1,919 matches
-
cheia vieții eterne” - adaugă Teodora. - Și cum faci? - o dă Profesorul ușor pe glumă. Dar ea rămâne foarte serioasă: „Îl caut pe Dumnezeu!” Nu o întreabă dacă l-a găsit, pentru a nu da impresia că vrea să coboare în derizoriu o temă atât de gravă. Știe bine că Teodora este creștin practicant. Și mai știe că el nu a aflat calea dreaptă spre credința în Dumnezeu. Ca mulți cărturari, rătăcește. Poate de aceea nu a reușit să-și reprezinte foarte
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fiind, justiția poetică este o etică neiertătoare. Ce rezistă dintr-un poem supus probei de foc a justiției poetice ? Ea condamnă la dezgust și uitare tot ceea ce Eminescu numește "mlaștină" și "bâiguit nărod". Justiția poetică, reduce la neant inducerea în derizoriu a poeziei fie că este vorba de eliminarea calității de cânt, transformarea într-un prozaism deșirat pe verticală, fie mai ales sancționează macularea de orice fel. Mai bine spus, este vorba de o producție patologică, astfel că se elimină prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se plătească de către cumpărător. Dacă preŃul nu ar fi real ci unul fictiv sau derizoiu, contractul de vânzare — cumpărare ar fi nul pentru că prestaŃia vânzătorului ar fi lipsită de obiect. Prin preŃ serios se înŃelege că acesta să nu fie derizoriu.12 Un exemplu în acest sens îl constituie reglementarea de preŃ făcută pentru achiziŃiile pubice. Astfel potrivit Hotărârii nr. 834 din 200913 atunci când la o licitaŃie privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în M.Of nr 515/27 iulie 2009 24 Prin această metodă se asigura un preŃ corect și care să nu fie derizoriu. ÎI.4. Cauza (scopul) contractului Una din condiŃiile de validitate ale contractului de vânzarecumpărare comercială e bazată pe art 948 Cod Civil și are drept scop cauza. Scopul contractului constă în obiectul urmărit la încheierea contractului. În cadrul contractelor de vânzare
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
se plătească de către cumpărător. Dacă preŃul nu ar fi real ci unul fictiv sau derizoiu, contractul de vânzare — cumpărare ar fi nul pentru că prestaŃia vânzătorului ar fi lipsită de obiect. Prin preŃ serios se înŃelege că acesta să nu fie derizoriu.12 Un exemplu în acest sens îl constituie reglementarea de preŃ făcută pentru achiziŃiile pubice. Astfel potrivit Hotărârii nr. 834 din 200913 atunci când la o licitaŃie privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, publicată în M.Of nr 515/27 iulie 2009 24 Prin această metodă se asigura un preŃ corect și care să nu fie derizoriu. ÎI.4. Cauza (scopul) contractului Una din condiŃiile de validitate ale contractului de vânzarecumpărare comercială e bazată pe art 948 Cod Civil și are drept scop cauza. Scopul contractului constă în obiectul urmărit la încheierea contractului. În cadrul contractelor de vânzare
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
părea de lejeră, teoria este profund sceptică: în locul oricărei agitații eroice ori lamentații lirice, singura șansă a omului de a-și apăra demnitatea este să ia totul în rîs. Tot ce ar părea grandios este, la exigența imensă a teoreticianului, derizoriu, inclusiv dramele consacrate de o întreagă civilizație, de la Hamlet la Doamna Bovary, supraestimate de mîndria ridicolă pentru propriile suferințe. Toată această dramomanie nu are nici o semnificație în raport cu spațiul și timpul infinit, pare a spune Horia Gârbea și era bine s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ți ofere un pahar cu șampanie. Acum se aud doar zgo motele străzii. Și strada n-are nici o poezie la ora asta. Strada nu te duce cu gândul la sex sau aventură sau amor sau preludiu. Strada e mai degrabă derizorie și deprimantă și plină de pericole nevăzute. Bine măcar că-l am pe-ăsta în spatele meu. La cum sunt îmbrăcată, aș putea să fiu violată și vina ar fi tot a mea, fiindcă pe mine scrie viol mare cât China. Gata
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
tuturor, mai puțin șarpelui care i-a adus sfârșitul, the end, spectatorii părăsesc sala cu lacrimi în ochi și aprind țigările, femeile de serviciu mătură cojile de semințe. Pictore, dacă doar acesta este avantajul, nu sunt foarte încântat. Ajungem în derizoriu, cu pași mari, de ce trebuie să avem derizoriul legat de picioarele noastre, precum o bilă de metal furată dintr-un Alcatraz de carton? Amice, exagerezi, dă-mi voie să spun asta, când ar trebui să fii mătăluță încântat, dacă nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
înseamnă rezistența în cadre mentale excelent surprinse de seria produsă de Mungiu - cât o recontextualizare a "epocii de aur" ca specie a absurdului menit să completeze o veselă apocalipsă fără rictusuri kafkiene, una de transcripție balcanică, adică o culminare a derizoriului cu o gravitate tremolată de operetă. În perimetrul trasat de "legendele" urbane se configurează profilul indelebil al unei epoci în care unii se mai plasează încă nostalgici, și pe care vom sfârși prin a o uita fără să fi înțeles
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
poetice e fatalmente centrifugală. Natura ca atare, proprie poeziei "naive" cedează în favoarea celei dislocate, proprie ramificațiilor insațiabile ale poeziei "sentimentale". Aidoma acelei limbi de balaur infernal din frescele vechilor noastre mînăstiri, apare o fîșie a teritoriului damnării umplută de obiecte derizorii și de mici vietăți ce semnalizează stihia supremă a morții: "dintr-o dată o accelerare a omenescului / țărmul deschide gura larg și trimite o limbă de pămînt / ce taie orașul acvatic în două / secționînd apa ca pe un ochi infinit / spintecînd
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
alonjă pentru un avânt atât de larg, poate un prea scurt interval de apariție după "tranzitivitatea" lui Crăciun, poate lipsa de interes teoretic a cronicarilor literari, poate scepticismul nativ al autorilor - dar intuiesc, cu tristețe, că motivul precis va fi derizoriu. Ca și în publicitate, rezistă ceea ce se poate pronunța mai ușor.
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
diuseor dă la vi!" - iată ce caută și, culmea!, găsesc cei din Huzurei, locul unde se poate ajunge la "disoluția timpului". Asta numai în aparență, pentru că Huzurei este "cetatea vie" a vremii (începutul secolului trecut), adunînd, între casele și străzile derizorii, o lume diversă, aflată în plină luptă pentru putere și bani: în tîrgul amorțit de tihna siestei, se comit crime, se fac intrigi, trafic de stupefiante și tranzacții "en gros", se discută aprins politică, se dau pronosticuri, au loc anchete
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8743_a_10068]
-
natură să sperie, ci falsele experimente cu pretenții novatoare, de modernitate, dar care nu trec de limitele unui amatorism agresiv. Într-un spectacol ca "No One" de Carmen Vioreanu, de pildă, nu "discotecismul", vizual și auditiv abundent, compromite, împinge în derizoriu, ci faptul că mijloacele folosite nu devin semn teatral, nu se constituie ca un limbaj autonom, rolul lor fiind doar acela de a crea confuzii. În fond, aceasta e și primejdia pe care o prezintă asemenea "produse" de serie. Despre
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
nimic, nu vezi nimic" și "Auzi tot, vezi tot" punctată de palmele peste ceafă ale proprietarului restaurantului, astfel că Jan vede și aude, dar face tot timpul pe prostul, amoralitatea sa fiind prilej pentru a focaliza acel mixtum compositum de derizoriu, farsă, burlesc și tragedie. Ivan Dite trece din hotel în hotel prilej pentru naratorul vîrstnic și înțelepțit de a surprinde o high society trăind din plin într-un cadru luxuriant, în timp ce în culisele cabinetelor politice se pregătește al Doilea Război
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
i-a fost recuperată acesteia temporalitatea, ci prin convocarea la o nouă viață a unor forme în care timpul s-a așezat, vizual și tactil, ca un element definitoriu. Cartea veche, obiectul în nenumăratele sale ipostaze - de la cel irelevant și derizoriu pînă la acela înnobilat prin raritate ori prin patina vremii -, forma comună și alcătuirea bizară, produsul tehnic și instrumentul științific și-au găsit în universul artistului un regim existențial comun și o putere de exprimare asemănătoare. Prin identificare și, mai
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
vedere ar părea o simplă reducție la mormîntul gol, la imaginea pietistă a cenotafului este, în esență, o încrîncenată și neobosită căutare a Edenului. A spațiului absolut în care forma este conținutul însuși, în care corporalitatea încetează a mai fi derizorie și în care segregările diurne devin inoperante. Mai importante decît lucrările înseși, în general știute bine și prețuite în consecință, sînt mecanismele și resorturile adînci ale fascinației pe care arta și personalitatea lui Bitzan le exercită asupra conștiinței publice și
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
care atârnă răsucită într-un cui, pentru că e goală." Pasajul acesta ne trimite cu gândul la Urmuz, dar ceea ce crede "omul pierdut" despre lucruri îl apropie mai cu seamă de naratorul Întâmplărilor lui Blecher. Obiectele, în același timp semnificative și derizorii, populează aceste pagini cu prezența lor neliniștitoare, halucinantă, spectrală. Paharele, pălăriile, fotoliile de răchită, ceasurile-pușculiță, dulapurile, umbrelele, ligheanele, manechinele etc. devin vehicule de taină ale unei realități indescifrabile, depunând mărturie despre esența ultimă, incognoscibilă, a lumii. În aceste condiții achiziționarea
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
de doliu albinele au băut polen otrăvit / vine seara cu lumini de mucegai și rugină / cresc bureți pe indicatoarele drumurilor / și bîjbîim deodată în somn" ( Și cînd ne trezim). Sub aspectul calm, sub tonalitatea ușor glumeață prin incredulitate transpare un derizoriu dezamorsat. Angoasa e îmblînzită grație unui minimalism asumat, unui firesc al dezolării în numele căruia se formulează consilii: "Nu mai deschideți plicurile sînt toate goale / doar în palmele discipolilor se află ceva poate / bucăți de cretă fărîme de adevăr sau chiar lipitori
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
desfăcut darurile. Credem că după aceea au făcut sex." Viața celor doi apare transcrisă sec, spre deosebire de transcrierile colegului său de tras cu urechea care termină raportul său într-o notă lirică: "Făclia dragostei arde din nou." Nota ironică coboară în derizoriu întreg aparatul informativ care încearcă fie să rezume "viața" într-un ideolect clinic, fie să o romanțeze neinspirat. Și totuși mecanismul se blochează cu acest funcționar impecabil al mașinii de tocat destine, efectul pe care-l produce munca operativă i
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
și mai confuzi decît cei din tutungeria lui Zoffi, dar recurgînd la un limbaj diferit (contradicții, gîndire dialectică, ideologie reacționară, luptă de clasă, lupta intelectualilor împotriva forțelor reacționare, liberali de doi bani), celula din povestirea lui Celati surprinde căderea în derizoriu a unui fenomen cîndva meritoriu, tratat cu respect de literatura angajată neorealistă și de cea imediat ulterioară ei, din perioada rapidei industrializări. Grupusculul obsedat de dezbateri al lui Zoffi va provoca iritare, nu doar nedumerire, și printre clienții Cafenelei frecventate
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
Conform juriștilor PSD, Traian Băsescu ar fi fost, probabil, un foarte bun Președinte dacă n-ar fi întreprins absolut nimic pentru schimbarea în bine a realităților de la noi. Orice om cu mintea întreagă observă cît sunt de căznite și de derizorii acuzațiile formulate. Juriștii PSD n-au reușit să inventeze nici măcar o singură faptă gravă care să justifice măsura extremă a suspendării. Cel mai picant lucru în toată această afacere ni se pare faptul că Propunerea provine tocmai de la un partid
"Suspendare" by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9863_a_11188]
-
rând, dar și muzica, pictura, arhitectura, istoria) declanșează în mintea spectatorului minunate focuri de artificii. Spectacolul este total, echilibristica între sublimul estetic și kitsch te ține cu sufletul la gură. Un singur pas greșit și totul se poate prăbuși în derizoriu. Funanbulul are însă călcătura sigură și, în dezmățul general de cuvinte, el este singurul care își păstrează mintea limpede. Cu siguranță, dacă ar putea citi cărțile lui Șerban Foarță, Maiorescu ar rescrie astăzi, cu totul altfel, celebrul său studiu, .
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
Bacovia, "vreme de beție". Titlul ciclului următor, Foi îngălbenite, înșală. Poetul se desparte, de fapt, de retorica ofilirii, recuperînd epica, fa-bula din vîrste mai vechi ale poeziei. Iată o imagine cu poantă a dimineții ridicate peste mahala care, cu tot derizoriu-i, scutește un final frumos: "Monopedul cerșetor/ Stă, cu nasul ca un mac,/ La ieșire'ntr'un picior,/ Să mai capete-un pitac.// Dar când prind în dimineață/ A țipa, cocoși isterici,/ Răsăritul e-o paiață/ Care joacă pe biserici
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
în film Glod. Într-un scenariu de factură postmodern-balcanică, consiliați de un campion al drepturilor omului, sătenii din Glod au intentat un proces producătorului considerîndu-se jigniți de rolurile care le-au fost atribuite în film și, mai ales, de suma derizorie primită pentru un film premiat. Nu știu dacă asta a mai supralicitat condimentele peliculei, dar filmul a luat un Glob de aur la categoria Cel mai bun actor (Musical/Comedie) cu Sacha Baron Cohen - alias Borat. Filmul este o combinație
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]