7,054 matches
-
se pare că poetul i-a trimis odată amicei sale Monique Saint-Helier un buchet de trandafiri aproape ofiliți, rugînd-o să-i păstreze în camera ei, pentru ca treptata scuturare a petalelor să-i amintească de plecarea lui. Firește, nu analogia dintre despărțire și flori ofilite îi atrage atenția lui Gass, ci felul în care izbutește Rilke să tranforme o floare anume în motiv universal, veșnic interpretabil altfel în funcție contextul liric: trandafirul-moarte, tradafirul-simbol falic, trandafirul-ochi, trandafirul-singurătate, trandafirul-univers. În treacăt, Gass sugerează că
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
trecătoare. Pînă la urmă, nostalgicul este un ins care a avut revelația morții, a plecării finale, și o trăiește multiplicată în cotidian, prin regretul după episoade consumate în trecut, locuri cîndva cunoscute și iubite. Existența nostalgicului e o acumulare de despărțiri și depărtări, toate trecute în contul plecării absolute, moartea. Pentru că a înțeles, cu o acuitate pe care starea aceasta de veșnică suferință și dor o face posibilă, că într-o bună zi îi se va despărți de întreaga lume, nostalgicul
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
și țepelii va face din el un perdant fără glorie. Dacă în următoarele săptămâni va găsi și un mesaj credibil pentru români, dar și o echipă de susținători nouă, alcătuită din oameni nepătați, șansele sale de victorie vor crește substanțial. Despărțirea netă de țărăniști ar putea fi marcată și de anunțarea, eventuală, a persoanei pe care ar vedea-o premier, pentru că tot se poartă această inocentă diversiune electopală! Șansele lui Mugur Isărescu vor crește și pentru că Iliescu a atins (ba chiar
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
urmează partea cea mai interesantă a discursului pe care îl examinăm. Sătui de "heirupismele anilor '87-'80, dar și agasați de o comunitate retardată, înstrăinată de exponenții săi cultivați, tinerii intelectuali basarabeni se arată tentați în ultimii ani de o "despărțire de comunitate". O "despărțire" avînd trăsăturile unei "iubiri înșelate", de alură cioraniană. Acești intelectuali hipersensibilizați dar și dezabuzați, stigmatizați de-o oboseală morală, nu-și mai găsesc resurse îndestulătoare pentru credința într-un bine comun: "Decepțiile, bătăliile zilnice pentru o
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
interesantă a discursului pe care îl examinăm. Sătui de "heirupismele anilor '87-'80, dar și agasați de o comunitate retardată, înstrăinată de exponenții săi cultivați, tinerii intelectuali basarabeni se arată tentați în ultimii ani de o "despărțire de comunitate". O "despărțire" avînd trăsăturile unei "iubiri înșelate", de alură cioraniană. Acești intelectuali hipersensibilizați dar și dezabuzați, stigmatizați de-o oboseală morală, nu-și mai găsesc resurse îndestulătoare pentru credința într-un bine comun: "Decepțiile, bătăliile zilnice pentru o normalitate refuzată le impun
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
inclement, este altul. Chiar dacă, din motive lesne de înțeles, n-a mai putut ocupa prim-planul, ex-președintele Uniunii Scriitorilor s-a rostit nu o dată, și încă apăsat. Dar nu cum ne-am fi așteptat, în sens autocritic. Nu printr-o despărțire de trecutul său comunist, cum a cutezat, bunăoară, Titus Popovici, ci printr-o încrîncenată, ursuză, veninoasă, frecvent trivială, după cum vom vedea, solidarizare cu trecutul în cauză, asociată cu un refuz total al prezentului. D.R. Popescu a fost - cine nu știe
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
la aceste alegeri. Dar nici dl. Ciorbea nu părea să-și facă mari iluzii în această privință. Dacă mi-aduc bine aminte, fostul primar și premier vorbea de construirea unui partid de viitor, adevărat Creștin-Democrat. Dl Ciorbea a dat, la despărțire, în țărăniști, cu acel patetism vizionar cu care, ca premier, într-o zi anunța că nu pleacă de la Palatul Victoria, iar a doua zi că nu mai poate sta acolo. Acum, dl Ciorbea s-a întors în Convenție mai mult
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
pelicule unde fie polițist, fie răufăcător, devenea la fel de simpatic. Să nu ne înțelegem greșit, simpatic este în continuare, căci ce ar fi Bruce Willis dacă i-ar dispărea farmecul peste noapte? Simplu și pe șleau, Povestea noastră ne asigură că despărțirile într-o căsătorie provin numai și numai din prostiile zilnice de tipul "iar ai lăsat hainele aiurea", "nu te ocupi suficient de copii" și altele din aceeași gamă. Realizatorii filmului afirmă că "spectatorii se vor vedea pe ei înșiși uitîndu-se
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
au făcut bătrînii noștri scriitori în trecut? Care a fpost opera lor, dar și viața și cum s-au raportat ei la istoria din acea epocă?" Nu credeți că ar fi fost necesară mai multă claritate în analiza fenomenului literar? Despărțirea dintre Bine și Rău în literatură este dificilă, dar nuanța, subtilitatea, culoarea gri (cenușiul) nu provine din Alb și Negru? Atingeți o problemă sensibilă care m-a preocupat mult timp. În urmă cu cîțiva ani, am propus Uniunii Scriitorilor o
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
de combustie prezente în Cartea Oltului ). Demersul critic înregistrează o "cădere "(în nici un caz valorică) în contemporaneitate o dată cu eseul despre "nostalgiile integrării", eseu în care se constată inexistența deschiderilor ontologice românești către democrație; volumul se încheie cu "două texte despre despărțire și moarte" - evocări ale lui Augustin Pop și Marian Papahagi. Această sumară trecere în revistă nu urmărește decât să ofere o ocheadă aruncată asupra unui festin eseistic. Ștefan Borbély, Visul lupului de stepă, Ed. Dacia, Col. "Discobolul", Cluj-Napoca 1999, 251
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
Ornea nu e membru al Academiei Române. Funeraliile de presă ale CDR Un final trist pentru Convenția Democrată care s-a rupt tocmai când partidele care o compun, oficial, ar fi avut mai multă nevoie să se solidarizeze. Nu numai că despărțirea dintre PNȚCD și liberali s-a produs, dar ea a fost urmată și de un spectacol penibil, cu învinuiri reciproce și cu, vorba unui editorialist, "încordări de mușchi pe care nu-i mai poți vedea nici cu lupa". PNȚCD a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
o limbă nouă,/ bogată și moartă. Unul câte unul./ Dar cuvântul ce-l căutam inimii mele tot nu se-arată./ Așteaptă - răgazul scurt al vieții nu e de-ajuns./ Ai moartea înainte pentru a spune ce ai de spus." (Spirt. Despărțirea vieții în silabe) Puțini poeți contemporani cu noi au compus de-a lungul întregii lor cariere un vers atât de inspirat ca versul lui Lucian Vasilescu: "Ai moartea înainte pentru a spune ce ai de spus." El ar putea figura
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
a contempla un imbecil e un lucru exemplar", "a merge pînă la capăt nu are sfîrșit." Fragmentele reușite ale acestui volum sunt puține și par rod al hazardului: "ce zi de dragoste furișarea din femeie/ asemeni unui gest discret/ de despărțire/ într-o grădină...", "dragostea mea/ ca o amintire africană a nașterii/ asemeni urletului stins în pipăirea petalei// îți închin/ alunecarea antilopei pe caninul tigrului". Merită menționate cîteva dintre sclipirile năzdrăvane ale poetului: "îngerii blonzi cu puțele roz", "voi veni pe
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
liberalizante din acei ani întrucîtva îmblînziți, cînd înțelegea a îmbrățișa exclusiv revoluția limbajului liric, cînd includea în viziunea d-sale ruptura totală de conveniențe, inclusiv de posibila integrare și solidarizare cu prezentul "noii orînduiri"? E faimosul lâchez tout al suprarealiștilor, despărțirea tranșantă de tot și de toate, pe care o comentează Maurice Nadeau în Histoire du surréalisme. Orientat altădată și aiurea în sensul revoluției comuniste (La Révolution d'abord et toujours), suprarealismul tinerilor noștri poeți din deceniul șapte cădea pe falsitatea
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
sub pălăria cu pană a vînătorului!/ cît calcul josnic în răceala ghintuită/ a țevilor lui. și doar i-am spus vulpii:/ adună toamnă de toamnă cărările pașilor/ lui. toamnă de toamnă și frunză cu frunză/ cărările pașilor lui.// dar cîtă despărțire sub tîmpla căruntă/ a serii sub gesturile ei sub care viermuiesc/ încă un milion de gesturi cu aluri aproape/ omenești. cînd buzele ei stau livide în jurul/ cuvîntului adio. cînd treptele pe care dispare/ sînt lacrimile mele coborînd nefirești în gîtul
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
tot atît de firesc pe cît trăiești și doar atunci lectura curge în autobiografie... Într-un anume fel s-ar putea spune că în Apus nu există o poveste de dragoste fără Madame Bovary, fără baladele trubadurilor, că nu există despărțiri în gări fără Anna Karenina. Desigur pare amuzant ceea ce spun, dar eu sînt convinsă că un cititor pasionat încorporează în trăirile și experiențele sale și literatura universală. R.B.: Priviți lumea cu ochii literaturii? M.M.: Da, pot spune că așa este
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Andreea Deciu "Și din nou sosi primăvara, încă una din șirul nesfîrșit de-ntîmpinate primăveri, dar cea de pe urmă pentru Matiora: atît pentru ostrov, cît și pentru sat, căci amîndouă purtau unul și același nume." Superbul roman al lui Valentin Rasputin, Despărțirea de Matiora, începe cu această frază-emblemă în care e conținută întreaga substanță tragică și metafizică a cărții: sfîrșitul a ceea ce aparent nu se poate vreodată termina. Matiora este un sat, într-un ostrov, care urmează a fi dărîmat, iar pe
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
definitiv răscolită-, dar pentru fiecare din ei soluția este diferită. S-ar zice că nu există dubii în privința temei acestei cărți, titlul și narațiunea la rîndul ei o prezintă în chip cît se poate de explicit, poate suspect de explicit: despărțirea. Dar despărțirea în sine nu poate fi, la urma urmelor, o temă, ci mai curînd un motiv, un corolar tematic, căci ne despărțim de atîtea ființe și locuri pe parcursul unei vieți încît cel mai probabil e că nu separarea e
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
dar pentru fiecare din ei soluția este diferită. S-ar zice că nu există dubii în privința temei acestei cărți, titlul și narațiunea la rîndul ei o prezintă în chip cît se poate de explicit, poate suspect de explicit: despărțirea. Dar despărțirea în sine nu poate fi, la urma urmelor, o temă, ci mai curînd un motiv, un corolar tematic, căci ne despărțim de atîtea ființe și locuri pe parcursul unei vieți încît cel mai probabil e că nu separarea e elementul important
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
și locuri pe parcursul unei vieți încît cel mai probabil e că nu separarea e elementul important, ci acel ceva sau cineva de care ne îndepărtăm pentru totdeauna. Originalitatea lui Valentin Rasputin constă, de aceea, tocmai în faptul că face din despărțire o problemă în sine, recunoscîndu-i și speculîndu-i statutul de criză existențială majoră în urma căreia individul nu mai poate fi niciodată același. Din prefața lui Ion Vasile Șerban (un comentariu critic absolut remarcabil prin subtilitatea interpretării, erudiția istorică și distincția stilistică
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
trece drept un romancier al satului, alături de alți scriitori ruși afirmați în a doua jumătate a secolului prin interesul lor pentru spațiul rural, Fiodor Abramov, Viktor Astafiev, Vasil Bîkov sau Vasili Belov. Dar oricît de limpede conturată această orientare în Despărțirea de Matiora, oricît de indubitabilă ar fi simbolistica satului ca loc aproape sfînt, unde viața are semnificație la un nivel cosmic format și alimentat de tradiții, eu cred că romanul, așa cum îl putem noi citi astăzi, într-un timp al
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
astăzi, într-un timp al alienării generalizate, ne permite (poate chiar ne propune) să reflectăm la alte chestiuni decît cele legate de o lectură cu premise politice sau istorice. Ion Vasile Șerban rezumă perfect miza cărții, declarînd-o un "roman al despărțirii", "monografia unei stări surprinsă într-o lungă explozie și trăită deplin, cu toate consecințele ei devastatoare, pînă la limita capacității de înțelegere și a posibilităților de refuz." Despărțirile presupun o interesantă problematică temporală: ele marchează un deznodămînt, așadar sînt urmarea
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
istorice. Ion Vasile Șerban rezumă perfect miza cărții, declarînd-o un "roman al despărțirii", "monografia unei stări surprinsă într-o lungă explozie și trăită deplin, cu toate consecințele ei devastatoare, pînă la limita capacității de înțelegere și a posibilităților de refuz." Despărțirile presupun o interesantă problematică temporală: ele marchează un deznodămînt, așadar sînt urmarea unei desfășurări a timpului, căci pentru a se consuma trebuie să fie precedate de o durată oarecare, de un cîndva diluat treptat pînă la ceea ce Poe numea în
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
ele marchează un deznodămînt, așadar sînt urmarea unei desfășurări a timpului, căci pentru a se consuma trebuie să fie precedate de o durată oarecare, de un cîndva diluat treptat pînă la ceea ce Poe numea în celebrul său poem nevermore. Dar despărțirea implică totodată un momentan al consumării rupturii, un imediat evanescent, dar nu mai puțin sfîșietor dureros al epuizării trecutului într-un viitor căruia i se neagă simpla posibilitate de a deveni prezent. Ca să te desparți trebuie să fi fost odată
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
într-un viitor căruia i se neagă simpla posibilitate de a deveni prezent. Ca să te desparți trebuie să fi fost odată împreună, dar și să știi fără putință de tăgadă sau speranță că nu vei mai fi niciodată așa. Instantaneul despărțirii e tragic pentru că el ne plasează cumva într-o poziție incomodă, într-o falie a propriei noastre existențe, unde sîntem acut conștienți de trecut, de ceea ce a fost, și deopotrivă respinși de viitor. La limită, despărțirea e moarte. De aceea
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]