844 matches
-
diferite nuanțe. 1.1.2. Perozitatea rozetei. Starea de perozitate este dată de prezența perilor, forma acestora (lungi, scurți) și densitatea lor. 1.2. Strugurele. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mustului . Mustul la strugurii pentru vin poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și puternic colorat la soiurile tinctoriale (Alicante Bouschet). 1.4. Sămânța 1.4.1. Numărul de semințe în bob. Se stabilește odată cu analiza prezenței semințelor în bob . 2. Descriptori pentru însușiri agrobiologice 2.1. Fenologia 2.1.1. Căderea frunzelor. Se are în vedere căderea fiziologică a frunzelor, care poate fi: timpurie (nota 1), mijlocie (nota 3) și târzie (nota 5). 2.1.2. Durata perioadei de vegetație. Se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Rețeaua Europeană pentru Conservarea și Caracterizarea Resurselor genetice viticole" ce s-a desfășurat în perioada 1997 - 2002 la care au participat 19 parteneri din 14 țări viticole europene. Obiectivele proiectului au fost: stabilirea bazei de date europene Vitis, selectarea unor descriptori primari și secundari potriviți pentru descrierea morfologică și evaluarea trăsăturilor agronomice în special pentru soiurile vechi, neglijate de mai multă vreme precum și utilizarea repartiției secvenței simple (SSR) de analiză a markerilor în identificarea soiurilor de viță de vie. Rezultatele obținute
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
între apariția inflorecenței până la înflorit, iar OIV în timpul înfloritului. Definiția adoptată de UPOV cu indicația că pentru a putea observa partea corespunzătoarea a vârfului lăstarului, frunzele trebuie să se desfacă, a fost adoptată de OIV, realizându-se astfel armonizarea acestui descriptor ampelografic. Rezultatele obținute și concluziile au fost prezentate în ultima versiune a celei de a doua ediții a "Listei descriptorilor OIV pentru soiurile și speciile Vitis" grupului de experți OIV "Resurse genetice și selecția viței de vie" în martie 2007
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fost tradusă și în a cincea limbă (franceză, engleză, germană, italiană și spaniolă) și cuprinde codurile descriptorilor cu modificările ulterioare, noile notații ale expresiei caracterului (cele care au fost modificate), soiurile de referință, desene și explicații necesare pentru fiecare caracter descriptor. De asemenea, lista a fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
engleză, germană, italiană și spaniolă) și cuprinde codurile descriptorilor cu modificările ulterioare, noile notații ale expresiei caracterului (cele care au fost modificate), soiurile de referință, desene și explicații necesare pentru fiecare caracter descriptor. De asemenea, lista a fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și cuprinde codurile descriptorilor cu modificările ulterioare, noile notații ale expresiei caracterului (cele care au fost modificate), soiurile de referință, desene și explicații necesare pentru fiecare caracter descriptor. De asemenea, lista a fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De asemenea, cea dea a doua
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
modificate), soiurile de referință, desene și explicații necesare pentru fiecare caracter descriptor. De asemenea, lista a fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De asemenea, cea dea a doua ediție a acestei liste cuprinde 14 descriptori primari, prioritari, stabiliți de ampelografii care au lucrat în cadrul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De asemenea, cea dea a doua ediție a acestei liste cuprinde 14 descriptori primari, prioritari, stabiliți de ampelografii care au lucrat în cadrul Proiectului european GENRES CT96 N0 81 și care sunt asumate de OIV. Acestea permit o caracterizare ușoară și rapidă a unui soi, fiind ușor de notat și nu necesită măsurători sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu sinonimele soiurilor, contribuind astfel la identificarea și diferențierea genotipurilor studiate. Rezultate notabile au fost obținute în Italia de către Zulini și colab., 2005, privind variabilitatea fenotipică și cea genotipică a soiului autohton Picolit, care a fost studiată prin folosirea alături de descriptorii ampelografici și ampelometrici, a markerilor microsateliți AFLP (Amplified Fragment Length Polymorphism-polimorfismul lungimii fragmentelor de amplificare). De la vițe bătrâne (30 - 100 ani) au fost recoltate 39 de probe, din care numai două vițe prezentau diferențieri morfologice. Din probele fără diferențe, 35
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sunt potrivite pentru identificarea cultivarelor viței de vie, dar și pentru descrierea acestora. Analiza microsatelitară comparativă a 46 din cele 50 de varietăți dinstincte de viță de vie, a avut un rezultat remarcabil, concretizat în definirea comună a șase noi descriptori OIV, cu confirmare multiplă și definiție universală, ce vor putea facilita etichetarea uniformă a fragmentelor ADN în funcție de dimensiunile acestora. Autorii recomandă ca pentru investigațiile ulterioare să se utilizeze fragmente de PCR (Polymerase Chain Reaction-reacția în lanț a polimerazei) specifice soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
arginină rămânând practic același în cadrul soiului. Pornind de la acest principiu, Huang și Ough (1991) au demonstrat că raportul prolină / arginină este specific fiecărui soi, iar în urma analizei statistice au concluzionat că proporția prolină / arginină ar putea fi folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon sunt diferențiate genetic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Citiți ritmic și tactați bătând ușor din palme, pe fiecare timp: 2.Cântați solfegiul de mai jos, bătând ușor cu degetul în bancă pe fiecare timp (pătrime): 3.Scrieți după dictare: 4.Scrieți notele gamei DO folosind durata de pătrime: DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ FOARTE BINE BINE SUFICIENT - Citește ritmic și tactează corect timpii din exercițiul dat - Citește ritmic și tactează corect timpii cu un pic de ajutor acordat - Citește ritmic și tactează corect timpii cu ajutor acordat - Răspunde corect cerințelor itemului
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
DE DOI TIMPI 1. Dirijează măsura de doi timpi 2.Împarte în măsuri solfegiul de mai jos, scriind accentele (>Ă sub notele care reprezintă timpii accentuați 3.Copiați și completați duratele, astfel încât sî obțineți în fiecare măsură câte doi timpi: DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ FOARTE BINE BINE SUFICIENT - Dirijează corect măsura de doi timpi - Dirijează corect măsura de doi timpi - Dirijează corect măsura de doi timpi cu ajutor acordat - Împarte corect în măsuri solfegiul dat folosind și accentele sub notele reprezentative - Împarte
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
notele de mai jos încât să formeze ARPEGIUL GAMEI DO, ascendent. Scrie din nou arpegiul, de data aceasta descendent. 4.Numește gama în care este scris exercițiul de mai jos și motivează răspunsul. 5.Continuă, scriind pe caiet, următoarea melodie: DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ FOARTE BINE BINE SUFICIENT - Scrie corect pe portativ notele gamei Do - Scrie corect pe portativ notele gamei Do - Scrie corect pe portativ notele gamei Do cu ajutor acordat - Precizează parțial pe portativ locul semitonurilor - Precizează pe portativ locul
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
măsură 4 note în a treia măsură 2 note în a doua măsură 3 note în a patra măsură 1 notă 4.Împarte exercițiul de mai jos în măsuri de trei timpi, cu ajutorul barei de măsură 5.Continuă următoarea melodie: DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ FOARTE BINE BINE SUFICIENT - Folosește corect bara de măsură într-un exercițiu dat - Folosește corect bara de măsură într-un exercițiu datFolosește corect bara de măsură într-un exercițiu, cu ajutor acordat - Completează corect, cu durate exercițiu dat
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
SI INSTRUMENTALĂ 1. Intonează gama DO, semitonurile și tonurile din gama, arpegiul și tonica. 2. Intonează tonuri și semitonuri în urcare și în coborâre pe anumite sunete. 3. Indică duratele și pauzele învățate și se vor interpreta în exerciții ritmice. DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ FOARTE BINE BINE SUFICIENT -Intonează corect, individual, gama DO, tonurile, semitonurile, arpegiul și tonica gamei. -Intonează individual, cu mici erori, gama DO, tonurile, semitonurile, arpegiul și tonica gamei. -Intonează cu ajutor gama DO, tonurile, semitonurile, arpegiul și tonica
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
și interpretează anumite durate și pauze. -Numește și interpretează cu ajutorul învățătorului duratele și pauzele învățate. PROBĂ DE EVALUARE - CUNOAȘTEREA șI UTILIZAREA ELEMENTELOR DE LIMBAJ MUZICAL ÎN INTERPRETAREA șI ÎN AUDIEREA MUZICII 1. Solfegiază un cântec din manual. 2. Dictare ritmico-melodică. DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ FOARTE BINE BINE SUFICIENT -Solfegiază corect, individual cântece cunoscute. -Solfegiază corect, în grup, cântece cunoscute. -Solfegiază numai cu ajutor cântece cunoscute. -Scrie corect dictarea. -Scrie cu greșeli dictarea. -Scrie dictarea cu spijin din partea învățătorului. PROBĂ DE EVALUARE - RECEPTAREA
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
în discuție. 2. A doua etapa constă în lectura critică, activă, a publicațiilor selectate. Înainte de a începe trebuie să ne asiguram că știm ceea ce căutam și unde căutam, adică trebuie elaborate cuvintele cheie și descrise mediile de căutare. Cuvintele cheie (descriptorii) trebuie într-adevăr să descrie toate aspectele subiectului: - materia tratată (întrebare: despre ce se vorbește?) - întrebarea pusă (întrebare: ce vrea să spună?) Materia tratată este extrasă din domeniul în care se afla cercetătorul. Cuvintele cheie, care o descriu, trebuie să
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
PHARE multianuale ale UE. Pentru a investiga calitatea unei instituții de învățământ și a serviciilor educaționale pe care acesta le prestează este necesar să se înțeleagă mai întâi conceptele cu care se operează: calitate, criterii, indicatori de calitate, standarde sau descriptori. Ținând cont de caracterul deschis, formativ și de spiritul de angajare personală pe care managementul calității îl poate determina în comunitățile școlare, demersul pentru introducerea sistemelor de management și asigurare a calității poate induce societății mai multă încredere în educație
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
superioare a serviciilor oferite Pentru a investiga calitatea unei instituții de învățământ și a serviciilor educaționale pe care acesta le prestează este necesar să se înțeleagă mai întâi conceptele cu care se operează: calitate, criterii, indicatori de calitate, standarde sau descriptori. Asigurarea calității educației este realizată printr-un ansamblu de acțiuni de dezvoltare a capacității instituționale de elaborare, planificare și implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizația furnizoare de educație satisface standardele de calitate. Asigurarea
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
și demonstrează că ochiul dominant se dezvoltă foarte de timpuriu, iar procesul este ireversibil. Cercetarea lor deschide noi posibilități de tratament al cataractei, al strabismului și contribuie la înțelegerea neuroplasticității și a aplicațiilor ei. Cercetările lor au făcut posibilă crearea descriptorului SIFT (scale-in variant feature transform) "scara transformării caracterisiticilor vederii" (Lowe16 în 1999), care realizează algoritmul complicat al identificării unui obiect în mișcare, în cortexul lobului temporal. Cercetările lui Hubel și Wiesel au permis spiralogiei să înțeleagă vederea ca fiind un
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale prin cuvânt. Suntem, neîndoielnic, departe de a ne situa pe pozițiile unui creaționism lingvistic în privința facerii națiunii. Un descriptor mai adecvat pentru poziția noastră ar fi cel de construcționism discursiv. Chiar dacă națiunea nu a fost creată ex nihilo prin voința divină manifestată prin cuvânt, demiurgul colectiv al națiunii - generațiile succesive de cărturari care și-au imaginat politic comunitatea națională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutul a fost procesul decisiv în cristalizarea progresivă a conștiinței etnice românești, transfigurată ulterior într-o conștiință națională la baza căreia a fost așezat un program de unificare politică a națiunii române. Antirevelaționism. Lexiconul primordialist conține termenul de "redeșteptare" ca descriptor pentru emergența conștiinței naționale. Termenul este neinspirat sub două aspecte. În primul rând, prefixul "re-" implică mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează: identificarea națională este un dat primordial al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește reflexia în titlul operei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]