463 matches
-
aproape decât de orice de "amintiri", descriind fapte din propria viață până în momentul în care aceasta se schimbă radical. E partea descriptivă a cărții sale, autorul fiind de altfel acuzat de către un preot că a scris "o carte de pură descripție, din care lipsește orice reflecție", acuză căreia Frossard îi răspunde în mod foarte subtil în postfața ediției traduse în românește. Este, totuși, greu de crezut că reflecția ar lipsi din cartea unui autor de o asemenea profunzime precum Frossard. Dar
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
centrul, vreau să spun la începutul vieții mele de acum, eveniment care, prin harul botezului, a îmbrăcat forma unei noi nașteri"2, când Frossard revine la discursul din prima secțiune a cărții sale. VIII.1. Amintiri "...o carte de pură descripție, din care lipsește orice reflecție"? Cuvintele din citatul de mai sus aparțin unui preot și se constituie în reproșul pe care acesta i-l face lui Frossard în legătură cu cartea sa, Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, reproș căruia autorul îi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Dar că reflecția n-ar intra, intim, implicit și discret, într-o descriere iată ceea ce pictorii ar fi foarte surprinși să afle"3. Probabil că ceea ce-l determină pe preotul respectiv să numească cartea lui Frossard "o carte de pură descripție" e chiar această parte de rememorare, aceste "amintiri", pentru că ceea ce noi am numit preambul și secțiunile din finalul cărții ce relatează, mărturisesc în mod direct momentul convertirii, pot fi acuzate de orice numai de faptul că din ele "lipsește orice
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
o terminologie problematică dar și pentru că nu toate formele de nonficțiune operează în cadrul acelorași structuri. Simplific cele patru moduri tradiționale ale discursului (expoziția, argumentația, narațiunea și descrierea) în două, discursiv (incluzând expoziția și argumentațial) și narativ (incluzând narația temporală și descripția spațială). Procedând astfel, totuși, nu vreau să le schimb statutul ca fiind clasificări separate așa cum se obișnuia atunci când au fost formulate în forma lor de bază modernă de Alexander Bain în 1866 (Connors, 362-64). În schimb, reduc modurile la două
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dintre valoric și substratul evenimențial al evoluției individuale dă naștere, în decurgerea progresivă a unui lung proces de sedimentare, corpului coeziv de trăsături caracteristice care alcătuiesc personalitatea, comprimând pe portretul fiecărui om o diversitate cuprinzătoare de principii și concepte ale descripției și forțând realitatea liberă și debordantă a datului său natural să se ordoneze conform acestora (să se adune în jurul unor nuclee definitorii). Ea aduce prin această dublă mișcare o determinare cu totul nouă ecuației individuale, dând o dimensiune de tip
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
obiectul de studiu. Nu-ți poți contrazice dreptul legitim la obiectivare în numele unui mimetism sumisiv care ar putea spori eficiența actului cognitiv, o eficiență altminteri de multe ori nerecomandată în perspectiva deschiderii de oportunități creatoare care depășesc teritoriul limitativ al descripției. Aceasta din urmă rămâne un ideal numai acolo unde un criteriu al comunicării stricte înlocuiește menirea mai profundă, legată de progres și de inovație reformatoare, a tentativelor de sondare a realității obiective. Descrierea va rămâne întotdeauna la suprafața relaționantă a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
neconvergentă. Restituită interiorității, sinteza scapă de imperativul unicității care caracterizează corpul general al obiectivității și poate îmbrăca varietatea de forme corespondentă aleatoriului vital. În același timp, ea părăsește exigența unei reprezentări unitare a ordinii lăuntrice, pentru o cât mai exactă descripție a faptului trăirii. Apoi, autonomia teoretică amintită o face disparat și diversificat concluzivă, dar mai ales supusă oricând dezbaterii (ca piatră de încercare interacțională a oricărei legături inter-elementare supraadăugate care se realizează și la nivelul personalității). Întoarsă de această dată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vor merge și criticile aduse în cadrul filosofiei analitice. Vom aborda două dintre cele mai reprezentative contribuții la problema conceptului de existență: teoria lui Frege, conform căreia existența nu este o proprietate, ci un concept de treapta a doua și teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, care schimbă perspectiva de abordare a conceptului de Dumnezeu și a conceptului de existență. Interpretarea modală a argumentului ontologic reprezintă, în special în filosofia contemporană de factură analitică, o direcție fructuoasă de abordare a problemei, care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
7. ~O(p) = "p nu este un obiect" 8. q = "Există în afara intelectului un obiect mai mare decât p" 9. (p→q) → ~p = fals 10. (p→q) → q =q.e.d Cum numele lui p, dacă se consideră p o descripție, este Dumnezeu, urmează că: 11. Dumnezeu este p și are calitățile I(p), Q(p), C(p)65. Alexander Baumgarten face o analiză interesantă plecând de la afirmația "căci fără îndoială credem că tu ești ceva decât care nu se poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că greutatea argumentului cade pe aceste două teze. Cât de mare e încrederea pe care o putem avea în ele?71. Una dintre dificultățile semnalate este că expresia: "ființa decât care altceva mai mare nu poate fi conceput" este o descripție definită, adică o expresie în care apare un substantiv articulat (ființa decât care altceva mai mare nu poate fi conceput); pe de altă parte, termenul "Dumnezeu" e considerat un nume propriu. Prin urmare, expresia (2) are următoarea formă: ea este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mai mare nu poate fi conceput); pe de altă parte, termenul "Dumnezeu" e considerat un nume propriu. Prin urmare, expresia (2) are următoarea formă: ea este o identitate în care membrul stâng e un nume propriu, iar cel drept o descripție și care ne spune că numele și descripția se referă la același lucru 72. Miroiu identifică și două căi prin care se poate depăși această dificultate: să se argumenteze că existența este cuprinsă în conceptul de Dumnezeu sau să se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
altă parte, termenul "Dumnezeu" e considerat un nume propriu. Prin urmare, expresia (2) are următoarea formă: ea este o identitate în care membrul stâng e un nume propriu, iar cel drept o descripție și care ne spune că numele și descripția se referă la același lucru 72. Miroiu identifică și două căi prin care se poate depăși această dificultate: să se argumenteze că existența este cuprinsă în conceptul de Dumnezeu sau să se argumenteze că existența decurge din alte atribute divine
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acord că "există" trebuie analizat ca un predicat de nivelul al doilea, nu este foarte clar de ce nu putem să susținem că existența este o proprietate de nivelul I169. Frege a reușit o distincție clară între numele proprii logice și descripțiile definite: un nume propriu logic se referă la un obiect și funcționează doar pentru a introduce acest obiect în enunțul exprimat prin propoziția ce conține acel nume iar înțelesul numelui este obiectul pe care îl descrie. Descripțiile definite sunt în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
proprii logice și descripțiile definite: un nume propriu logic se referă la un obiect și funcționează doar pentru a introduce acest obiect în enunțul exprimat prin propoziția ce conține acel nume iar înțelesul numelui este obiectul pe care îl descrie. Descripțiile definite sunt în mod esențial informative: înțelesul lor este asigurat nu prin obiectele ce satisfac predicatul ci prin proprietățile semnificativ atribuite. Multe din numele proprii nu sunt nume proprii veritabile ci descripții definite 170. Frege a recunoscut că un nume
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înțelesul numelui este obiectul pe care îl descrie. Descripțiile definite sunt în mod esențial informative: înțelesul lor este asigurat nu prin obiectele ce satisfac predicatul ci prin proprietățile semnificativ atribuite. Multe din numele proprii nu sunt nume proprii veritabile ci descripții definite 170. Frege a recunoscut că un nume propriu poate avea un sens și totuși să nu aibă nici o referință, iar o propoziție declarativă care ar conține acel nume ar exprima un gând dar i-ar lipsi valoarea de adevăr
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
declarativă care ar conține acel nume ar exprima un gând dar i-ar lipsi valoarea de adevăr. Strawson îmbrățișa această idee 50 de ani mai târziu și spunea că existența unui referent este presupusă și nu implicată. Pentru Frege o descripție definită este un nume propriu, iar valoarea de adevăr a unei propoziții ce conține o descripție definită este determinată aproape în același fel ca și cea a unei propoziții care conține un nume. Era important pentru Frege (1893) ca o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
adevăr. Strawson îmbrățișa această idee 50 de ani mai târziu și spunea că existența unui referent este presupusă și nu implicată. Pentru Frege o descripție definită este un nume propriu, iar valoarea de adevăr a unei propoziții ce conține o descripție definită este determinată aproape în același fel ca și cea a unei propoziții care conține un nume. Era important pentru Frege (1893) ca o descripție definită să desemneze ceva iar o propoziție care conține o astfel de descripție definită trebuie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
definită este un nume propriu, iar valoarea de adevăr a unei propoziții ce conține o descripție definită este determinată aproape în același fel ca și cea a unei propoziții care conține un nume. Era important pentru Frege (1893) ca o descripție definită să desemneze ceva iar o propoziție care conține o astfel de descripție definită trebuie să aibă valoare de adevăr. Cu timpul poziția lui Frege s-a dovedit a fi neconcludentă 171. Apar unele complicații atunci când ne referim la o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conține o descripție definită este determinată aproape în același fel ca și cea a unei propoziții care conține un nume. Era important pentru Frege (1893) ca o descripție definită să desemneze ceva iar o propoziție care conține o astfel de descripție definită trebuie să aibă valoare de adevăr. Cu timpul poziția lui Frege s-a dovedit a fi neconcludentă 171. Apar unele complicații atunci când ne referim la o aserțiune sau negare singulară despre existență. Atunci când spunem "Homer există" sau "Homer nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Frege combate argumentul ontologic clasic, dar nu și argumentul ontologic modal, care pune în prim plan conceptul de existență necesară. În continuare vom urmări consecințele unei alte terorii care a făcut carieră în filosofia analitică asupra argumentului ontologic: teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell. La fel ca și Kant, Russell a fost preocupat să facă o distincție între propozițiile despre proprietăți sau caracteristici (propoziții predicative) și propozițiile despre obiecte care posedă aceste proprietăți. Teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, susținută
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
analitică asupra argumentului ontologic: teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell. La fel ca și Kant, Russell a fost preocupat să facă o distincție între propozițiile despre proprietăți sau caracteristici (propoziții predicative) și propozițiile despre obiecte care posedă aceste proprietăți. Teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, susținută într-o formă concentrată în articolul "On denoting"176 și în lucrarea sa fundamentală de logică "Principia Mathematica" (scrisă împreună cu A.N.Whitehead)177 a avut consecințe dintre cele mai interesante asupra problemei filosofice a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca un obiect spre care se îndreaptă gândurile noastre. Numerele, zeii homerici, himerele, toate au viață pentru că dacă nu ar fi entități de un anumit fel nu am putea face nici o propoziție despre ele; existența este prerogativul ființelor 179. "Teoria descripțiilor" propusă de Russell a apărut ca un răspuns dat filosofului austriac Meinong, care a fost interesat de statutul anumitor lucruri care nu există, considerând că anumite propoziții precum "pătratul rotund nu există" sunt propoziții folositoare. A considerat de asemenea că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca entități nedefinibile care se află într-o relație particulară cu propozițiile. Teoria denotării nu mai este suficientă în acest punct, iar Russell caută să o depășească în articolul "On Denoting". Teoria prezentată în acest articol este o teorie a descripțiilor care pot fi nedefinite (orice persoană) și definite (cartea pe care o citești). Diferența dintre acestea e că ultimele denotă un singur obiect în timp ce primele nu. Atât în articolul amintit, cât și în literatura care urmează, descripțiile definite primesc o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o teorie a descripțiilor care pot fi nedefinite (orice persoană) și definite (cartea pe care o citești). Diferența dintre acestea e că ultimele denotă un singur obiect în timp ce primele nu. Atât în articolul amintit, cât și în literatura care urmează, descripțiile definite primesc o atenție mai însemnată. În cazul acestor descripții o propoziție care atribuie o anumită proprietate unui obiect complet descris este înțeleasă că spune despre predicatul din care descripția definită s-a format că acesta este unic satisfăcut și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și definite (cartea pe care o citești). Diferența dintre acestea e că ultimele denotă un singur obiect în timp ce primele nu. Atât în articolul amintit, cât și în literatura care urmează, descripțiile definite primesc o atenție mai însemnată. În cazul acestor descripții o propoziție care atribuie o anumită proprietate unui obiect complet descris este înțeleasă că spune despre predicatul din care descripția definită s-a format că acesta este unic satisfăcut și orice obiect care îl satisface are proprietatea în discuție 185
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]