1,930 matches
-
nu i-a chemat. Și ei înapoi s-au înturnat. Eu cu mătura în Marea Neagră i-oi arunca, Acolo să cheie și să răscheie / Să rămână curat și luminat Ca de Maica Domnului lăsat. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Descântecul de orhalț (răcit la cap). Se descântă în făină, se pune puțin baligă de vacă, se face o turtă pe care o coci în focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Pentru cei care suferă de plămâni, au răcit, horcăie în piept și-i dor spatele se descântă: „A plecat ... (numele) de la casa lui, Mândru, frumos, gras, sănătos, L-a întâmpinat strânsul cu strânsoiul, norocu cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui, Mândru, frumos, gras, sănătos, L-a întâmpinat strânsul cu strânsoiul, norocu cu noroiu, în spinare săritu-i-a, ochii împăienjenitu-i-a, Pieptul încăpeiatu-ia, în straie de noapte lăsatu-l-a. Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Tot Aristița lui Driță (Drițuleasa) ne spune că duminica nu se descântă. Descântecele se facă cu precădere atunci când se pișcă luna, nu la lună nouă, ci când se gătește. De asemenea, ne-a lăsat niște
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împăienjenitu-i-a, Pieptul încăpeiatu-ia, în straie de noapte lăsatu-l-a. Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Tot Aristița lui Driță (Drițuleasa) ne spune că duminica nu se descântă. Descântecele se facă cu precădere atunci când se pișcă luna, nu la lună nouă, ci când se gătește. De asemenea, ne-a lăsat niște leacuri din buruiene (așa se zise la țară, toată vegetația mică este denumită cu acest termen. Nu se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând „Chestionarului pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gheorghe Boca, în vârstă de 90 de ani în 1960, lasă mărturie scrisă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boca, în vârstă de 90 de ani în 1960, lasă mărturie scrisă cu mâna proprie (10 pagini) care confirmă ceea ce au spusă și doftoroaiele satului: „Din lipsă de tratament medical, sătenii se tratau cu legături din buruieni de leacă și descântece băbești. Pentru ursit se întrebuința strânsul frigărilor, pentru boala cu numele lingoare se întrebuințau buruieni ca: iarba lui Tatin, iarba mare, crăpușnică și odolean ...” Doi frați luncași, trăitori în București prin 1970, au lăsat amplă mărturie scrisă, pentru alcătuirea unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare ajutor oamenilor din sat. A ținut loc de doctor mulți ani în satul Lunca. Stomatologul satului era Catrina Boca, care estrăgea măselele făr anestezie; dezinfecția se făcea cu rachiu - arămeală (60-70%)... Exista credința că anumite boli se vindecau prin descântece de către babele doftoroaie, care bolboroseau cuvinte neînțelese, stingeau câțiva cărbuni, se spuneau și rugăciuni Î. Alți bolnavi erau duși la biserică ca să le citească preotul Moliftele Sfântului Vasile și să pășească peste ei în fața altarului. Funcția de moașe în sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
le strângea și numai dânsa șștia când să le strângă. în tot satul numai ea șștia să descânte (?!) și cum descânta ea, cel bolnav se lecuia. Mă duceam de multe ori pe la dânsa să aud și eu ce spune, că descântecul, spunea ea, numai atunci are leacă când l-ai „furat” de la cel ce descântă, dar niciodată n-am înțelesă nimică din ce bolborosea ea acolo. Atât mi-a rămasă în minte, vorbele de la fiecare descântec: „Descântecul de la mine și leacul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și eu ce spune, că descântecul, spunea ea, numai atunci are leacă când l-ai „furat” de la cel ce descântă, dar niciodată n-am înțelesă nimică din ce bolborosea ea acolo. Atât mi-a rămasă în minte, vorbele de la fiecare descântec: „Descântecul de la mine și leacul de la Dumnezeu”. Într-o seară de iarnă, la vatra focului, cum era obiceiul odată, n-am de lucru și aducă vorba de mătușa Floarea și despre descântecul ei. Sare atunci mo Gheorghe, fratele mai mică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
eu ce spune, că descântecul, spunea ea, numai atunci are leacă când l-ai „furat” de la cel ce descântă, dar niciodată n-am înțelesă nimică din ce bolborosea ea acolo. Atât mi-a rămasă în minte, vorbele de la fiecare descântec: „Descântecul de la mine și leacul de la Dumnezeu”. Într-o seară de iarnă, la vatra focului, cum era obiceiul odată, n-am de lucru și aducă vorba de mătușa Floarea și despre descântecul ei. Sare atunci mo Gheorghe, fratele mai mică al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mi-a rămasă în minte, vorbele de la fiecare descântec: „Descântecul de la mine și leacul de la Dumnezeu”. Într-o seară de iarnă, la vatra focului, cum era obiceiul odată, n-am de lucru și aducă vorba de mătușa Floarea și despre descântecul ei. Sare atunci mo Gheorghe, fratele mai mică al tatei și fratele mătușii Floarea: - Las’ că vă povestescă eu cum e cu descântecul lelicăi Floarea. Ea era sora mai mare și totdeauna când vorbeam despre ea cu mătușa Csandra, soția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
focului, cum era obiceiul odată, n-am de lucru și aducă vorba de mătușa Floarea și despre descântecul ei. Sare atunci mo Gheorghe, fratele mai mică al tatei și fratele mătușii Floarea: - Las’ că vă povestescă eu cum e cu descântecul lelicăi Floarea. Ea era sora mai mare și totdeauna când vorbeam despre ea cu mătușa Csandra, soția lui moș Gheorghe, o asemănam cu hârșita de mătușa Mărioara a lui Ion Creangă ... Pe Casandra mea, zice moș Gheorghe, a durea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să mă duc? Când să mă întorc?” Vede în drum un pai de ovăz pe care-l bagă în sticlă. Când ajunge acasă, îl ia Casandra în primire că unde ai stat, că eu sunt bolnavă și te aștept cu descântecul. Îi spune că lelica era plecată și când a venit a spusă că ești deochiată și te-a descântat; gustă din sticluță de două ori, îți faci cruce în cele patru părți, iar cu restul te speli și a zisă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era veselă și luminată la față parcă și se luase durerea cu mâna. - Să-i dea Dumnezeu sănătate lelicăi Floarea - zice Casandra și se interesă dacă lelea și-a primit plata. Fără plată, nu este leac! Și așa a fost descântecul lelei Floarea, cea mai mare descântătoare și fermecătoare, că nu-i găseai pereche în toate satele din jur. - Descântă și ele să iasă gologanul, se amestecă în vorbă și tata care zice și el că cel mai mare fermecător și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o fată. Cum descânta acest Nițu? Nu-i greu, zicea el: „lână albă, lână neagră, / Să dea Dumnezeu săți treacă”, ziceai de nouă ori, scuipi să fugă răul și pe urmă îți faci cruce. Omul are așa mare credință în descântec, că se vindecă. Autosugesștia de care am mai amintit! Uite așa se prostește lumea! Dar cel care cu adevărat se pricepe la vindecat este Gheorghe a lui Iftenie Cucu. Dacă are omul o scrântitură, un mușchi încălecat, un picior sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pune în lopățele și, când știe el că s-a vindecat, scoate lopățelele și dă drumul omului sănătos. Așa s-a întâmplat cu Gheorghe a lui Pavăl care și-a sfărâmat piciorul la pădure. Dar asta cu ciolanele, nu-i descântec, e știință, păcat că Gheorghe a lui Iftenie Cucu nu s-a făcut doctor. Gheorgheciolănarul l-a învățat pe nepotu’su Ghiță a lui Drăgan care a făcut armata la cai, la cavalerie și a învățat câte ceva la „infermelie”. Acest
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu s-a făcut doctor. Gheorgheciolănarul l-a învățat pe nepotu’su Ghiță a lui Drăgan care a făcut armata la cai, la cavalerie și a învățat câte ceva la „infermelie”. Acest Ghiță a lui Drăgan umbla mai mult să învețe descântecele de ursită, ca să le facă pe placă fetelor și flăcăilor, așa cum face Gheorghe în seara de Sfântul Andrei sau în seara de Sfântul Nicolae, când se ducă fetele la fântână și se uită să-și vadă „ursitul”, cu lumânarea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
repede pe lumea cealaltă. Dacă se întâmpla să mori, și se întâmpla destul de des, se zicea formula salvatoare: „Așa a vrut Dumnezeu” sau „N-a avut zile”. În aceste condiții era firescă ca lumea satelor românești să apeleze la magie, descântece, plante medicinale, terapeuți și babe doftoroaie. Pentru țara noastră și, ca să nu generalizăm, spunem zona noastră, „doctorii” au fost cunoscuți târziu, îndeosebi în lumea satelor. Sigur, mulți se vor supăra, dacă spunem că regimul comunist, represiv, care te-a învățat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trăit în Lunca și în Filipeni ar fi crezut că regimul zisă comunist le va aduce medică în comună și le va face dispensar? Până la trimiterea unui doctor în comuna Filipeni, toți cei care nu se vindecau prin autosugestie, prin descântece și leacuri băbești, apelau la medicul de la spitalul din Parincea, apoi la cel din Secuieni. La Parincea, unde am funcționat ca profesor primii doi ani de activitate în învățământ (1965-1967) era un spital sătescă care deservea populația de pe o rază
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mortalitatea 0-1 an, ca urmare a măsurilor luate. Deși suntem în anii ’70 ai secolului XX, doctorul este concurat în sat de câteva babe și un vraci. „Și cei care lucrau la Dispensar credeau în vrăji”, zice dr. Pătrașcu, în descântece și în deochi”. O oarecare Florența (43 de ani) vindecă orice boală prin descântece și ierburi. De asemenea, dr. Pătrașcu este concurat de „moș Șobolan”, fost sanitar în tinerețe, în armată (îl amintește GH. Iacobeanu în Monografia sa), acum avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolului XX, doctorul este concurat în sat de câteva babe și un vraci. „Și cei care lucrau la Dispensar credeau în vrăji”, zice dr. Pătrașcu, în descântece și în deochi”. O oarecare Florența (43 de ani) vindecă orice boală prin descântece și ierburi. De asemenea, dr. Pătrașcu este concurat de „moș Șobolan”, fost sanitar în tinerețe, în armată (îl amintește GH. Iacobeanu în Monografia sa), acum avea 84 de ani. Credința în vrăjitori, în descântece, în puterea vrăjitorilor, era și, pot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ani) vindecă orice boală prin descântece și ierburi. De asemenea, dr. Pătrașcu este concurat de „moș Șobolan”, fost sanitar în tinerețe, în armată (îl amintește GH. Iacobeanu în Monografia sa), acum avea 84 de ani. Credința în vrăjitori, în descântece, în puterea vrăjitorilor, era și, pot spune, este mare, fie că cineva se ocupă cu asta sau nu. Dezinfectorul Nicolae Căținaș, ne zice dr. Pătrașcu, ținea la clocit două ouă, stârpite la subsuoară; după 3 săptămâni și după un descântecă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dreapta pârâului Dunavăț, dincolo de podul lui Iacobeanu, unde sunt și câteva blocuri cu locuințe. Asistența medicală de specialitate (medică generalist, pediatru și stomatolog), nu a însemnat pentru locuitorii comunei, cel puțin pentru o parte dintre ei, renunțarea la practicile vechi: descântece, vrăji, vraci, care, evident, au la baz autosugesștia și, eventual, acțiunea unor substanțe benefice dintr-o fiertură de plante. Pe vremea dr. Pătrașcu, era în Lunca un vraci, care le șștia pe toate, dădea sfaturi, pe carel chema Gh. Pușcuță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acțiunea unor substanțe benefice dintr-o fiertură de plante. Pe vremea dr. Pătrașcu, era în Lunca un vraci, care le șștia pe toate, dădea sfaturi, pe carel chema Gh. Pușcuță, poreclit „moș Șobolan”. La mare căutare erau babele doftoroaie, cu descântecele lor, despre care am aflat că existau în toate satele. În Slobozia - Filipeni, descânta de „strânsură”, de deochi, de beșică, Victoria Olaru, Maria lui Munteanu mai descântă folosind ulei descântat, iar Hrisculeasa aplica băi rituale, descântând, îndepărtând răul (se ducea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cât și cuptorul. Pădurile: au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea de lângă Curtea lui Sterian și se întindea, în Nord, până la Vasile a Luchii (Bârgăuanu). Pârâul l-a apucat curgând pe unde curge și acum. Descântece: nu știe. Cimilituri: Curelușă unsă pe sub pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare: bătrânii mergeau la crâșmă; tinerii făceau horă tot pe lângă crâșmă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]