456 matches
-
ar avea adnotările lui Ambrogio din Milano. M-am dus la dulap și, negăsind-o din pricina dezordinii în care cărțile zăceau de ceva timp, am văzut că unele suluri căzuseră pe după vechile tunici. Tot scotocind pe-acolo, am dat de desaga în care pusesem relicva și m-am uitat la ea iritat din senin. Fără vreun motiv anume, am decis să i-o arăt lui Adeodato. I-am întins desaga fără să-i spun de ce. El i-a desfăcut baierile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
căzuseră pe după vechile tunici. Tot scotocind pe-acolo, am dat de desaga în care pusesem relicva și m-am uitat la ea iritat din senin. Fără vreun motiv anume, am decis să i-o arăt lui Adeodato. I-am întins desaga fără să-i spun de ce. El i-a desfăcut baierile și a scos afară legătura de piele pe care eu n-o cercetasem până atunci. A despăturit-o și s-a uitat la bucata de lemn lat cât degetul mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
putea să-ți răspund în felul acesta, dar, ținând cont că ești un om atât de important, află că a fost casa unui om nedemn de a fi numit om. Spunând acestea, a scos din ceea ce părea a fi o desagă atârnată la brâu un suport de carte cilindric din lemn negru. Mi l-a întins, fără să se miște. A trebuit să mă apropii de el ca să-l iau și, deși făcusem câțiva pași spre acel om, înfățișarea lui continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de o odaie înecată în praf și pustie. Atunci am întrebat un cizmar care-și avea maghernița în apropiere dacă văzuse pe cineva. Mi-a răspuns că a văzut cu o zi în urmă un individ cam zdrențăros cu o desagă în spinare. - Fie ca Regele cerurilor să mă ierte, domnule. A intrat în casa aceea părăsită și deja de un an aflată în proprietatea curții regale. Nimeni n-ar fi avut curajul nici măcar să treacă acel prag. L-am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sfârșitul textului și prima foaie de pergament cu Istoria longobarzilor, aproape deloc lizibilă, deoarece pergamentele au putrezit, există un spațiu alb, unde se poate citi următoarea însemnare:] „În numele Mântuitorului, eu, Liutprando, preot din Concordia, am găsit acestă carte într-o desagă, aflată alături de cadavrul unui bătrân. Am fost invitat la domeniul neamului Ariberti de către episcopul de Concordia, Anselmo, ca să-i pregătesc pentru botezul cel adevărat pe ereticii arieni care mai trăiesc în aceste locuri. Bătrânul, îmbrăcat ca un pelerin, zăcea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
atenției”. Pe chipul său este zugrăvit un zâmbet larg. Înțelegea de ce animalele săltau în jurul lui, sirene îl împodobeau cu ghirlande din Hortensie, cu ochelari de soare din baga, cu un costum de apicultor de culoare fildeș și cu o mică desagă cu „secrete”, iar alți copii îl apostrofau, dar într-un sens dulce, mai mult aclamau „Bine-ai venit!”. Înțelegea? Unde a venit? Oare chiar înțelegea? Peisajul s-a spart, în spatele lui stătea ascuns altul. Un iureș de oameni l-a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Bilha, care erau ocupate și ele cu planurile pentru mesele zilnice și nu prea mă băgau în seamă. Așa că m-am apropiat din nou de Rahela, al cărei zâmbet nu dispărea nici chiar când soarele începea să ne lovească necruțător. Desaga pe care o purta în spate era suficient de mare încât să ascundă terafim-ul și eram sigură că acolo îl pusese. Iosif, Tali și Issa fuseseră trimiși să mâne animalele mai blânde, pe lângă femei, iar ei erau cât se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
întors spatele lui Laban și a plecat, s-a îndreptat spre pădure și nu l-a mai văzut nimeni. Laban a început să caute. Frații mei stăteau și priveau, cu brațele încrucișate pe piept și urmăreau cum bătrânul desface fiecare desagă, fiecare cort rulat, cum își bagă degetele în fiecare sac cu grâu și cum strânge fiecare burduf de vin să vadă dacă nu e ceva înăuntru. Când s-a îndreptat spre cortul lui Iacob, Simon și Levi au încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fie ridicat cortul tatălui meu. Bilha a făcut focul. Bărbații stăteau neputincioși. Ruben nu știa să le spună nimic și ei au tăcut. Inna a ieșit la un moment dat din cort și a zis: Febră! Rahela a alergat la desaga cu ierburi tămăduitoare. Inna i-a făcut semn lui Ruben s-o urmeze în cort și câteva clipe mai târziu am auzit un urlet groaznic, un urlet de animal. Îi puseseră piciorul la loc. Vaietele care au urmat au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
străvechi însetați de sângele care curgea la nașteri, foarte temuți în zonă. De multe ori m-am dus și eu cu mătușa mea și cu moașa cea bătrână, care mergea mai ușor sprijinită în toiagul ei când n-avea și desaga în spate. Oamenii de pe dealuri erau uimiți să vadă o fată încă nemăritată că asistă la nașteri. Celor din văi nu părea să le pese, iar unele dintre mame, care erau la prima naștere și erau chiar mai tinere decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
numai buruieni și ciulini, petece de iarbă uscată și mușuroaie. Nici potecă nu mai era. Am luat-o agale, drept Înainte și am tot mers, urmând sfatul lui Moru cel uscățiv. Pe la amiază, m-am oprit și am scos din desagă peștele afumat primit În dar la plecare. Era sărat potroacă dar m-am chinuit să-l mănânc. Când s-o iau iarăși din loc, am simțit un miros pătrunzător care se ridica dintre niște ciulini deși și Înalți. Eram gata-gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Cu toate astea, Încă nu venea. - Am niște pește tocmai bun de mâncat. Cu asta l-am convins. L-am auzit cum se ridică și cum se apropie dar nu m-am Întors să-l văd. Doar am scotocit În desagă, după peștele afumat. N-am apucat să-l scot pentru că omul deodată apăru lângă mine. - Enkim, spuse el și se așeză În fața mea. Enkim era, Într-adevăr tânăr, scund și vânos dar, sunt sigur că nu vânase În viața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
o parte, dar tu vrei să legăm frăție, așa că o să dau clisa jos. Îmi curăță barba cu atenție, privindu-mă când dintr-o parte când din cealaltă. Ce pește e ăla? schimbă el vorba deodată și se uită, hulpav, În desagă. - Pește bun. - Putem să fim frați și fără să ne muște blestemații de țânțari, sări el ca ars și se apucă să-și tragă palme peste coapse. Nu crezi? - Ba da! am răspuns și m-am repezit să mă acopăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mânăstire, cei de acolo s-au dovedit politicoși și au avut grijă să-i facă popasul cât mai comod. Neîncrederea lui dispăru și reflexele de a se apăra s-au domolit. Într-o dimineață însă își dădu seama că din desagă îi dispăruseră manuscrise. A priceput capcana și nu s-a mai codit s-o ia la fugă spre Padova unde, datorită perfectei cunoașteri a limbii castiliene, se dădu drept spaniol și se înscrise la facultatea de medicină. Studiul medicinii nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cea a chinezului cu multe mame: avea câte una peste tot ca să-l ocrotească. În ceea ce mă privește însă e cu totul diferit, învinuirile voastre nu mă salvează, ci vor să mă răpună. La Bologna mi s-au furat din desagă cărțile și cornul de fier pe care mi l-a dăruit maică-mea. Aveți cumva și cornul ăsta? Chiar așa și era. Inchizitorii îl adăugară ca o probă în plus, și chemară martorii să mărturisească; erau dominicani pe care nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mai mult spațiu, iar ploșnițele le sugeau sângele. Revedea detalii de imagini șterse din minte și din inimă, un zid prăbușit, o fereastră fără geamuri, un ghiveci cu mușcate, o coroană de ardei atârnată la uscat, o unealtă agricolă, o desagă. Ore-n șir rămânea prizonier trecutului, fixându-se într-o succesiune de amintiri conectate-ntre ele, într-o unică, imensă piață ideală, din care extrăgea "posibilitatea lunară a vederii". Una e să privești o fărâmă de planetă și altceva e
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
trezindu-se afundat în mulțime, în zăpăceala din port, se simți pus în mare încurcătură. Gloata nu stătea pe loc nici măcar o clipă, își făcea loc cu coatele, se oprea când avea în față un blocaj (un flăcău cu o desagă pe spate, două femei ce-și smulgeau părul din cap) și înainta precum viiturile unui fluviu, curgând în direcții neașteptate. Îi rugă pe marinarii ce-l însoțeau să-l lase singur. Fu cotropit de o frică stranie, dar imediat după
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o întâlnire de la care nu puteau lipsi fără să-și dea seama că totul se poate amâna întotdeuna, fiindcă nimic nu se schimbă dacă o ținem tot într-o goană și nimic nu se schimbă dacă mergem la pas. Sprijini desaga între picioare, ceru cârciumarului un pahar de vin. I-a fost adus de îndată, cu tot respectul, drept care mulțumi. Cârciumarul i se adresă: A fost o călătorie lungă, Părinte? Destul de lungă. Dacă te simți obosit pot să-ți ofer o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Cine sunt?" Norii pe care Tommaso îi întrezărea prin ușa dată de peretele localului își schimbaseră treptat culoare, devenind negricioși; se prevestea ploaie, așa că se cuvenea să lase locul acela călduț și să se-ndrepte spre Paris. Verifică dacă în desagă nu se udaseră sau mototoliseră scrisorile de recomandare pe care prieteni sus-puși i le dăduseră pentru orice eventualitate. Trebuia neapărat să treacă pe la Gassendi 56, era o scrisoare și pentru el. O luă spre Aix-eu-Province. Drumul se îngusta în vreme ce, de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
le cheltuiesc pe cărți. Apropo, am pentru tine un examplar din Exercitationes paradoxical adversus Aristoteleos, o să găsești acolo coincidențe extraordinare cu gândirea ta. Pentru câțiva ludovici de aur, izbutiră să facă rost de o mârțoagă, destul de arătoasă, Tommaso puse deasupra desaga cu manuscrisele, cărțile și proviziile și, după ce se salutară călduros, se despărțiră cu promisiunea de a se revedea la Paris. Când șirul cu ultimele case din Aix-en-Provence se sfârși, Tommaso se simți îngrozitor de singur și avu senzația că este, cine
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
CORDELIER S., 1997 La mondialisation au-delà de ses mythes, La Découverte, Paris. CORIAT B. și WEINSTEIN O., 1995 Les nouvelles théories de l'entreprise, Livre de poche, Paris. CURAPP-CRAPS, 1999 La démocratie locale. Représentations, participation et espace public, PUF, Paris. DESAGE F., 1999 La "bataille des corons". Le contrôle du logement minier, enjeu politique majeur de l'après-charbon dans l'ancien bassin minier du Nord-Pas-de-Calais, disertație de Studii Aprofundate în științe politice, Universitatea Lille 2. DETIENNE M., 1999 Comparer l'incomparable
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
face axa directoare a antropologiei și, prin urmare, a lucrării sale. 102 Întrepătrunderea mizelor cristalizate în jurul controlului locuințelor miniere transformate în locuințe sociale (în jur de 70 000 pentru ansamblul regiunii de Nord) oferă un exemplu foarte semnificativ. Cf. F. Desage, La bataille des corons, Lucrare de master în științe politice, Lille, Université de Lille 2, 1999. 103 Pentru o sinteză recentă a structurării politicului specifice bazinului minier din regiunea Pas-de-Calais, a se vedea F. Sawicki, Les réseaux du parti socialiste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
erau totuna’’. În realitate textul nu cuprinde destule elemente care să dea răspuns misterului: ,,căprița s-a apropiat de mâna mea; e un ied negru foarte drăguț, care se lasă blând să-l ridic de jos. L-am pus în desaga din dreapta peste niște haine. În vremea asta, calul se cutremură și dârdâie din toate încheieturile ca de frigurile morții’’. Tânărul erou se află pe poziția celui încredințat că n-a fost vorba decât de o ciudățenie firească, explicabilă întru totul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în povestirile Decameronului, ele nu sunt unicele. Li se reproșează slujitorilor Bisericii, și nu numai lor, ci și unor laici, lăcomia și avariția (I. 6, I. 7), dorința necinstită de înavuțire, falsificarea relicvelor (VI. 10 - fratele Cipolla are orice în desaga sa, de la pana arhanghelului Gabriel, la cărbunii pe care a fost martirizat sfântul Laurențiu) și ipocrizia sfaturilor sau a predicilor, acapararea nejustificată a bunurilor străine și neaprecierea valorilor umane atunci când ele se fac vizibile la alți semeni, învoirea directă la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în povestirile Decameronului, ele nu sunt unicele. Li se reproșează slujitorilor Bisericii, și nu numai lor, ci și unor laici, lăcomia și avariția (I. 6, I. 7), dorința necinstită de înavuțire, falsificarea relicvelor (VI. 10 - fratele Cipolla are orice în desaga sa, de la pana arhanghelului Gabriel, la cărbunii pe care a fost martirizat sfântul Laurențiu) și ipocrizia sfaturilor sau a predicilor, acapararea nejustificată a bunurilor străine și neaprecierea valorilor umane atunci când ele se fac vizibile la alți semeni, învoirea directă la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]