3,128 matches
-
viitorul plin de succes, dar cel mai important fapt este că tu te identifici cu persoana care dorește ca acel viitor să ți-l facă fericit. Mă gândeam și eu la asta, cum am fost deprinsă de mică, cum sunt deprinși să gândească majoritatea oamenilor pe pământ... Aceste două zile de lecții m-au făcut să văd lumea cu alți ochi, să-mi schimb părerile și mersul vieții. Îmi propuneam ca să termin o facultate, după liceu, după facultate, să lucrez în
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
om nu se poate numi puternic în credință, pe când eu sunt și voi fi fericită. Eu am avut posibilitatea să văd viața din alt punct de vedere, eu am învățat că banii sunt o marfă și noi trebuie să ne deprindem cum să ne folosim de această marfă. Cred că cel mai bun ajutor, dat semenilor noștri, este să încerci să-i ajuți în a-și schimba viața conștient. Așa cum fac eu în acest moment, citind cărți motivante, care arată prin
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
logicienii atenieni l-au privit ca pe un nebun. „Da, nebun! Însă nebun întru Hristos!” - le va fi replicat apostolul. Din păcate, și atunci, și acum, mintea filosofului pune la îndoială orice vine din afara ei, trecând totul prin filtrul raționamentului deprins din cărțile maeștrilor. Învățătura lui Isus îi convingea pe oameni că prin credință și munții pot fi urniți din loc! Ceea ce, logic, este imposibil... P.H.L. continuă să-și moralizeze personajul, amenințat pentru o clipă să rămână repetent la „școala vieții
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nevoie de cine știe ce efort pentru educarea lui Lupino. Puiuțul învăța din mers regulile haitei. Lupoaicele, gata să fete, recunoșteau în gînd că-și doreau copii care să-i semene noului-venit; iar adulții se amuzau copios văzîndu-i strădania de a le deprinde obiceiurile. Dar cît de surprinzătoare poate fi copilăria! Lupino a crescut ca din pămînt; și, pentru că așa e aluatul din care sînt plămădiți toți copiii, acceptarea în sînul haitei l-a ajutat să-și uite neliniștile și frica. Nu avea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
unor idei într-un produs nou sau ameliorat. Inovarea este unelta caracteristică a întreprinzătorilor, mijlocul prin care ei explorează schimbarea ca pe o posibilitate de a realiza diferite afaceri sau servicii. „Ea poate fi prezentă ca o disciplină, poate fi deprinsă, poate fi practicată. Este necesar ca întreprinzătorii să caute în mod consecvent sursele de inovare, schimbările și simptomele lor, care indică posibilitățile de realizare a inovațiilor de succes. El trebuie să cunoască și să aplice principiile inovării de succes”(P.
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
viața oamenilor... Nimic și nimeni nu pot sta în calea unei iubiri interzise! Făcând daruri celorlalți, omenindu-i pe semenii tăi, inimii tale îi va fi cu atât mai drag de tine... „Școala muncii” te învață, printre altele, cum să deprinzi lecția fericirii! Deschizând bine ochii la tinerețe, vei avea mai puține dureri de cap la bătrânețe. Vinovați pentru multele rele ce se întâmplă într-o colectivitate nu sunt numai răufăcătorii ci și tăinuitorii faptelor acestora. Crezând în ziua de mâine
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
precisă este mai potrivită cu un toreador decît cu o nevastă cumințică, așa cum sînt văzută eu. Ce zici? Bună treabă, nu? TOREADORUL: Nu poți spune asta... EMMA: De ce nu? Voi aveți reputația de cavaleri iuți la mînie și la spadă, deprinși cu sîngele. Un taur, care pentru o femeie este doar o viitoare ciorbă de văcuță, pentru voi este un adversar. TOREADORUL: Ce facem acum? Nu pot să pun altceva decît adevărul. Și mă vor crede pînă la urmă... EMMA: Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
sărutase așa.Admise în glumă: Pentru așa sărut dulce merita să mă răstorn”... „Nu uita vazându-mi piatra,dinaintea ei când treci/ Prea puțin m-apasă doară somnul greu al morții reci./ Căci de când eram ca tine pe pământ viețuitor,/Sînt deprins să-mi placă somnul :eram veșnic senator”. (E.Herovanu) „Eu n-am pretenții mari în viața mea, Că-s singuratic și modest.Prefer Un ram,o floare și un colț de cer Privite dintr-o vilă la șosea”. (M.Matcaboji
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
și icoane cu sfinți hieratici și holbați. Scuipă în gol, își trecu ochii fără interes peste icoane și se căută de țigări. Aprinse una, stinse lanterna și se sprijini de ușorul ușii, încercând să privească afară și așteptând să se deprindă cu întunericul. Știa că neliniștea vie ce-l încerca și pe care se străduia să și-o domolească era o spaimă firească, produsă de educația primită și de miturile rasei sale de îngropători de carcase. Respirând adânc și regulat, uitând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe noi înșine, a iubi țara și a o apăra la nevoie”. Localitățile comunei Lespezi fiind așezate în vecinatatea mănăstirii „Sfântul Nicolae din Poeană” - Probota, satul Heci fiind în mai multe rânduri proprietate a acesteia, considerăm că unii tineri puteau deprinde tainele cititului și scrisului de la călugării de aici. De menționat că în documente nu se pomenește de o școală propriu-zisă, mai ales că la începutul secolului al XIX-lea faima călugărilor greci de aici nu era dintre cele mai bune
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
decenii după întemeierea Catedrei de limba arabă a Universității București, alături de Yves Goldenberg și Nicolae Dobrișan. Dacă de la profesorul Goldenberg am învățat araba clasică și am înțeles că niciodată marii intelectuali nu vor fi rasiști, dacă de la Nicolae Dobrișan am deprins resorturile arabei vorbite, de la Nadia Anghelescu am înțeles, la cursurile de sintaxă, să medităm asupra structurilor și simbolisticii acestei limbi. Mi-au rămas pentru totdeauna în minte proverbele analizate pentru construcția lor și nu de puține ori îmi susțin argumentația
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
Petru Culianu" la concursul de manuscrise al Editurii Polirom) nu se pretează atât lecturii, cât conspectului. Deliciile intelectuale există, dar cumva uscate, neajutate nici de cine-știe-ce artificii de stil, nici de speculațiile eseistice pe zeci de pagini, nici de forfanteriile deprinse din exercițiul gazetăresc. Mult mai aproape de adevăr găsesc că se află varianta care ia în calcul - cu justă măsură - intențiile autoarei, așa cum reies ele imediat din compoziția cărții. Nu, Catrinel Popa n-a dorit și n-a orchestrat o întinsă
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
apreciată de congeneri. Despărțită și de al doilea soț, ajuns demnitar în timpul dictaturii regale, pictorița va avea de suferit de pe urma legilor rasiale din 1940: exclusă din breasla artiștilor și dată afară din casă, e nevoită să se întrețină din meseria deprinsă de la bunică. în paralel, traduce din poezia engleză și americană modernă, antologiile fiind publicate în 1945 și 1947. Dar necazurile ei sînt departe de a lua sfîrșit odată cu războiul. După 1948, e acuzată de apartenență a cercuri pro-capitaliste și numai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
Inteligență & utopie Simona Vasilache Nu mai miră pe nimeni, această apropiere dintre inteligență și exces. A gîndi înainte, în sensul englezescului thinking ahead, duce, nu o dată, lumea înapoi. Însă, deprinsă cu riscul de-a cădea în utopie, inteligența - cel puțin o parte a ei - luptă pentru dreptul de a conta în cetate. Cale de-o istorie după ce Platon i-a refuzat, tagmei scriitoricești, pomenitul drept, nu e idiot, ca pe
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
exercițiul autoadmirarativ în oglinzi de Murano și nici austera consemnare de război nu dau o imagine credibilă asupra regulilor de funcționare ale Troicăi... Înclin să cred că avem de-a face cu un Bildungsroman aparte, al cărui protagonist există în măsura în care deprinde, fără zgomot, tainele scrisului și ale poveștii. O temă grea, împletind necesitatea ultimă, intenția disimulată și jocul antrenamentului cultural. Cum devine scriitor cineva care trăiește printre scriitori? Iată o întrebare ce ține de proza cu memorie și nu de simpla
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
actantului de a restabili inițiala viziune edenică, aurorala iluminare care cedează în fața unui "coșmar" crepuscular,extenuant: "Suflete, ce credeai a ști totul despre eclipse, ai fost luat pe nepregătite. / Limba ta renunță, buzele-ți abdică: nicicînd nu vei reuși / Să deprinzi acest grai din care Ființa s-a îndepărtat. / Lacuri de cenușă ale căror unde nemișcate n-ar mai fi în stare / Să recunoască chipul focului din care au purces. / Sunt spulberate troiene de rumeguș, / Reminiscențe tîrzii din arborele paradisului./ Culorile
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
prevadă, pe baza condițiilor existente atunci, care dintre concurenți avea s-o ia înaintea celorlalți. La anul 1000 zestrea de însușiri nu favoriza pe nimeni. Toți erau deopotrivă de egali, adică deopotrivă de slabi. Și totuși, concurentul care s-a deprins de pluton devenind, cel puțin pentru o vreme, jucătorul dominant pe harta lumii, a fost Occidentul. Factorii care au dus la acest triumf sunt analizați cu minuție de Lucian Boia: condițiile geografice (mai ales suprafețele uriașe de pădure), primul salt
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
bani, faimă, trofee. Cum am mai spus cîndva, este trecerea de la proprietatea de stat asupra răului la proprietatea individuală a binelui și a răului. Adaptabilitatea noastră, a celor Ťeliberațiť, este mai mare doar în măsura în care am fost învățați și ne-am deprins să înghițim foarte multe. Din acest punct de vedere, omul occidental ar putea să se dovedească mai fragil". Ovidiu Pecican e de părere că prin retragerea, după '89, a unor figuri charismatice" ale criticii noastre s-a creat un gol
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
se află o valorizare diferită, că Ieronim Tătaru nu e - funciar - un admirator al Crailor de Curtea Veche ori al Nevinovățiilor viclene. Respectul pe care îl acordă celor doi descendenți ai lui Caragiale e unul - așa-zicând - științific, civilizat și deprins din afară. Altminteri, nu s-ar fi putut ca un banal saltimbanc politic, responsabil de revoluția ploieșteană, să beneficieze de un spațiu mai amplu și de o atenție mai binevoitoare decât cei doi fii literați la un loc. Fără îndoială
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
Simona Vasilache Pentru noi, cei deprinși cu le poisson d'Avril, primă-vara-i capricioasă și farsoare, în timp ce pe iarnă te poți baza. Adevărul e, firește, altul, dacă bagi de seamă păcălelile, capcanele în care iarna, frigul au meritul principal. Două sînt arhetipice: "basmul vechi al zînei Dochii
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
și a unor istorii pe care acestea le traversează. Dacă realitatea înconjurătoare pare ușor de văzut și bătut cu pasul, translarea ei în ficțiune presupune un adevărat arsenal de tehnici compoziționale, elemente de construcție epică și trucuri bine venite. Toate, deprinse de tânărul scriitor pe băncile unei anumite școli de proză: cea a generației '80, minus ramura textualistă. Jurnalul oferă câteva fragmente revelatoare asupra modului în care un prozator deja format își concepea (la propriu și la figurat) literatura. Să vedem
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
dacă citim versuri ca acestea? "pe-atunci te înrolai fără să știi,/ după ce-ai rătăcit o iarnă prin munți/ și țăranii săraci de pe-acolo/ ți-au dat adăpost și mâncare,/ și bătrânii amorțiți de pe-acolo/ te-au deprins cu scrâșnirea și moartea/ pe-atunci te duceai în război pentru o fată,/ pe care nici n-ai apucat s-o iubești.../ abia i-ai spus o vorbă sau două,/ abia s-a întors întrebătoare spre tine...// pe-atunci plecai
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
perioada! - , noi gemeam Ťadânc și ascunsť sub o ocupație militară expirată de ani buni, mai trăgând cu ochiul în stânga sau în dreapta pentru a vedea efectele". Un tânăr născut în preajma revoluției din decembrie 1989, judecând cu lipsa de inhibiții a omului deprins cu libertatea de expresie specifică democrației, nu ar putea decât să se mire de lipsa de reacție a celor din generația părinților săi care au acceptat, fără să crâcnească, o asemenea situație, pe cât de absurdă, pe atât de rușinoasă. Pentru
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
1457, alaltăieri, parcă - cere părerea unui fel de scriitor de peste Prut... Acesta îl sfătuiește că e foarte periculos ce voiește a face, turcii și tătarii roiesc în jur ca lăcustele, și dacă pun mâna pe Dânsul... Judecată de popor mic, deprins cu nenorociri de tot fielul. Și împăratul, punându-i o mână pe umăr, zice: hatmane, știi că ai dreptate,... și nu s-au mai cutedzat! Putem să ne mândrim că o figură ca Petru cel Mare a urmat sfatul unui
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
-le în eboșe reușite. Tematica bunului sălbatic/ fascinantului român se epuizează și se definitivează prin Maseurul orb. După acest roman reușit, o altă carte made in Romania nu mi se pare, sub nici un chip, recomandabilă. Spiritul de observație e, aici, deprins fără alte avataruri empirice. Lejeritatea povestirii își are contraponderile episodice în multe din apucăturile tinerești ale naratorului. Subiectul e tentant, realist - chiar la modul jurnalistic - și real. Personajul Ioan Timiș Palatinus, bibliofilul orb din Moneasa, cel care trăia din sinecura
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]