774 matches
-
iubirea pe care-o trăim Când buzele tale pe mine-s petale. Răsfață-mă, dinții în carne împlântă-i, Iubirii mele să-i fii sfetnic și rege, Vreau șoapte de-amor spre mine, pribege, Sânii mei albi tu cu gura descântă-i. Cosește-mă până-i fragedă otava, De pe buzele-mi roșii otrava servește, Răsplată ți-oi fi în noapte, regește, Gura-ți flămândă de mine-i dovada. Iubirea ta-n mine-și compune tirada, Sunt cântec de-amor ce nu
MĂ ARDE CLIPA-N CARE SUNT CU TINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360676_a_362005]
-
peste dealuri și păduri ca să-și ia din albia râului picături de apă vie. Ionică se înclina și își făcea cruce cu evlavie, căsca gura să i se rupă chiotorile... (că așa-i spusese o bătrână, Predușinca Bușe, care-i descântase de dor și-mpețit, să fie iubit de fete), iar el spunea la toți care aveau timp să-l asculte: „Ioane, maică, dacă miile de luminițe colorate ale curcubeului o să-ți pătrundă printre dinții tăi frumoși (ca de de cal), o să
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
toamnei cerne amintiri de aur, de rugină. de tăceri. Licuricii dansează pe cer atărnați de gâtul nopții și al visului. Gândul îmi frământă cuvintele, brațele prelungi cheamă depărtarea, unda din tâmpla fierbinte mă înfloare in floare și-n cânt; trecut, descânt... Referință Bibliografică: Trecut / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 660, Anul II, 21 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TRECUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359858_a_361187]
-
Din anii de apostat Caut insistent un vers S-aduc pace-n univers Bulversat de când aștept Să iau Diavolul de piept Să-l judec pe-mpielițat Că ne-ndeamnă la păcat Oripilat și mâhnit De câte am pătimit Rostesc zilnic un descânt Pentru pace pe pământ ADIERI DE VÂNT Adierile de vânt mângâie gândul Rătăcit într-o lume trăsnită Obsedat de-o mai veche ispită Să deslușească ce îndură fl ămândul Adierile de vânt tulbură cerul Înfrățit cu tăcerea de smoală Deseori
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului NOAPTE DE IARNĂ Razele de lună cad Luminând codrul de brad, Desenând pe alba nea Monștri lungi de catifea. Pe al râpei negru mal, Buha-n dans oriental Se învârte-n cerc de-un ceas, Descântând ceva pe nas. Vântul vâjâie haihui, Corbii parcă sunt statui Și, pe înghețatul plai Trece-o sanie cu cai. Sună zurgălăii-n ham, Croncănesc corbii pe ram, Vântul stă o clipă-n loc, Buha dă mărunt din cioc. Sania urcă
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340388_a_341717]
-
IMNULUI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 941 din 29 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Țară care mori săracă, Deși doliul te-nspăimântă, Demonii petrec și joacă, La înmormântare-ți cântă, Fetele și se dezbracă Și se vând și se descântă, Iar românii plâng și pleacă, Inima-n străini li-i frântă Neștiind ce să mai facă, Se-amăgesc și se frământă Și sperând că o să treacă Doar robia-i mai încântă. Nu lăsați țara să zacă, Mămăliga se-nfierbântă Și-
ÎNDEMN DE ZIUA IMNULUI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340511_a_341840]
-
on bat de-alun, o scăpăm de can o mușcat-o. Ase mi-o scăpat on bătrân, demult, o mânzare. O frecat-o binie cu banu de-argint s-o bătut-o pe uger cu bătu de-alun s-o descântat. Am tresărit: - Dumneata știi să descânți? - Numa de șerpe, că l-am audzât atuncea pe bătrân. - Spuneți-mi și mie descântecul, să-l învăț! - Geaba ți-l dzâc, că nu plate nimica. N-are putere. Trăbuie să-l furi. - Cum
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
de can o mușcat-o. Ase mi-o scăpat on bătrân, demult, o mânzare. O frecat-o binie cu banu de-argint s-o bătut-o pe uger cu bătu de-alun s-o descântat. Am tresărit: - Dumneata știi să descânți? - Numa de șerpe, că l-am audzât atuncea pe bătrân. - Spuneți-mi și mie descântecul, să-l învăț! - Geaba ți-l dzâc, că nu plate nimica. N-are putere. Trăbuie să-l furi. - Cum adică să-l fur? - Să-l
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
șerpe, că l-am audzât atuncea pe bătrân. - Spuneți-mi și mie descântecul, să-l învăț! - Geaba ți-l dzâc, că nu plate nimica. N-are putere. Trăbuie să-l furi. - Cum adică să-l fur? - Să-l audzi can descânta careva și să-l țâni minte. C-atuncea îi descântecu în puterea lui. Până la urmă, Unchiu a cedat insistentelor și mi-a dezvăluit descântecul. Era un catren. Am scos repede carnețelul și pixul din buzunar (nu mă lipseam niciodată de
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
Poezia începuturilor stă sub semnul clasicismului/ tradiționalismului, dar ne dă șansa vederii umbrei regelui Midas: tot ce atinge Poetul se preface în Cuvânt: „N-am știut că-n mine cineva/ are puterea pe sare și vânt/ să ridice lumina-n descânt/ și apoi din apa cea tare să bea...// Cineva mă pândea... Mă pândea/ cu otravă spre ierburi răsfrânt.../ N-am știut că-n mine cineva/ are puterea pe sare și vânt/ să-și clădească un frâu pentru șa,/ temei pentru
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
Aici vorbeau doar unii, care erau mai în vârstă, nu numai în ale lăutăriei. Era vremea ca satul să afle de drama părinților părăsiți de copii, a copiilor părăsiți de părinți, a bolilor vindecate miraculos cu buruieni, a babelor care descântau prin farmece, a strigoilor și moroilor care dădeau târcoale rudelor rămase sau... dușmanilor. Erau povești care țineau deschiși ochii ce încercau să vadă dincolo de linia orizontului, orizont care, pentru ei, la vremea aceea, însemna dealul Brâncovenilor. Ei erau, dacă vreți
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
o infuzie de poezie reascult forța naturii risipită în picături de gânduri de sunet ecourile le readună le răspândesc în fiecare celulă crucile cântă crucea geme greutatea ninsorilor nenăscute ating punctul de inserție orizontal vertical dansez odată cu punctele alb roșu descântă primăvara timpul imposibile drumuri imposibile cărări se aleg uneori singură cel mai mult singură te caut la răspântii adun readun imaginile vieții trăite până la țărm până la primul ultimul val înghite șarpele odată îmi vei fi acum îmi ești definițiile le
ÎMI SPUN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340966_a_342295]
-
îmi scrie pe cașmirul inimii cuvintele unei frumoase dedicații, așa cum florile de salcâm ne înmiresmează viața, primăvara. Cu harul scrisului am urcat pe crestele carpatine ca să-mi văd gătite-n sărbătoare simbolurile Țării mele sfinte. Am văzut parcă un vechi descânt, cum la-nceput s-a-nfiorat în sine și a pus surâsuri-muguri de creație în barba Moșului din Vetre carpatine. Am găsit bătrânii stropi de soare prinși în zâmbetele străbune de sânge, ce scânteiază-n urmele pașilor lui Iisus Hristos. Am îngenunchiat
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
Mișună prin iarbă gâzele în cete, Visul de înnoire trece-n zbor prin mine. Cu săgeata-i fină, Cupidon mă-ncearcă Și-mi strecoară-n suflet al iubirii dor, Focul său m-aprinde și-și răstoarnă parcă Peste mine, dulcele descânt c-un tremur ușor. Toată a mea ființă se împotrivește Mrejelor iubirii care m-au cuprins, Și cu glasul stins, le cere să plece, Dar... inima râde, știe de-acest vis. Ochiul ei șăgalnic a privit spre soare, Și-a
CUPIDON MĂ-NCEARCĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341454_a_342783]
-
colac cu măr ... Cum știe mumă-ta să-l facă, nu-l face nime'... Și măi adu-mi o țâră de lut răzuit din patru colțuri de vatră din casă di la voi și nouă lumini de ceară. Ț-oi descânta de năroc și de deochi, că tare ești frumόsă! La marjinea Streiului s-o descălțat, înfierbântată, și-o intrat cu picioru' drept în apă. Și l-o tras iute ‘năpoi, că apa i s-o părut cam răce. Și cum
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
în care femeile își înmoaie glesnele de bronz sânii și umerii într-un iordan binefăcător botezându-se a doua oară se-aud harfe ciudate vuiet de ape cerul prădat de cântecele gâzelor care au luat în stăpânire cosmosul și-l descîntă mângâindu-l o evadare triumfală a vieții ca un puls al naturii spre reverie tot mai vale e pe vale și pădurile foșnesc a cai murgi și a haiduci a cerbi și căprioare care zburdă prin omătul ierbii spre tainicile
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
curate În murmur sfânt rostite, luate și purtate De coruri îngerești în nesfârșiri de noapte Cu binecuvântarea sădită printre șoapte. Iar gândurile-alese, rostite-n glas fierbinte, Stând pe genunchi plecată, crezând în cele sfinte, Topesc cuvinte-n valul credinței, un descânt, Ca ele să m-ajute mereu pe-acest pământ. Îi mulțumesc bunicii, cea blândă și iubită, Căci știu că-n orice clipă din rugă-s nelipsită Azi vreau cu toată ființa, în brațe să o strâng Să-i spun cât
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
pentru foc trebuiau aduse numai atât cât trebuie, iar dacă la sfârșit mai rămâneau tăciuni aprinși, îi stingea iute cu apă punându-i apoi la uscat pentru a-i folosi atunci când o altă mămică venea cu odrasla să i se descânte de sperietură ori de te miri de ce altceva. Pentru descântece Mama Leana avea la îndemână o lingură de fier, o cană de tablă și o bucată de cositor. Focul era aprins cu așchii mărunte care, pe cât de repede se aprindeau
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
umplută numai pe jumătate cu apă sălcie, urmând ca în ea, Mama Leana să toarne amestecul de cositor topit și cenușă. Sfârâitul și aburul ce se ridica din cană părea să impresioneze întodeauna pe cei prezenți. Copilul, căruia i se descânta, era în cele din urmă convins să soarbă trei înghițituri din cană. Albert gândea că el unul nu s-ar fi lăsat convins nici în ruptul capului. Urmau alte mișcări mărunte, din buze, după care vrăjitoarea scotea din cană forma
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
se stingă vântul, să nu moară flașnetarul cu frac și joben, să nu cadă-n nepăsare timpul, să nu se veștejească toamna la ten. Iubito, ai grijă să ștergi noaptea udă de rouă, să închei nasturii de la vestonul lunii, să descânți ochii albaștri ai ploii ce plouă, să-mi pui în sertarul inimii toate sonetele humii. LIED Lebăda cântă poemul mut din carnea mea verde călcată de vânt, cad sunete rânjite pe grumazul degetelor, livada de vise a înflorit sub așternut
POEME DE GEORGE BACIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340681_a_342010]
-
Știri Vineri, 29 iulie, după oră 19:15, trupa FiRMA va concerta la ROCK THE CITY 2016, înainte să își facă apariția pe scena celebra trupa britanică MUSE. Cu un sound original de rock alternativ și versuri fascinante, FiRMA va descânta miile de melomani veniți să ia parte la acest eveniment spectaculos de tradiție, în Piața Constituției. Biletele sunt disponibile în rețeaua Eventim. Eveniment prezentat de Marcel Avram, East European Production și D&D East Entertainment. ----------------------------- FiRMA, una dintre trupele icon
FiRMA va concerta alături de MUSE, pe 29 iulie, în Piața Constituției [Corola-blog/BlogPost/100435_a_101727]
-
care se fabrică țiglă manuală după rețete vechi, și care include și o expoziție de țigle istorice inscripționate. Principiul de bază al fabricării țiglei manuale e simplu: se folosește un lut special, descoperit în zonă, se pune în forme, se descântă cu argilă, se usucă și se coace. Secretele, însă, sunt strașnic păstrate și îți trebuie ani de lucru să afli doar o parte din ele - cel puțin 5, în funcție de priceperea fiecăruia. Tigla confecționată manual este competitivă cu prețurile produselor industriale
Colinele Transilvaniei [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
Articolele Autorului DESCÂNTECUL Tunetele se-ntețesc, Scaii se rostogolesc, Mura pare bucuroasă, Melcii se ascund în casă, Gâștele zboară spre baltă, Vulturii spre coasta-naltă, Vântu’ saltă-n lungi fuioare Praful fin de pe cărare, Mierlele se înspăimântă, O fată, dansând, descântă: - Paparudă, paparudă, Haide, nu ne face-n ciudă, Cheamă ploaie după ploaie Să se-adune în pâraie, Ori mărunte, trecătoare, Să aducă-n câmp răcoare Și, sub sfântul curcubeu, Bobul să se facă greu, Pomul mic s-ajungă mare, Paiul
DESCÂNTECUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344019_a_345348]
-
2017 Toate Articolele Autorului Trec penitențe prin genele scripturii, Sprâcene înverzite înmuguresc mirate, Orașul iar își zbate, în clocotul armurii, Trăirile făpturii în firi abstractizate. Din murmur adormit renaște verdea brumă În spintecate zări de cântec înfrunzit, Miros de cer descântă tot praful de pe lună, Absorbitor respiră în piept neostenit. Cu dorul travestit, pocnind, muguri exultă Iubirea de departe, iubirea de aproape, Și nunta-și ciripește vestirea ca o undă, Nostalgicele ritmuri cu nervii prinși în șoapte. S-a terminat ecoul
SONET XLIX de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342794_a_344123]
-
E înfocare și leșin, durere, moarte și delir. Poetu-i miere și e fiere, orgoliu putred și furie, Încrâncenare, mărturie, flacără vie, bucurie. Poetul minte și dezminte, preface în talent minciuna, În subterfugii se ascunde, purtându-și triumfal cununa. Poetu-ncântă și descântă, cu pana înmuiată-n sânge Și, răstignind pe cruce versul, cu lira în poemu-i plânge. Poeții mor, tânjesc și ard în steaua gândului curat, Scriu epitafe de amor, când dulcea muză i-a-nșelat. Poetu-i amorezul nopții, poetul nu face amor Decât
POEȚII NU DORM NICIODATĂ de NINA CORDUNEANU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342928_a_344257]