1,963 matches
-
închisorii. ... 20. În continuare, Curtea a înlăturat susținerile potrivit cărora, în ceea ce privește tentativa la infracțiunea de omor calificat (infracțiune pentru săvârșirea căreia este trimis în judecată și autorul excepției din prezentul dosar), ar trebui să fie admisibilă procedura derogatorie, simplificată, a recunoașterii vinovăției, în caz contrar normele procesual penale ale art. 374 alin. (4) fiind contrare dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, accesul liber la justiție și dreptul la apărare. ... 21. Față de aceste critici, Curtea
DECIZIA nr. 742 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/286456]
-
26 de ani. ... 109. Prin urmare, se impune concluzia că, dacă art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999 trimite expres la condițiile de acordare a dreptului de pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat, fără a conține nicio prevedere derogatorie, nu există temei pentru a considera că nu este necesar să fie îndeplinită vreuna dintre aceste cerințe la care norma specială face trimitere. ... 110. În consecință, dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999 se interpretează în sensul că
DECIZIA nr. 32 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286789]
-
omului este mai scăzut decât cel intern (a se vedea Cauza Borcea contra României), ca atare, nu există motive pentru neaplicarea hotărârii CJUE din perspectiva protejării drepturilor fundamentale ale omului. ... 154. Referitor la aplicarea instituției prescripției, în aparență, în mod derogatoriu, doar pentru o anumită categorie de infracțiuni, respectiv acelea care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene (fraude cu fonduri europene, abuz în serviciu, evaziune fiscală, corupție, spălarea banilor), s-a arătat că prin Decizia nr. 511 din 12 decembrie
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
la ieșirea la pensie. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale întrucât un drept legal (dreptul la ajutoare/indemnizații) a fost suspendat succesiv, pe un termen îndelungat, prin dispoziții speciale și derogatorii, începând cu 2011 și până la finele anului 2017. Având în vedere că instanța supremă a statuat, în considerentele Deciziei nr. 5 din 5 martie 2018, că dreptul la ajutoare/indemnizații este un drept de natură salarială sau asimilat acestuia, asociat
DECIZIA nr. 746 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288098]
-
există astfel de condiții, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare“. ... 51. În condițiile în care reglementările specifice magistraților nu conțin norme derogatorii de la prevederile art. 147 din Codul muncii, ci fac trimitere la dreptul comun, norma generală se aplică în completare, dispozițiile art. 79 alin. (1) și (3) din Legea nr. 303/2004 stipulând expres că judecătorii și procurorii beneficiază anual, pe
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, și că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din aceeași lege, polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaște elemente derogatorii de la dispozițiile generale ce reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Astfel, polițistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. De aceea, aspectele esențiale ce
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
derogă implicit de la norma generală, încalcă normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 și creează un regim distinct, diferit de standardele reglementate pentru întregul sistem public. Potrivit art. 63 din Legea nr. 24/2000, pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula „prin derogare de la.. .“, urmată de menționarea reglementării de la care se derogă, iar derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază. În acest
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
nicio prevedere din Constituție nu impune uniformitatea sistemului de pensii. De altfel, nu numai pentru deputați și senatori, ci și pentru alte categorii socioprofesionale - cum sunt magistrații, cadrele militare, diplomații și alte categorii - s-au stabilit, prin legi speciale, sisteme derogatorii de la sistemul general de pensii. Diferențierea, în toate aceste cazuri, nu este contrară prevederilor art. 16 din Constituție și se justifică prin specificitatea activității acestor categorii socioprofesionale. Nu se poate reține nici încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din
DECIZIA nr. 678 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277232]
-
a dobânzilor aferente, ținând cont că, deși reglementările Uniunii Europene sunt obligatorii și de directă aplicare în dreptul intern, este nevoie de crearea unui cadru legal de aplicare prin completarea corespunzătoare a legislației naționale incidente, respectiv prin crearea unui cadru derogatoriu expres, dacă este cazul. În caz contrar, instanțele de judecată sunt tentate să aplice cadrul legislativ general în materie, în speță art. 14 și/sau 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 278 alin. (2
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277434]
-
general în materie, în speță art. 14 și/sau 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 278 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere necesitatea creării unui mecanism derogatoriu de la art. 14 și/sau 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și de la art. 278 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, prin care cererea de suspendare a executării actului administrativ
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277434]
-
cunoștință de informațiile înscrise în acesta, nicidecum nu reprezenta o modalitate prin care acestea puteau să modifice sau să radieze înscrieri existente în registru. Cu toate acestea, prin Ordinul ministrului justiției nr. 954/B/C/2000, pârâtul a înțeles să instituie o procedură derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 26/2000, prin care a permis unor terțe persoane, față de cele care în mod normal au dreptul de a face înscrieri, de a face modificări sau radieri în registru. În aceste condiții, apreciază că pârâtul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 225 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277460]
-
de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, în raport cu criticile formulate, întrucât determinarea sferei destinatarilor Legii nr. 85/2014 este atributul legiuitorului, iar includerea regiilor autonome în acest domeniu prin legea generală, și nu printr-o dispoziție specială și derogatorie, ține de opțiunea acestuia. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 10.972/3/2016, Tribunalul București - Secția a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
DECIZIA nr. 560 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278520]
-
2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012). Curtea a statuat că, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și un cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006
DECIZIA nr. 381 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274995]
-
un proces echitabil, întrucât, conform art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Astfel, tocmai în scopul respectării principiului constituțional al accesului liber la justiție, legiuitorul poate stabili reguli speciale derogatorii, cum este și reglementarea unei căi extraordinare de atac, respectiv contestația în anulare, pentru a oferi părților un mijloc procedural eficient în scopul retractării hotărârilor judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale în cazurile expres prevăzute de lege. ... 7. Potrivit
DECIZIA nr. 389 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275180]
-
potrivit art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. În virtutea acestui mandat, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. ... 18. În cazul contestației în anulare speciale, condiția de admisibilitate are în vedere doar obiectul
DECIZIA nr. 369 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275291]
-
organ al statului prin menținerea cu rea-credință a imposibilității de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată. Prin urmare, dispozițiile art. 27 teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, referitoare la comunicarea prin afișare, reprezintă o modalitate derogatorie de ducere la îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, determinată de situația obiectiv diferită a persoanelor cărora li se comunică astfel de acte. ... 20. Totodată, prin Decizia nr. 763 din 20 septembrie
DECIZIA nr. 674 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281981]
-
garanțiile unui proces echitabil, instituite prin art. 6 din Convenție, nu sunt aplicabile în procedura de soluționare a cererii de recuzare, întrucât acest text se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. În acest sens se observă Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 decembrie 2003, pronunțată în Cauza Schreiber și Boetsch împotriva Franței, prin care s-a reținut că procedura de recuzare a unui judecător este
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
obstrucționarea liberei circulații a capitalurilor (a se vedea art. 63 și 65 din TFUE), această interdicție este mai puțin categorică decât cea referitoare la restrângerea liberei circulații a persoanelor, bunurilor sau serviciilor, ea permițând statelor membre să adopte reglementări naționale derogatorii, însă doar pentru a face distincții referitoare la investirea capitalurilor ori pentru a întări supravegherea prudențială și disciplina fiscală. O jurisprudență constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (a se vedea Hotărârea din 14 decembrie 1995, pronunțată în cauzele
DECIZIA nr. 76 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282643]
-
conținutul actului de detașare se poate deduce cu exactitate cuantumul sumei ce urma a fi plătită cu titlu de drepturi salariale, fiind exclusă orice îndoială referitoare la acest aspect. Dacă voința legiuitorului ar fi fost aceea de a stabili reguli derogatorii de la dispozițiile generale care reglementează instituția detașării, prin intermediul Legii-cadru nr. 153/2017, pentru ipoteza salariaților detașați din domeniul privat în cel public, acestea ar fi fost prevăzute în mod expres. A mai susținut că Legea-cadru nr. 153/2017 nu reglementează
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
ce îi sunt mai favorabile. ... 94. Normele din Codul muncii în materie de salarizare, inclusiv cele cuprinse în art. 47 alin. (2) din cod, nu pot fi aplicate în sectorul public decât în măsura în care nu există reglementări specifice, derogatorii. Or, Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o astfel de reglementare specială în raport cu dreptul comun. ... 95. Astfel, potrivit art. 1 din actul normativ sus-arătat: (1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
sustenabilității financiare. ... 100. Așadar, nu se poate susține că în circumstanțele ce interesează problema de drept analizată sunt aplicabile prevederile art. 47 alin. (2) din Codul muncii, întrucât legea specială privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu cuprinde dispoziții derogatorii. Dimpotrivă, așa cum s-a mai arătat, exclude în mod explicit posibilitatea ca un angajator a cărui sursă de finanțare este bugetul consolidat al statului să plătească alte drepturi de natură salarială decât cele stabilite prin norme juridice de forța
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
semnează raportul de expertiză întocmit, iar opinia sa separată, dacă este cazul, este cuprinsă în raportul întocmit) și o altă interpretare în cazul altor expertize, cele întocmite de institutele de specialitate (expertize criminalistice, expertize medico-legale etc.), în lipsa unor dispoziții derogatorii pentru aceste tipuri de expertize. ... 13. Și din acest punct de vedere, dispoziția legală criticată poate crea confuzie, fiind astfel neclară, întrucât se poate aprecia că reprezintă o normă derogatorie față de dispozițiile art. 178 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 53 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271478]
-
specialitate (expertize criminalistice, expertize medico-legale etc.), în lipsa unor dispoziții derogatorii pentru aceste tipuri de expertize. ... 13. Și din acest punct de vedere, dispoziția legală criticată poate crea confuzie, fiind astfel neclară, întrucât se poate aprecia că reprezintă o normă derogatorie față de dispozițiile art. 178 din Codul de procedură penală, fără a se indica însă în mod expres că este vorba despre o excepție de la regula generală privind efectuarea expertizelor în procesul penal. De asemenea, abrogarea art. 7 alin.
DECIZIA nr. 53 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271478]
-
fiscală, pe de altă parte, reprezintă materii/proceduri diferite, care nu se confundă. Mai mult, Curtea observă că nu există nicio relație de subsidiaritate între acestea, în sensul că urmărirea penală nu este o formă de manifestare a instituției măsurilor speciale derogatorii, acceptate de art. 394 și art. 395 din Directiva TVA. Faptul că, în anumite cazuri, urmărirea penală se efectuează în sfera săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, cu referire la eventuale încălcări ale normelor în materia TVA-ului, nu poate modifica
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
avea loc numai prin lege (organică) și numai în cazul instituirii stării de urgență sau de asediu. Or, Legea nr. 55/2020 acordă stării de alertă același conținut normativ, subsumat acelorași premise faptice cu cele ale stării de urgență, iar reglementarea derogatorie a unei instituții constituționale sub o denumire diferită printr-o lege infraconstituțională, cu consecința sustragerii de la garanțiile stabilite de Constituție, este inadmisibilă. Din moment ce în Legea fundamentală sunt prevăzute doar starea de urgență și starea de asediu, consecința
DECIZIA nr. 38 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255064]