KorAP: Find »[drukola/base=deportat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...41 >

1,024 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

la munci grele și prost sau insuficient plătite. „și am lucrat acolo greu și am suferit mult!” - spune o intervievată, „Zi la zi am plâns”. Cei care aveau o meserie erau mai norocoși pentru că puteau beneficia de un salariu. Printre deportați erau și profesori, medici, Învățători, preoți, care Își exercitau meseria la fața locului, căci deportații au fost obligați să ridice prin muncă voluntară clădiri pentru primărie, școală, dispensar, magazin universal - și, din proprie inițiativă, uneori și câte o capelă, un

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
suferit mult!” - spune o intervievată, „Zi la zi am plâns”. Cei care aveau o meserie erau mai norocoși pentru că puteau beneficia de un salariu. Printre deportați erau și profesori, medici, Învățători, preoți, care Își exercitau meseria la fața locului, căci deportații au fost obligați să ridice prin muncă voluntară clădiri pentru primărie, școală, dispensar, magazin universal - și, din proprie inițiativă, uneori și câte o capelă, un loc de rugăciune mascat Într-o locuință. Cine erau deportații?tc "Cine erau deportații ?" Decizia

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
meseria la fața locului, căci deportații au fost obligați să ridice prin muncă voluntară clădiri pentru primărie, școală, dispensar, magazin universal - și, din proprie inițiativă, uneori și câte o capelă, un loc de rugăciune mascat Într-o locuință. Cine erau deportații?tc "Cine erau deportații ?" Decizia de deportare amintită (nr. 200/1951) preciza categoriile de persoane ce urmau să fie deportate, făcând precizarea că e vorba de „elemente periculoase sau care pot deveni periculoase”21. Cu alte cuvinte, nu era vorba

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
căci deportații au fost obligați să ridice prin muncă voluntară clădiri pentru primărie, școală, dispensar, magazin universal - și, din proprie inițiativă, uneori și câte o capelă, un loc de rugăciune mascat Într-o locuință. Cine erau deportații?tc "Cine erau deportații ?" Decizia de deportare amintită (nr. 200/1951) preciza categoriile de persoane ce urmau să fie deportate, făcând precizarea că e vorba de „elemente periculoase sau care pot deveni periculoase”21. Cu alte cuvinte, nu era vorba doar de culpe efective

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
nu-și justifică prezența În aceste centre, precum și mutarea din orice localitate a persoanelor care, prin manifestările lor față de poporul muncitor, dăunează construirii socialismului În RPR. Celor mutați li se va putea stabili domiciliu obligatoriu În orice localitate. Cei mai mulți dintre deportați erau țărani, considerați, conform clasificărilor ideologizante din epocă, drept „mijlocași” sau „chiaburi”. Aveau Între zece și 35 de hectare de pământ arabil (rareori mai mult), mașini agricole, animale, uneori cazane de țuică sau o moară. Criteriile după care erau Încadrabili

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
principiului stigmatului colectiv, Întreaga familie, nu doar pe un membru al ei considerat vinovat și nu a avut decât prin efect indirect un caracter etnic (În sensul că pe frontiera sud-vestică, În Banat, conviețuiau alături de români cei care reprezintă majoritatea deportaților, sârbi, germani, maghiari, bulgari etc.). Deși În directiva pomenită sunt indicați ca o categorie aparte acei germani care au fost „elemente de vârf din conducerea organizațiilor locale ale fostului Grup Etnic German”, numărul germanilor deportați În 1951 este mult mai

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
români cei care reprezintă majoritatea deportaților, sârbi, germani, maghiari, bulgari etc.). Deși În directiva pomenită sunt indicați ca o categorie aparte acei germani care au fost „elemente de vârf din conducerea organizațiilor locale ale fostului Grup Etnic German”, numărul germanilor deportați În 1951 este mult mai mare, ajungând la aproape un sfert din totalul celor deportați 25. O parte dintre ei abia se Întorseseră din URSS, unde fuseseră deportați ca etnici germani. Cei care scăpaseră de o primă deportare nu au

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și ai lui Stalin, propagatori ai „panslavismului roșu”, ca să reiau expresia lui Miodrag Milin 26 dintr-un studiu care expune În detaliu situația acestora. Acești foști combatanți antifasciști, susținuți inițial de armatele sovietice „eliberatoare”, se văd desemnați ca titoiști și deportați, devenind victime ale regimului pe care Îl susținuseră cu Înflăcărare. Prin adăugarea la aceștia a celor care au fost considerați titoiști și a celor ce se Încadrau În alte categorii prevăzute a fi deportate, comune cu ale altor etnii, numărul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Între niveluri. Preocupați de exactitatea cifrelor, de menționarea tuturor aspectelor care ar clarifica dimensiunile evenimentului, suntem adesea mai puțin atenți la instanțele care emit ordine, le pun În aplicare și le consemnează În documentele lor. Bilanțul pe care Asociația Foștilor Deportați În Bărăgan l-a făcut pe baza documentelor la care a avut acces și care se află acum În fotocopii În propria arhivă ridică la 40.320 de persoane, respectiv 12.791 de familii, totalul celor deportați 31. Tabelele publicate

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fel sunt prezente cifrele și clasificările În documentele secrete ale Mininsterului de Interne, mai ales În cele Întocmite În preajma și cu ocazia ridicării restricției de domiciliu obligatoriu. Această ridicare a restricției s-a făcut treptat și diferit În raport cu categoriile de deportați. Un raport din 24 ianuarie 1956 privind punerea În aplicare a Deciziilor MAI nr. 6100 din august 1955 și nr. 6200 din decembrie 1955, decizii prin care sunt indicate condițiile În care se vor face ridicarea restricțiilor și Întoarcerea la

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
simțeam În acei ani de a afla mai multe despre deportarea lor În Bărăgan, dar li s-a cerut În primul rând să-și povestească viața, fără nici o restricție suplimentară. Episodul deportării e raportat astfel la Întreaga existență a celui deportat și evaluat pe fundalul unui bilanț autobiografic. Majoritatea interlocutorilor mei au fost persoane ce aveau Între 65 și 90 de ani În momentul interviului, iar relatările au avut loc la mare distanță de momentul deportării, În condițiile În care tăcerea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
până azi un proces al comunismului, nu are o lege a lustrației, iar justiția refuză să se implice În judecarea crimelor sau a abuzurilor din perioada regimului totalitar. Victimele deportării și-au creat din 1994 o asociație proprie (Asociația Foștilor Deportați În Bărăgan) și, la insistențele acesteia, au primit o compensație financiară sub forma unei indemnizații lunare, o formă de recunoaștere a caracterului abuziv al deportării. Dar nici o instanță nu i-a declarat nevinovați, iar sub aspect juridic sau etic lucrurile

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
financiară sub forma unei indemnizații lunare, o formă de recunoaștere a caracterului abuziv al deportării. Dar nici o instanță nu i-a declarat nevinovați, iar sub aspect juridic sau etic lucrurile au rămas neelucidate. De multe ori În povestirile vieții celor deportați, atunci când se ajunge la episodul deportării sau la relatarea circumstanțelor acesteia, naratorul Înlocuiește povestirea la persoana I singular cu cea la persoana I plural, marcând astfel asumarea relatării În numele grupului cu care memoria Îl face solidar: deportații. Pentru toți aceștia

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
povestirile vieții celor deportați, atunci când se ajunge la episodul deportării sau la relatarea circumstanțelor acesteia, naratorul Înlocuiește povestirea la persoana I singular cu cea la persoana I plural, marcând astfel asumarea relatării În numele grupului cu care memoria Îl face solidar: deportații. Pentru toți aceștia a fost vorba de o răsturnare brutală a destinului lor, una nefastă, care i-a obligat să-și reconsidere proiectele de viață și, Întrucât au fost persecutați multă vreme după ce li s-au ridicat restricțiile domiciliare și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ascultător neștiutor sau transformarea ocaziei de a povesti Într-un catharsis necesar pare, În aceste condiții, miza cea mai importantă a relatărilor. Dar, În mod cert, nu este singura și nici nu e evident că este cea mai importantă. Un deportat era un om căruia, În momentul dislocării, i se ridicau actele de identitate, Înlocuite cu o simplă adeverință cu DO. I se refuza o minimă demnitate, aceea de cetățean, fiind identificat doar cu statutul de „dislocat”, un vinovat, un marginal

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
40. De aceea, deși sunt evocate suferințele Îndurate, greul vieții, moartea celor apropiați, accentul povestirii pare a se muta treptat dinspre relatarea acestora spre modalitățile de supraviețuire și apărare. Se sugerează că această supraviețuire nu ar fi fost posibilă dacă deportații nu ar fi fost Înzestrați cu hărnicie, obișnuință de a face față greului, simț al echilibrului, putere de adaptare, bună organizare a gospodăriei după modelul „neamțului”, solidaritate familială și de grup. Acest discurs capătă un puternic relief identitar, fiind unul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
s-a transformat Într-un paradis terestru prin efortul și virtuțile celor care au lucrat și au trăit În acel loc, infirmând astfel imaginea negativă proiectată asupra lor de autorități și transformând sensul destinului lor Într-o izbândă. Imaginea fostului deportat se apropie În această perspectivă de cea a unui „bun colonizator”, cei din Banat având la Îndemână un astfel de model din memoria colonizării Banatului În secolul al XVIII-lea, așa cum e relatată ea În general azi de către șvabi. Coloratura

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
șvabii bănățeni o folosesc adesea pentru a aminti aventura exemplară a instalării lor În Banat În urmă cu mai bine de două secole: „Der Not, Die Todt, Das Brot”, adică la Început a fost nimicul, apoi moartea, apoi pâinea. Victoria deportaților asupra propriului destin, oricât de relativă ar fi fost, exprimă Într-un plan mai general o victorie a binelui asupra răului. O etică exemplară pare astfel a funcționa, o etică pe care povestirea o prezintă ca realizată. Pe când - afirmă povestitorii

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de a atribui unei instanțe imanente puterea de a le face dreptate. După cum se poate vedea, memoria individuală se pliază pe modele preexistente ale memoriei colective și tinde să devină exemplară. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Andreca, Dumitru, Dezrădăcinații. Mărturii ale deportaților mehedințeni În Bărăgan, vol. I, Prier, 2000. Baier, Hannelore (ed.), Deportarea etnicilor germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Hora, Sibiu, 1994. Volumul conține documente privind deportarea, grupate tematic (cadrul internațional În care a avut

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Dej (ediția sârbă: 1996). Mirciov, Rafael, Lagărul deportării pentru familiile de bulgari din Banat 1951-1956, Timișoara, 1998. Analizează mai ales felul În care deportarea i-a afectat pe bulgarii din Banat. Conține mărturii, fotografii, extrase din documente. Sarafolean, Silviu (coord.), Deportații În Bărăgan 1951-1956, Asociația foștilor deportați În Bărăgan, Mirton, Timișoara, 2001. Conține date referitoare la 30.181 de persoane (9.926 de familii), bazându-se pe un fond documentar al Ministerului Justiției, Direcția Instanțelor Militare. Fără a fi complet, inventarul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Lagărul deportării pentru familiile de bulgari din Banat 1951-1956, Timișoara, 1998. Analizează mai ales felul În care deportarea i-a afectat pe bulgarii din Banat. Conține mărturii, fotografii, extrase din documente. Sarafolean, Silviu (coord.), Deportații În Bărăgan 1951-1956, Asociația foștilor deportați În Bărăgan, Mirton, Timișoara, 2001. Conține date referitoare la 30.181 de persoane (9.926 de familii), bazându-se pe un fond documentar al Ministerului Justiției, Direcția Instanțelor Militare. Fără a fi complet, inventarul indică numele, locul și data nașterii

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
a unui fost deportat În Bărăgan. Totok, William, Aprecieri neretușate, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1995. Vultur, Smaranda, Istorie trăită - istorie povestită. Deportarea În Bărăgan 1951-1956, Armacord, Timișoara, 1997. Cartea conține transcrieri ale unor povestiri de viață ale foștilor deportați În Bărăgan de diverse etnii, situații sociale și origini. Povestirile sunt Însoțite de un indice tematic În marginea textului, adresat cercetătorilor interesați să compare povestirile și să descopere felul În care ele compun un scenariu comun. Studiul introductiv propune un

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de Nord și ținutul Herței. Dintre acestea, 6.250 urmau să fie arestate, iar 26.173 deportate 24. În raportul din 14 iunie 1941 despre rezultatele operațiunii, Înaintat lui Stalin, Beria și Molotov, se constată că numărul celor arestați sau deportați a scăzut de la cifra inițială de 32.423 de persoane la 31.419. Cum se explică această diferență și ce relevanță are această micșorare a listei inițiale? Avem date În acest sens numai În legătură cu Basarabia: 1.183 reușesc să evite

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
deportare Nicolae Costenco, fost redactor-șef al revistei interbelice Viața Basarabiei 29. Altor intelectuali, precum Mihail Curicheru, li s-a imputat conducerea unor organizații antisovietice, drept care au fost deportați ad-hoc30. Dacă deocamdată nu poate fi stabilită componența etnică a celor deportați, din punct de vedere social aceștia erau catalogați drept cele mai „antisovietice și contrarevoluționare” elemente. O operațiune similară de „extracție a elementelor antisovietice și contrarevoluționare”31 a avut loc aproape simultan În alte teritorii anexate de URSS conform Pactului Ribbentrop-Molotov

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de moldoveni/români, 40.000 de letoni, 20.000 de estonieni, precum și peste 500.000de persoane aparținând altor zece naționalități 48. Se observă deci că deportările aveau o dimensiune națională foarte pronunțată. Cu alte cuvinte, având În vedere cota de deportați prin raportare la numărul total, reiese că reprezentanții naționalităților erau mai susceptibili de a fi Învinuiți de ostilitate reală sau presupusă la adresa regimului sovietic. Rezistența antisovieticătc "Rezistența antisovietică" A existat o oarecare rezistență din partea populației locale față de măsurile represive ale

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]