7,688 matches
-
ale bretonului drept tronnează dezordonate pe frunte, fiindcă și-o pusese în grabă, înainte de-a pleca de acasă. Fața ei lungă este marcată de doi ochi mari și verzi, umbriți de niște gene negre și rimelate, iar dintre sprâncenele dese și pensate drept, un nas frumos și puțin în vânt, parcă îi accentuează fizionomia. Pomeții proemineți și rozalii dau fizionomiei sale un aspect de finețe, în ton cu ochii, nasul și buzele rujate, cu contur. Plecase să cumpere două pâini
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
feciori, prinseră a-l lua peste picior pe tatăl fetelor. Și azi o răutate, mâine alta, până ce prinseră a se război de-a binelea. Împăratul Albastru, supărat, își închise împărăția pentru vecinii săi, ridicând pe ambele părți, păduri înalte și dese, de netrecut. Astfel, se izolă de cei doi împărați, dar le tăie și orice cale de a ajunge unul la altul. Timpul trecu, copiii crescură mari, dar ura dintre împărați nu se domoli, ci deveni, cu timpul, tot mai înverșunată
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
erau atent îngrijite și protejate de fiecare suflare de pe tărâmul Albastru. Toate bune, dar iată că, într-o zi, feciorul Împăratului Galben, plecat la vânătoare, urmări o căprioară cu atâta înverșunare, încât nu-și dădu seama când intră în pădurea deasă, albastră, de la marginea Împărăției Galbene. Pe când se pregătea să tragă o săgeată în animalul încolțit într-un pâlc de scaieți, în fața lui apăru o fată frumoasă ca o zână, strigând: - Stai, nu trage! Prințul scăpă arcul din mână. Fata prinse
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
Ochii mari sunt depărtați nefiresc de frumos. Părul închis, retezat puțin mai jos de urechi, ascunde frunte și sprâncene sub bretonul luxuriant. Să fi depășit de puțină vreme adolescența?! mă-ntreb răscolit. Totuși, privirile au profunzimi de femeie pe sub genele dese! Clipește repede, dar nu din stânjeneala c-ar fi fost fixată, nu! Cel puțin așa-mi pare. Poate din cauza unei nerăbdări voit neascunse?!... -Dacă n-a venit, poate vorbești cu mine, o abordez îndrăzneț în timp ce mă ridic de pe scaun. Neauzind
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
frumos. Părul închis, retezat puțin mai jos de urechi, ascunde frunte și sprâncene sub bretonul bogat. Îmi pun, răscolit și lipsit de inventivitate, aceeași întrebare. Să fi depășit de puțină vreme adolescența?! Totuși, privirile au profunzimi de femeie pe sub genele dese! Mă stăpânesc să nu mă duc spre ea cu declarația mea... Descopăr veleități de stoic în timp ce-mi prinde privirea și mă cheamă cu semene și vorbe... Dar nu cedez. Abia când e lipită de masa mea, încep slăbiciunile
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului visul unei nopți de primăvară parcă te plimbai pe cer printre stele și luceferi, c-un contur de lună plină, rătăcită prin grădină. stam lungit pe iarba deasă și priveam la tine-ntruna, erai tu sau era luna? tot călătorind cu mintea printre norii afumați, iarba a crescut prin mine, parcă săvârșeam un rit, spiritul a luat-o razna, ploile m-au învelit și-am visat că am
VISUL UNEI NOPŢI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377255_a_378584]
-
elevul „conștiincios”. Este normal ca, la următorul exercițiu să clacheze deoarece „X+5=15” Din păcate asta cer toți pedagogii. Dovadă este că permit copiilor să „noteze” spusele lor în timpul orei. Un elev, chiar și un student, pot și sunt dese ori penalizași deoarece nu notează „importantele perle vocale” spuse de profesor. Judecați puțin cu capul elevului dragi profesori. Dumneavoastră nu „dictați” în ritm lent cu tonalități de accentuare a diferitelor forme gramaticale. Dumneavoastră conferențiați, în ritm alert spre a dezvolta
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
Judecați puțin cu capul elevului dragi profesori. Dumneavoastră nu „dictați” în ritm lent cu tonalități de accentuare a diferitelor forme gramaticale. Dumneavoastră conferențiați, în ritm alert spre a dezvolta cât mai multe teme în scurta oră. Elevul scrie ce prinde. Dese ori fără subiect sau predicat care au fost pronunțate în timpul ocupat de scriere. Ce folos au oare aceste notițe incomplete care deformează ideile pe care le îmbrăcați cum puteți mai bine în vorbe? Nu este mai logic ca elevul să
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
răspunsului dat de elev. Nu uitați că pot descrie aceeași floare în mii de fraze complet diferite din care multe pot avea mare valoare. Un răspuns sec, în minimul de cuvinte, dovedește o profundă cunoaștere a temei dezvoltate. De ce este dese ori prost notat în dauna unui discurs cu vorbe goale „ce din coadă or să sune” cum le caracterizează Eminescu. Neîncrederea în capacitatea profesorului de a fi imparțial la examinare este direct o insultă dată corpului didactic. Dacă profesorul este
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
prea multe prejudecăți, a făcut ce a făcut și i-a intrat la suflet tânărului inginer agronom, netrezind totuși nicio bănuială soției acestuia. Adevărul este că nici ei Viorel nu-i era indiferent. Vizitele inginerului la ferma zootehnică erau din ce în ce mai dese, soția crezând că marea lor dragoste, ce dăinuia din timpul studenției, îi poartă pașii așa de frecvent prin curtea fermei. Nici nu-i trecea prin cap că motivul ar fi interesul lui subit pentru tânăra sa asistentă. Viorel s-a
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
Împărăției lui Dumnezeu de aici, cu alte cuvinte este vorba de îndumnezeirea prin har, care se face încă din această viață. 4. - În altă ordine de idei, care vedeți a fi termenul corect de abordare a acestei probleme: - acela de deasă împărtășanie, rară împărtășanie, cu vrednicie, fără, cu pregătire sau fără, ori continuă împărtășanie?!... Care este, cu alte cuvinte, poziția Sfinților Părinți cu privire la această problemă?!... - Răspunsul meu este: Continuă Împărtășanie, iar cât privește vrednicia, noi preoții sfărâmăm Sfintele, după cum citim în
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
din camătă. Aceștia, în loc să creeze locuri de muncă, folosesc surplusul de avere pentru mijloace neproductive și de stoarcere a banilor blocând economia țării. Ei bine majoritatea politicienilor veroși se înscriu în această categorie iar voi, da voi STRADA, îi alegeți, dese ori neprezentându-vă la vot. Fiți siguri că absolut toți bogătașii care nu au creat locuri de muncă și își merită locul din iad pentru aceasta, cunosc deputatul de colegiu și, contra bani mulți, au ajutorul său. De aceea dorește
SFINŢII INCINERAŢI PRIN NEPĂSARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382216_a_383545]
-
în lume în ultimile două mii de ani dar cei patru călăreți apocaliptici, priviți în picturile lui Albrecht Durer, Victor Vasnetsov și ale altor mulți artiști, au rămas numai simbolurile rele, maligne, ce bântuiesc lumea în lung și lat, mult mai dese și intensive de la apariția banilor, de la folosirea prafului de pușcă și a atomului împotriva omului de către om. Privind grupul celor patru călăreți aducătorii sfârșitului lumii conceput de Albrecht Durer, trebuie să ne imaginăm ce impresie profundă, apocaliptica a făcut asupra
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
exact cum erau costumele vechi. Astăzi se manifestă o tendință accentuată spre modernism și lucrul acesta se observă și în vestimentație. Dar se mai păstrează încă materialele folosite în mod tradițional în confecționarea pieselor de vestimentație feminină, în special pânza deasă din Damasc. C. M. : Avem și noi cuvântul „damasc” în limba română, denumind același material textil. E foarte apreciat pentru calitatea texturii. E.S. dl. S.M. : Da. Cred că trebuie să învăț limba română, ca să pot înțelege mai multe lucruri despre cultura
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
trainice, faptul că de cinci ani are o echipă solidă, care nu a fugit de lângă el și cu care lucrează foarte bine reprezintă o izbândă. Tedy Necula renunță la tot pentru film. Renunță la iubite, la sfaturi, la întâlniri mai dese cu apropiații, la comunicare cu familia. Acesta e un capitol la care lucrează, apoi negreșit trebuie pus în practică în stilul său pertinent creației. În viziunea tânărului Necula, persoana cu handicap este orice persoană care a spus măcar o dată în
"Tedy mă cheamă, "maistre" mă strigă, Tudor mă numesc!". Vezi aici povestea unui speaker motivațional () [Corola-journal/Journalistic/82256_a_83581]
-
Geo Vasile Începând chiar prin titlul acestui florilegiu bilingv, romîno-francez Poeme pentru cusut hainele anotimpurilor. Poemes pour coudre les habits des saisons (Editura LIMES, Cluj-Napoca, 2006, 90), profesorul universitar Ioan }epelea ține să nea dea vești nu numai despre degradarea istoriei și a timpului individual și colectiv, ci și despre singurul remediu, fie el și homeopatic, al trestiei gânditoare de a
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
public. În cazul de față, celebra operă rossiniană BĂRBIERUL DIN SEVILLA a avut o viață lungă, montarea de față aparținând regizorului George Teodorescu și datând din luna mai a anului 1963, atunci când întregul colectiv a participat la sărbătorirea semicentenarului Teatrului des Champs Elysées de la Paris, interpretând lucrarea într-o distribuție de aur ce-i cuprindea pe Nicolae Herlea, Valentin Teodorian, Magda Ianculescu, Constantin Gabor, Valentin Loghin, pe marea mezzosoprană Zenaida Pally, sub bagheta maestrului Mihai Brediceanu. Chiar dacă de atunci, de-a
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]
-
admirabila sa nuvelă Duduca Mamuca (Micuța), judecată greșit la apariția ei, autorul fiind acuzat în procesul de presă din 1863 pentru "pasajele vătămătoare bunelor moravuri." Astăzi, remarcă I. Oprișan, fiind scrisă "cu o vervă cuceritoare, într-un stil antrenant, cu dese apostrofări și implicări a cititorului în secretele narațiunii, cu frecvente jocuri de cuvinte și alunecări poznașe și cu o imensă sete de amuzament, nuvela are o frumusețe aproape nefirească pentru epoca în care a apărut și o perfecțiune artistică pe
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
Într-adevăr, iată-l pe Arghezi: "știa dezbrăcată la patru ace/ fel de fel de feluri de vino-ncoace/ care mai de care/ de duioșie și de-a mirare// știa de toate și mai ales/ cum se sărută fierbinte și des/ din cap până unde ți se face rușine/ (să spui - altfel e-atât de bine)// știa mai cu seamă/ să se topească și să geamă/ străbătută de seve și serafimi/ numai adâncuri și înălțimi// știa dintr-o dată/ să fie în
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
de noua glie, a Statului. Casele vor fi demolate și înlocuite de blocuri, curțile vor dispărea, păsările, purceii, mieii vor lua conturul fluid al viselor de oameni cu foamea-n gât, pierzând tot mai mult timp la cozi tot mai dese. Imobilismul mediului scanat și radiografiat de romancier se datorează însă, după cum vom vedea, nu numai ingineriei și planificării sociale (cu clasa muncitoare, chipurile, în postură conducătoare), ci și unei repetitivități biologice, la nivelul diferitelor generații. Cu diferențele de rigoare, tot
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
venit să-l ucidă pe cel care, pentru o clipă de glorie, i-a distrus tot. Dar mai întâi vrea să înțeleagă ce gândește fotograful, ce înseamnă pe el simpla apăsare a declanșatorului. Întâlnirile tot mai lungi, dialogurile tot mai dese și dense îi transformă pe cei doi, pe Faulques fotograful și pe Ivo Markovic soldatul, în martori ai nebuniei în care se încheie secolul al XX-lea. Pare o luptă pe viață și pe moarte într-un loc închis (turnul
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
cantonase, la 1917, un regiment german. Intersectate și încastrate de nenumărate ori, bruioanele narative se concentrează în jurul exemplarului strămoș Constantin, ambiguizându-i figura de câte ori e cu putință și desfăcând misterele atunci când ele - deja - sună oarecum în afara firescului (cum se întâmplă în desele pasaje în care ielele își poartă pașii dănțuitori). Cam așa arată o orație de nuntă, cam așa un refuz e întors către sine din câteva cuvinte: "Umblă vorba că ai dat toată solda de la război pe o pendulă nemțească cu
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
putem lesne realiza. "...ca pe tine însuți" ține în cumpănă altruismul cu egocentrismul (cu "selfish", cum îi spun englezii). Mai greu e să-ți iubești vrăjmașii, pe cei care te urăsc și te blestemă. Nici nu avem în jurul nostru prea dese exemple în acest sens, dimpotrivă. Trăim într-o lume a încrâncenării și urii. Sunt un orgolios cu măsură, rareori detest pe cineva, prefer să văd jumătatea plină a paharului. "Aproapele" mi-l compun familia, prietenii, colegii, cei cu preocupări sau
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
nepoată mult iubită a fost această scumpă principesă, Sofia de Wied. De câțiva ani mama mea începu să sufere de o boală de a cărei gravitate noi copiii ei nu ne-am dat seama bine. Memoria avea lipsuri tot mai dese, activitatea lăsa tot mai mult de dorit lucru neobișnuit la dânsa, care era o ființă căreia nu-i era suportabil să nu lucreze într-o direcție. Doctorii chemați constatară o clerozare a creierului. Boala progresa încet dar sigur. Ultimul an
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
prieten și oaspe. Din când în când era însoțit de frumoasa sa soție, moldoveancă neaoșe și grozav de gospodină, care prefera însă să nu-și părăsească casa patriarhală din vechiul Iași. Deseori am fost găzduită în această casă cu prilejul deselor mele concerte din Iași, oraș ce-mi era atât de drag întotdeauna. Tot acolo, nelipsiți la concertele mele am cunoscut pe prof. I. Iordan, actualul nostru ambasador la Moscova, și pe energica sa tovarășe de viață, d-na Iordan. Viața
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]