754 matches
-
subsuoară. Trecând printr-o pădure de brazi deasă, pe unde umbra-i mai groasă, găsi o frunză de brusture, de un verde fără cusur. Și zise, văzând frunza cea mare: Asta o să mă apere de soare, când o să ies din desiș în larg, în luminiș. Și rupse brusturele, făcându-și din el umbrelă. Dar nu apucă să scrie mai mult că dinspre pădure auzi, depărtat, răzbătând până la el un lătrat... (Irimia Străuț) 1. Rescrie fragmentul, ordonând evenimentele într-o succesiune logică
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
fostele semnificații” (Întunecatul april). Atent de fiecare dată la „compoziție”, M. posedă o veritabilă știință a limbajului poetic ce poartă adesea conotații încifrate: „Tovarășii tăi/ cu capete de lup sau de câine/ cu urechi monstruoase și cu ochi scăpărători/ [...] în desișurile ceva mai îndepărtate/ fără a avea totuși prea mult din aspectul/ altădată atât de negrelor păduri nibelunge” (Vis cu Pan). Surprinde adoptarea livresc-halucinantă a unui limbaj tehnic, specializat, care, departe de a afecta claritatea imaginii, conduce textul către o expresivitate
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
atât mirosul reavăn al zăpezilor ascunse în viroage, cât și mireasma uscată a câmpurilor care răspândeau căldura zilei. Nu se lăsase încă noaptea, înspre apus cerul își păstrase nuanța de violet transparent, dar mai cu seamă, foarte aproape în fața lor, desișul pădurii începea să se rărească, anunțând spațiul liber al câmpiei și drumul ce ducea la Dolșanka. Nikolai își drese glasul și începu să murmure întrebări și răspunsuri pe care le pregătea la întâmplare, temându-se că va fi iscodit, în legătură cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
prin surprindere, aleargă cu iuțeală pe scoarța copacului și se oprește lângă Peter Pan. Câteva minute îl studiază să-și aducă aminte de povestea lui, apoi îl miroase și în final, îl ridică din iarbă și dispare cu el în desișul crengilor. Riana își întinde gâtul după el, vrea să vadă ce face cu Peter Pan, dar pierzând-o din vedere, se gândește singură, ce poate face o veveriță cu o jucărie? Și ghicește. -Știu, strigă Riana, în vârful copacului este
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Hai, spuse Rex Reese, trăgând-o de mână. Udă-te. Ea țipă teatral. Se dădu pe spate, de parcă s-ar fi ținut de o funie, apoi se lăsă trasă, legănându-se, printre copaci. M-am oprit și eu, privind În desiș și așteptând ca Jerome să facă același lucru. Însă el n-o făcu. În schimb, intră direct În mlaștină și apoi se topi Încet, până sub genunchi. ― Aoleu! strigă. Ajutor! Mă scufund! Vă rog, ajutați-mă... glub-glub-glub-glub-glub. Înaintea noastră, deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cearnă ninsoare, acoperea lacul. Învăluiți în niște haine de paie numite la ei în vale „velințe” și încălțați cu cizme de paie, samuraiul și Yozō așteptau cu suflarea tăiată la marginea apei presărate ici-acolo cu zăpadă înghețată. Dintr-un desiș de trestii uscate, se zărea luciul întunecat al apei unde se adunase un pâlc de rățuște. Yozō îl bătu pe umăr și îi arătă sub un pom, singuratică pe lac, o lebădă albă cu gâtul lung scufundat în apă. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
al unui vultur pleșuv mâncând din leșul vreunui animal. Femeia alerga sprintenă printre bananieri întorcându-se din când în când după misionarul care venea în urma ei. Ciudat, dar Velasco nu simțea în suflet nici frică și nici neliniște. La umbra desișului de bananieri, stătea un indian gol până la brâu, cu nas cârn și ochi întunecați. După ce femeia îi spuse ceva, acesta îl lăsă pe Velasco să străbată crângul. Într-o vizuină de pământ, stătea întins pe spate și horcăind un tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
erau țintele atacurilor. Ca de obicei, soarele dogorea cu putere și eram sleiți de oboseală cu toții, și oameni, și cai. Mergeam în șir indian printre piscurile parcă presărate cu sare. Aveam simțurile tulburate și ni se întâmpla uneori să luăm desișurile de cactuși drept cete de oameni. Pentru o vreme, am făcut popas. Eu priveam dus pe gânduri la zborul unui vultur pleșuv care se rotea pe deasupra piscurilor. Valea era atât de tihnită, încât simțeam o neliniște nelămurită. Deodată, o umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la umbră, vă rog, spuse Margot. Era palidă la față și părea că-i e rău. Se duseră sub copacul singuratic cu coroană largă sub care era trasă mașina și urcară-n ea. — E posibil să fi murit deja În desiș. Mai stăm puțin și după aia mergem să vedem ce-i cu el. Macomber era cuprins de o bucurie sălbatică, fără sens, cum nu mai simțise vreodată. — Doamne, asta chiar c-a fost o urmărire, zise el. N-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apropiindu-se de destinație, știind În ce oraș se va opri la căderea nopții, Nick observa atent pe care câmpuri există soia sau mazăre, unde erau hățișurile și unde fuseseră tăiate, unde erau poziționate barăcile și casele față de câmpuri și desișuri - vâna În minte În timp ce trecea, măsurând fiecare loc deschis din punct de vedere al posibilităților de hrană și ascunziș, gândindu-se unde ar putea da de un stol și-n ce direcție ar zbura acesta. Când vânezi prepelițe, nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
trecându-ți pe la urechi, aproape atingându-te ușor, vâjâind cum nu-ți Închipui când trec, și atunci nu-ți rămâne decât să te Întorci și să le nimerești din zbor Înainte să-și strângă aripile și să se prăvălească În desiș. Imaginându-și că vânează prepelițe așa cum Îl Învățase tatăl său, Nick Începu să se gândească al el. Primul lucru care-i venea mereu În minte erau ochii. Statura Înaltă, mișcările rapide, umerii largi, nasul coroiat, vulturesc, barba care-i acoperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
trăiau. Nick Își căpătase educația În problemele de mai sus În pădurea de buciniș din spatele satului indian. Ajungea la ea urmând o potecă ce pornea de la căsuța lor, prin pădure până la fermă, apoi pe un drum care se răsucea prin desișuri până ajungeai În sat. De-ar mai putea simți din nou poteca aia, cum era atunci când mergea pe ea cu picioarele goale. Întâi era drumul de lut, acoperit de ace de pin, care pornea din spatele căsuței, unde buștenii căzuți de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o momeală acoperită de o pânză și cum s-a Înălțat după aia, dând din aripi, cu ghearele prinse-n pânză. Taică-su i se ivea deodată când era Într-o livadă părăsită sau pe un câmp abia arat, În desișuri, pe vreun deal mic, când tăia lemne sau căra apă, dacă era pe la vreo moară de grâne sau de cidru sau lângă un baraj, și Îi apărea Întotdeauna când stătea la foc, afară. Orașele În care locuise el, pe astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
copiii, deși se bucura ori de câte ori îi vedea (semn că-i iubea tot atât de mult), nici nu mai mânca așa de bine ca înainte, parcă și slăbise puțin; adesea, ochii lui mici cătau către codru. I se părea că, de acolo, din desișurile pădurii, aude un glas tainic: „Haai! Vinoo! Aaiici ee locul tăăuu!” Tare se mai întristau copiii, ori de câte ori îl vedeau în starea asta. Ei nu puteau înțelege ce se petrecea în sufletul iepurașului și credeau că micul lor prieten o fi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
poporului, când a dat numele de Toaca vârfului celui mai înalt și de Panaghia, (...) monolitului alăturat, greu de cucerit chiar de îndrăzneți alpiniști. De la Detunata, stâlpi mereu sfărâmați de trăsnete, până la Duruitoarea, cascadă ca laptele, cu glas neogoit, din taina desișului de brazi, numirile sunt toate evocatoare. Ici e căciula Dorobanțului, o cușmă curcănească în vârful unui stâlp scund de piatră, dincolo, Jghiabul lui Vodă, Gardul Stănilelor, până la Dochia împietrită lângă turmele de oi; toate numirile sunt plastice. Deși vârfu-i ca
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
către nord vârfu-i ascuțit. Pieptul lui e numai o rană. Bătut de soare, în apus, marmura albă se îmbujorează, iar cei câțiva molizi, ce au crescut pe năruituri, se profilează ca dungi întunecate. Muntele pare un monument măreț, răsărit din desișul pădurii de brad ce-l înconjoară. Păreții de piatră de var, năruiți, proaspăt ciopliți, dispar. Coastele văii se dau într-o parte. Pădurile se lasă până-n malul apei. Umbra copacilor joacă în valurile ogoiate, cu unduiri destul de repezi ca să necăjească
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
aurii, sub suflarea domoală a vântului de vară... Drumul neted se desfășura înaintea noastră gălbiu și lung, iar pe alocurea câte un picior de munte mai înrăzneț îi dădea parcă un ghiont, îl frângea în două, și drumul murea în desișul negru-verde a doi munți parcă împreunați. De la o vreme, însuși vântul fu biruit de arșița covârșitoare a zilei și adierea lui răcoroasă se shimbă într-o suflare de flăcări ce părea că izvorăște necurmat pe gâturile de văi largi ale
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
au adunat și ei, cu mic cu mare, în turme bunicele, scormonind după jir, rădăcini dulci și ghindă ori poame pădurețe. Unde au lucrat ei cu râturile, grohăind harnic, pădurea parcă este arată, nu alta. Somnul și-l petrec prin desișuri apărate de vânturi, adunați în cerc, godacii fiind la mijloc. Codan, vulpoiul cu blana roșie ca para focului, încearcă în fel și chip, doar-doar o dobândi ceva pradă; pândește, se apropie tupiliș, iar dacă în felul acesta nu izbutește, se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
o poiană, din mijlocul unei păduri, găsi urma copitei unui cerb, plină ochi de apa ploilor. Vroi să se strecoare în unda rece dar, în clipa aceea, un biet lup, slab de i se vedeau coastele, dădu buzna dintr-un desiș, se repezi, sorbi apa, tulbură ce mai rămăsese, apoi se năpusti în cealaltă margine a pădurii după o căprioară care tocmai trecea. Raza călători mai departe. Munți, dealuri, văi; ai ce cutreiera în lume când te-ai așternut la drum
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fundul apelor pe care îi vâna cu plasa și cu undița, iar cerbii și căprioarele cu săgeata și cu furca. Avea șoimi cu care pleca după potârnichi și iepuri și cai sprinteni cu care alerga prin văile munților și prin desișurile pădurilor, urmărind mistreții, lupii, urșii, vulpile și alte lighioane. Nu era rău să mai nimicească acele lighioane vătămătoare, dar lui îi plăcea mai mult să fugărească și să ucidă nevinovatele căprioare și cerbii bătrâni, cu coarne mari și frumoase care
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mimând interesul, cu ochii pe jumătate Închiși. Porțiuni de teren plat În diferite nuanțe de verde, câteva coline cu pâlcuri de copaci. Totul arăta la fel. Ceea ce vedeau ei de fapt erau câmpuri de trestie-de-zahăr cu mătase ca a porumbului, desișuri de bambus Înalt și pini tineri Înalți de șase metri. Pe dreapta, se găseau o colină acoperită cu arbuști de ceai și o parcelă cu morcovi cu vârfuri Înflorite, albe. Pe stânga, erau câmpuri aurii de rapiță, iar lângă ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
furt În colaborare. Vaselină alegea una dintre mașinile pe care tocmai le reparase și o luau către est, Îndepărtându-se de lac, pe un drum foarte puțin folosit care ducea către o deschizătură secretă În ceea ce părea a fi un desiș impenetrabil. De-aici Își continuau drumul șerpuitor intrând În zona cu copaci mai Înalți până când coroanele copacilor de deasupra lor deveneau atât de dese că de-abia mai intra lumina. La marginea unei doline, se opreau. Depresiunea se suprapunea peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ușor să-și Încerce norocul cu capriciile turiștilor decât cu cele ale musonului. Duceau o viață bună până când au Început epurările. După aceea nu le mai rămăsese altceva de făcut decât să se refugieze În junglă, cât mai sus, unde desișul era atât de mare Încât nu creșteau decât plante sălbatice. După ce epurările au luat sfârșit, Pată Neagră și prietenii și vărul lui au coborât pe furiș În satul Nyaung Shwe unde nu-i cunoștea nimeni. Și și-au procurat de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ghicească În ce urma să se bage. Moff se urcă Înaintea ei, apoi o trase sus Încântat de mișcarea sânilor ei, un balans plăcut vederii. Între timp, Pată Neagră și Os-de-pește scoaseră imediat bărcile din apă și le ascunseră În desiș. O clipă mai târziu, nu se mai vedea nici urmă de barcă. Cei doi se urcară În cabină cu Limbă și Vaselină, și camionul porni atingând arbuștii stufoși și rupând crengile care Îi stăteau În cale. În remorcă, prietenii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
unghiile ca să se țină, și apăsă până Îi străpunseră inima. Dar putea să suporte durerea. Durerea era necesară. Așa era În dragoste. Ultimele mele vești despre călătorii noștri cutezători, dar Înfometați, vi-i prezentau luptându-se cu plantele agățătoare și desișul junglei În drum spre Locul Fără Nume unde credeau ei că vor lua prânzul de Crăciun. Croindu-și drum prin pădure, au trecut pe lângă multe lucruri fără nume, viețuitoare pe care nu le-au văzut. Ei erau În schimb prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]