veți lua măsurile: Începînd cu 30 mai 1951 se vor întări
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
gov). Sectorul și codul poștal le puteți afla la orice oficiu poștal. O multitudine de informații găsiți pe site-ul Internet al ambasadei, la adresa: www. usembassy. ro. Kollar I. , Timișoara. 1) Din moment ce persoana respectivă nu a fost salarizată în perioada deportării, salariul minim este mai mult decât nimic. Din câte ne putem da seama, numai Uniunea Deportaților în Uniunea Sovietică este în măsură să vă ofere un răspuns la întrebarea respectivă. V-am recomanda să nu vă faceți speranțe prea mari
Agenda2005-09-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283424_a_284753]
-
drepturilor prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 (cu modificările și completările ulterioare) este în măsură să stabilească dacă o persoană are dreptul la indemnizația prevăzută de acest act normativ și la stagiu de cotizare (vechime în muncă) pentru perioada de deportare. Din experiența noastră de până acum, comisia amintită a considerat stagiu de cotizare numai perioada petrecută în Bărăgan de persoanele deportate care au împlinit 14 ani. Art. 48 din Legea nr. 19/2000 se referă la persoanele private de libertate
Agenda2005-12-05-cititorii intreaba () [Corola-journal/Journalistic/283500_a_284829]
-
dreptul de a-și exersa profesia, în 1941. Marie a crescut într-un mediu familial pătruns de tradiția iudaică și de idealul sionist, de cultura lui Goethe, Bach și Kant. În 1942, când o familie după alta primește ordinul de deportare, tânăra femeie ajunge la concluzia că deportarea însemna sfârșitul. În toiul pregătirilor pentru deportare, unchiul ei este indignat că Marie nu poartă steaua galbenă, nu înțelege de ce ea nu se conformează măsurilor naziste. Răspunsul ei: „Vreau să supraviețuiesc". Inteligența, luciditatea
MEMORIILE MARIEI JALOWICZ SIMON de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383465_a_384794]
-
1941. Marie a crescut într-un mediu familial pătruns de tradiția iudaică și de idealul sionist, de cultura lui Goethe, Bach și Kant. În 1942, când o familie după alta primește ordinul de deportare, tânăra femeie ajunge la concluzia că deportarea însemna sfârșitul. În toiul pregătirilor pentru deportare, unchiul ei este indignat că Marie nu poartă steaua galbenă, nu înțelege de ce ea nu se conformează măsurilor naziste. Răspunsul ei: „Vreau să supraviețuiesc". Inteligența, luciditatea, ingeniozitatea, curajul și voința de a trăi
MEMORIILE MARIEI JALOWICZ SIMON de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383465_a_384794]