580 matches
-
cont și de faptul că germana este singura limbă germanică cu diferențiere formală la singular a articolului hotărît pentru toate genurile, se poate observa că această limbă are un număr apreciabil de posibilități gramaticale și textuale (printre care și unele desinențe atașate substantivului sau determinaților lui) pentru marcarea formală a genului, constituind din acest punct de vedere un tip aparte în cadrul familiei. Genul comun din neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană nu presupune lipsa conștiinței unei distincții dintre masculin și feminin, căci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pronominalizate ca în română, spaniolă și portugheză. Între simplificările produse în perioada tîrzie a germanicii comune a fost pierderea dualului, încît categoria numărului a rămas reprezentată doar de singular și de plural, situația fiind preluată de limbile germanice. Din perspectiva desinențelor cu care se marchează numărul plural, aceste limbi prezintă multe similitudini între ele, căci în afara englezei, ele continuă elementele din germanica comună, suedeza și germa-na (împreună cu islandeza) remarcîndu-se prin faptul că păstrează un număr mare dintre desinențele originare. Suedeza se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice. Din perspectiva desinențelor cu care se marchează numărul plural, aceste limbi prezintă multe similitudini între ele, căci în afara englezei, ele continuă elementele din germanica comună, suedeza și germa-na (împreună cu islandeza) remarcîndu-se prin faptul că păstrează un număr mare dintre desinențele originare. Suedeza se distinge în mod deosebit de data aceasta prin multe desinențe: -or (blomma blommor ['blum:a blum:ur] "floare", kvinna kvinnor [´kvin:a ´kvinu:r] "femeie", våg vågor [vo:g ΄vo:gur] "val, undă"), -ar ( hund hundar [hөn:d
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prezintă multe similitudini între ele, căci în afara englezei, ele continuă elementele din germanica comună, suedeza și germa-na (împreună cu islandeza) remarcîndu-se prin faptul că păstrează un număr mare dintre desinențele originare. Suedeza se distinge în mod deosebit de data aceasta prin multe desinențe: -or (blomma blommor ['blum:a blum:ur] "floare", kvinna kvinnor [´kvin:a ´kvinu:r] "femeie", våg vågor [vo:g ΄vo:gur] "val, undă"), -ar ( hund hundar [hөn:d ΄hөn:dar] "cîine", pojke pojkar [΄poj:ke ΄pojkar) "băiat", -(e)r (katt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
suedeze (majoritatea de genul neutru) au la plural aceeași formă ca la singular (lärare lärare [΄lä:rare] "pro-fesor", hus hus [h(s] "casă", barn barn [ba:(] "copil"), altele prin modificarea unor vocale din radical (man män "bărbat"), iar altele însumează desinența cu umlautul (mor52/moder mödrar [mu:r/mu:der mödrar] "mamă", bok böcker [bu:k bök:er] "carte", hand händer "mînă"). Sistemul mijloacelor de marcare a pluralului în limba germană cuprinde elemente asemănătoare, precum desinențele -(e)n (Küche Küchen [΄kyxe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
män "bărbat"), iar altele însumează desinența cu umlautul (mor52/moder mödrar [mu:r/mu:der mödrar] "mamă", bok böcker [bu:k bök:er] "carte", hand händer "mînă"). Sistemul mijloacelor de marcare a pluralului în limba germană cuprinde elemente asemănătoare, precum desinențele -(e)n (Küche Küchen [΄kyxe ΄kyxən] "bucătărie", Zeitung Zeitungen [΄tsaitu( ΄tsaitu(en] "revistă"), -e (Hund Hunde "cîine"), -er (Kind Kinder "copil") și, în unele împrumuturi, -s (Auto Autos). Există și aici unele substantive care nu-și schimbă forma la plural
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Autos). Există și aici unele substantive care nu-și schimbă forma la plural (Zimmer Zimmer [΄tsimər] "cameră", Messer Messer "cuțit"), altele care marchează pluralul prin ablaut (Mutter Mütter "mamă", Tochter Töchter "fiică", Vater Väter "tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala din radical (umlaut) (Haus Häuser [xaus ΄xeusər] "casă", Mann Männer "om; bărbat", Sohn Söhne [so:n sö:ne] "fiu". Daneza uzează de relativ puține desinențe pentru a marca pluralul, acestea fiind însă deseori însoțite de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Töchter "fiică", Vater Väter "tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala din radical (umlaut) (Haus Häuser [xaus ΄xeusər] "casă", Mann Männer "om; bărbat", Sohn Söhne [so:n sö:ne] "fiu". Daneza uzează de relativ puține desinențe pentru a marca pluralul, acestea fiind însă deseori însoțite de fenomene ce țin de flexiunea internă, precum dublarea unor consoane, reducerea unor consoane duble sau metafonia (umlaut). Ca atare, în cazul desinenței -(e)r, de exemplu, există posibilități de marcare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sö:ne] "fiu". Daneza uzează de relativ puține desinențe pentru a marca pluralul, acestea fiind însă deseori însoțite de fenomene ce țin de flexiunea internă, precum dublarea unor consoane, reducerea unor consoane duble sau metafonia (umlaut). Ca atare, în cazul desinenței -(e)r, de exemplu, există posibilități de marcare simplă (måned måneder [΄m(nə( ΄m(nə(ər] "lună" (a anului), tr( tr(r "copac"), de marcare cu dublarea consoanei (princip principper [prin΄sip prin΄sipər] "princi-piu") și de marcare cu adăugarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu dublarea consoanei (princip principper [prin΄sip prin΄sipər] "princi-piu") și de marcare cu adăugarea umlautului (tand t(nder [tan tänə] "dinte", hånd h(nder [h(n ΄hän(] "mînă", bonde bønder [΄bonə ΄bön(] "țăran"). Foarte diversificată este redarea pluralului cu ajutorul desinenței -e în daneză, care se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză există substantive care formează pluralul cu desinența Ø (år år [(:r] "an", dyr dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei radicale (mand m(nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei radicale (mand m(nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La unele dintre substantivele împrumutate din engleză, desinența este -s. Între limbile nordice, norvegiana prezintă sistemul cel mai simplu de realizare a pluralului, deoarece cele mai multe substantive comune (masculine și feminine) primesc desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La unele dintre substantivele împrumutate din engleză, desinența este -s. Între limbile nordice, norvegiana prezintă sistemul cel mai simplu de realizare a pluralului, deoarece cele mai multe substantive comune (masculine și feminine) primesc desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o alternanță fonetică prin modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie adaugă desinența
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o alternanță fonetică prin modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie adaugă desinența -s (winkel winkels [΄winkəl ΄winkəls] "magazin", schilder schilders [΄∫ildər ΄∫ildərs] "pictor", jongen jongens [΄j((ən ΄j((əns] "băiat"), aceeași desinență fiind uzuală la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie adaugă desinența -s (winkel winkels [΄winkəl ΄winkəls] "magazin", schilder schilders [΄∫ildər ΄∫ildərs] "pictor", jongen jongens [΄j((ən ΄j((əns] "băiat"), aceeași desinență fiind uzuală la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə(s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə(s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de obicei în cazul împrumuturilor. Un număr de circa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de obicei în cazul împrumuturilor. Un număr de circa 50 de substantive englezești realizează pluralul prin modificări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din rădăcină (ablaut) (man men [män men] , woman women [΄wumən ΄wimin], tooth teeth [tu:θ ti:θ], mouse mice [΄maus ΄mais]). Există, de asemenea, cîteva substantive considerate astăzi neregulate din perspectiva formării pluralului, dar care amintesc, de fapt, de vechile desinențe germanice: child children [t(aild ΄t(ildrən], ox oxen [(ks ΄(ksən], precum și brethren [΄breðrin] "frați de comunitate" de la singularul brother [΄br(ðər] "frate", cu pluralul obișnuit brothers, atunci cînd se referă la fiii acelorași părinți. Articolul hotărît prezintă situații diversificate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
are articolul de plural -na, care se adaugă, la fel, la forma de plural nearticulată (pojke "băiat", pojkar "băieți", pojkarna "bă-ieții"; flicka "fată", flickor "fete", flickorna "fetele"), însă substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul cu forma -ne (man "bărbat", män "bărbați", männen "bărbații"; hus [h(s] "casă", hus "case", husen "casele"). Un mod similar de formare a pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană, unde genul comun uzează de articolul -ene
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană, unde genul comun uzează de articolul -ene, iar neutrul de -ene sau de -a, însă toate se adaugă la forma de singular, încît, de data aceasta, marcarea pluralului nu se realizează și prin desinență: gutt "băiat", gutter "băieți", guttene "băieții"; jente "fată", jenter "fete", jentene "fetele"; barn "copil", barn "copii", barna "copiii". Articolul nehotărît este proclitic în toate limbile germanice și prezintă, din punctul de vedere al paradigmei, trei situații: a) engleza și neerlandeza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
good woman, a good child, a good car, good boys. În limbile din a doua categorie, declinarea tare presupune existența a trei forme, una pentru genul comun, una pentru neutru și una pentru plural. Astfel, în daneză, genul comun are desinența Ø, neutrul -(e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă", fine biler "mașini frumoase"; suedeza are însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]