2,257 matches
-
Carte poștală din cetatea universitară (ce poate fi mai nepotrivit cu lumea de vacanță a insulelor? Și totuși...): „Caiete de franceză/ de tagalog/ dicționare de buzunar/ - galben, alb/ și negru, în patrate uriașe - / afișe vorbind fiecare/ în altă limbă/ fete desculțe/ cu o năframă’ n vânt/ la gât/ săli respirând/ din oră în oră/ cu plămâni cosmopoliți/ fiecare respirație/ o altă limbă/ un alt obraz/ cărți lăsate/ pe iarbă/ par foi/ dintr’un copac necunoscut/ un câine trece pe gazon/ în timp ce
Amintire din Waikiki by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3515_a_4840]
-
și umbră, cuvânt și tăcere/ dintre zîmbet și melancolie/ dintre somn și trezie./ Tu abur și ceață și fum, tu iarbă a fiarelor/ prelinsă/ răcoare a lacrimii care sfîrîie pe obraz/ ca pe o plită încinsă/ apropiete cu talpa veșnic desculță și desperecheată/ a zeului-negură, a păsării zeu;/ o ceață subțire/ răspîndește lumea, nepregătită încă/ pentru căldura trupului tău”. Una dintre figurile privilegiate ale poeziei lui Varujan Vosganian este oglinda, spațiu de complementaritate și comuniune a văzutului și nevăzutului, a cunoscutului
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
a devenit loc de rugăciune pentru doamna Tamara Cernăuțeanu (și numai pentru dânsa), care de fiecare dată când organizăm un eveniment lângă statuie, aduce cu mare efort un imens ”colac ru menit”, pe care Îl depune cu smerenie la picioarele desculțe ale poetului nostru național. (”ți-am adus un ulcior/și-un colac rumenit/ Poate ți-e foame/Poate ti-e sete....” cum a spus poetul George Filip În poemul ”Rugă lui Mihai”). Doamna Tamara este basarabeancă și are 87 de
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
ca o prostituată. Viața aceasta o atrăgea, în ciuda umilințelor pe care era constrânsă să le îndure; era vag conștientă de primejdiile imersiunii în păcat și știa că noul ei fel de viață încălca învățăturile pe care le primise de la carmelitele desculțe în școala curată și luminoasă, văruită în alb, aflată lângă biserica Notre-Dame-de-Lome. Ca toți oamenii care făceau parte din cercul ei, a devenit în scurtă vreme dependentă de cocaină. în cele din urmă, înaltul demnitar s-a săturat de ea
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
Să mă explic însă, fiindcă povestea e mai lungă. Actorul Iancovescu, om de spirit și detractor al regimului comunist, bun prieten cu Vinea și cu subsemnatul, lansase la cafenea o butadă. Zicea: "Ați văzut cine conduce Teatrul Național? Ăla cu Desculț, care pune pociumbul pe Calea Victoriei!" Imaginea era foarte plastică, Stancu șchiopătând de un picior, mersul lui semăna cu al țăranului care se apleacă într-o parte, pentru a însămânța câte un bob de porumb pe urma lăsată de un țăruș
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
iubirii tron a treia oară regele-i gol lângă regina goală în brațe albe/slabe calde/reci robi și bezmetici goi și lacomi suntem regi Decapitarea de vis în timpanele verzi ale verii tot mai rar clipa-și sună pașii desculți tot mai reci amintiri printre degete printre nori zboară palid găurită de viespi turta lunii turnată din ceară și prin sângele unicornului rănit trece în chiot ultimul alai de nuntă sau de vânătoare pe când iscoadele cetății decapitate de vis stau
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
perdeaua de ceață care Se lasă grea, grea se lasă Si moare, și moare... Petre și Petre Petre, fiul Ilenei, Înota între margini de pat În sudoarea ce se prelingea Peste umeri și piept Si se vedea în pustiul fierbinte Desculț, dezbrăcat. Apoi era la poalele dealului Ascuțindu-și coasa Ascultând glasul ierbii tăiate Pe care nimeni nu-l putea auzi. Atunci cuvintele-i izvorau pe buze Si încerca să le facă să sune puternic. De atât înot era obosit Si
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
sfîrșitul lui martie crengile pomilor. O nouă generație de fete așteptând semnalul prestabilit, orânduite în felul unei oștiri înainte de a porni la atac! De vorbă cu arborii Tot copil am rămas. Încă mai țin, până la Paști, numărătoarea copacilor înfloriți. Umblu desculț, fluier, nechez și vă pun, adesea, în ochi, la fel ca pe-o oglindă de buzunar, întregul lan de floarea - soarelui de lângă cimitir. Tot copil, dacă nu cumva visez. Dacă nu cumva sunt beat sau vrăjit sau pur și simplu
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
prepeliță și floarea de volbură. Câtă recunoștință în rândul gâzelor, în sufletul lipsit de păcate al vrăbiilor și al sfintelor sălcii când le privesc în felul cum se uită copiii, în recreația mare, la colegele lor din clasele paralele. Umblu desculț prin apa din șanțuri. Prin iarbă. Și briceagul în formă de pește. Și cercul. Tot copil, chiar dacă sunt lat în spate cum tăietorii de lemne. Tot copil, chiar dacă îmi las, uneori, capul să-mi cadă, la fel ca un măr
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
să se miște. Ca de fiecare dată, conștient în ce stare a materiei mă aflu, încerc să opresc dezmățul lucrurilor și deschid o carte din turela ei iese precaut un șoarece speriat plin de aluat din creștet până la picioarele lui desculțe și roze. Cu un obiect neidentificat de-abia apuc să scriu pe peretele din fața mea: hecatombe de poeme sângerează sideral. În audiență la Moarte Făceam parte dintr-un lung șir de soldați și așteptam să intrăm în audiență la Moarte
Poezie by Marcel Mureșanu () [Corola-journal/Imaginative/3008_a_4333]
-
era întunecat, iar tu tot mai îndepărtată, în lumina torței cu care mă conduceai spre adâncuri. O leneșă descifrare a semnelor ne ademenea de pe pereți: luntrea și trecerea peste ape neliniștite, căutarea de apoi.... Într-o rochie albă, o femeie desculță caută adevăruri. SCENE în amintirea doamnei Silvia Agramatismul trupului tău - un timbru lipit greșit pe o carte poștală care nu-ți cere nicio recompensă în schimbul zilei de mâine. Bani sau obiecte? Totuna! Oare câte capete tăiate au pretins lipsa de
Pisicile nu-și cer niciodată iertare by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/2963_a_4288]
-
știri, cât și prin reportaje, documentare, sau transmisiuni directe la posturile de televiziune. Sigur că nu mai suntem pe vremea stindardelor cu cap de lup, a săgeților, a luptei cu bolovani de la Posada, sau a furcilor, coaselor și topoarelor, ale desculților de la 1907, însă, fiind aici de peste 2000 de ani, ne-am păstrat vitejia, spiritul și tradițiile de luptă... Este drept, așa cum vedem cam la toate televiziunile din reportaje despre acțiunile poliției și a altor forțe de ordine, că, acum, luptele
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i lung, dar unde ne va duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un vis, în nopți de sabaat. hai femeie nu va fi departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
devreme sau mai târziu. 49. Blestemele părinților le plătesc copiii. 50. Tot timpul se găsesc soluții și la problem contradictorii. 51. Important este tu să fii împăcat cu tine. 52. Oamenii au devenit eurosceptici în epoca eurosclavistă. 53. Când umblu desculț mă simt cu sufletul conectat la pământ. “Savantul desculț”, exclamă profesorul Marian Barbu văzându-mă, “o să scriu o nuvelă cu acest titlu”. 54. în natură mă încarc de energie ca o baterie spirituală. 55. E o luptă nebună pentru bani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
copiii. 50. Tot timpul se găsesc soluții și la problem contradictorii. 51. Important este tu să fii împăcat cu tine. 52. Oamenii au devenit eurosceptici în epoca eurosclavistă. 53. Când umblu desculț mă simt cu sufletul conectat la pământ. “Savantul desculț”, exclamă profesorul Marian Barbu văzându-mă, “o să scriu o nuvelă cu acest titlu”. 54. în natură mă încarc de energie ca o baterie spirituală. 55. E o luptă nebună pentru bani și avere. O lume materială căreia nu mai aparțin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
are acel lucru? - Desigur că ți-l dorești... Tot așa și cu Eros, face Socrate, și așa mai departe... Și-apoi, adaugă el, nu este adevărat, ce susține Agaton că Eros ar fi frumos, bun, darnic. Din contră, e răpănos, desculț, jerpelit și veșnic sărac. Să-i spună el, Socrate, lui Agaton, pentru ce... Pentru că, la un ospăț dat de Afrodita, pe vremuri, a venit și Sărăcia să cerșească, să capete și ea ceva, cum umblă ea peste tot, și văzând
Eros ori Ura (5) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10847_a_12172]
-
Încetat să bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar colegi de bancă. In ciuda vicisitudinilor, NICU strălucea printre elevi. „Ochelaristul” - cum Îl porecleau puștanii, a descoperit scena și microfonul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
M. Eliade, elitele nu impun o cultură. Și atunci ar trebui să se traducă mai mulți autori contemporani. În anii comunismului s-au tradus clasicii noștri, legați de realități românești concrete aparținând trecutului, sau opere tipice pentru regimul de atunci (Desculț de Z. Stancu, Negura de E. Camilar, Străinul de T. Popovici etc.). Occidentul recepta atunci mai ușor un scriitor dintr-o cultură marginală, periferică, dacă era foarte exotic, sau, în funcție de orientarea politică a editurii, dacă era reprezentativ pentru regimul comunist
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
umbră, cuvînt și tăcere/ dintre zîmbet și melancolie/ dintre somn și trezie./ Tu abur și ceață și fum, tu iarbă a fiarelor/ prelinsă/ răcoare a lacrimii care sfîrîie pe obraz/ ca pe o plită încinsă/ apropie-te cu talpa veșnic desculță și desperecheată/ a zeului-negură, a păsării zeu;/ o ceață subțire/ răspîndește lumea, nepregătită încă/ pentru căldura trupului tău" (Despre întîlnirea lucrurilor potrivnice sau Ivirea ta într-o dimineață geroasă). Metafora obsedantă a cărții este, de această dată, oglinda care nu
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
luat. - Hai! - Unde, dom' milițian? - La primărie să te înscrii, nenorocitule! Nu rămâi tocmai tu așa, ca esti mai cu moț. - Uite-acum! Numai stai să-mi iau averea cu mine. În câteva clipe, Spătaru era cu copiii după el. Toți, desculți, în cămășuțe jerpelite și înnegriți până în albul ochilor de tăciunii de la foale. Nu apucaseră să intre pe ușă la primărie, si Cercelaru a strâmbat din nas. - Cu ăștia ce e, ba? Ori crezi că aici e pomană?! - Aoleo, dom' primar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
oprind trecătorii și invitîndu-i în sală, pentru că „Victor are premieră”. Unii au intrat. La sfîrșitul filmului, Luca a sărit de pe scaun și a început să-l certe în gura mare pe Rebengiuc, cu lacrimi în ochi: „Cum poți să ieși desculț pe stradă, pe frigul ăsta? Ai să răcești, Victoreeee...” După unicul spectacol al lui Aureliu Manea dat anul trecut la Metropolis, Scrisorile Marianei Alcoforado, Lucian Pintilie a stat cu mine mult, mult, în fața teatrului. Era ca un copil. Atunci l-
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
gusturi fine și cu bani să le cumpere, nu pentru unii ca el și Neghiniță, vechiul lui tovarăș de cameră, devenit alcoolic). E iarnă, e noapte, el mărșăluiește prin zăpada topită sub pașii trecătorilor de peste zi cu pantofii sparți, „ca desculț”, și firul gândurilor lui se așterne pe pagină, cu toate incoerențele, pauzele, rugăciunile, căinările unui ins de condiția lui, ajuns în pragul bătrâneții. Starea îi e cu atât mai confuză cu cât se trezește locuind la o femeie de treizeci
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
acestui univers mustind de asocieri vegetale și animaliere, într-o continuă beție a unei prospețimi inaugurale: „n-ai învățat suflet al meu să te bucuri pentru mieii/ din casa lîngă care te-ai strîns în ierni friguroase/ pentru drumurile străbătute desculț spre dimineți/ cu soare îngropat în struguri” (De îndărătnicie). Regretul îndepărtării e corijat de promisiuni așijderea în materie campestră ori silvatică: „s-a stins pe lume ultima făclie/ mă-ntorc la tine mamă/ cum se întoarce firul de iarbă-n
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
pare rău, dar fac lucrul ăsta în interesul tău. * * * Boxeri - toate culorile În dimineața aceea, Fawwaz stătea în cafenea, ca de obicei. Își bea ceaiul cu lapte și trăgea din țeava narghilelei improvizate, când a trecut prin fața lui un copil desculț, îmbrăcat într-un cămeșoi vechi și zdrențuit, ducând pe umăr un cățeluș frumos, cu blană neagră și moale, cu o zgardă roșie și o fundă la gât. - Măi băiete, ia vino-ncoa! a strigat Fawwaz la el, fulgerându-i un
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]