376 matches
-
spun ceva, a spus fata apăsat. Când mai vrei să Înscenezi o escapadă din asta, ține-te departe de băutură, iar când vrei să te magnetizezi, ține-te departe de budoar. - N-am să uit. Amory a ciocănit repede În despărțitura de sticlă și taxiul a tras În fața unui restaurant deschis peste noapte. - Alec e bun prieten cu tine? l-a Întrebat Jill după ce s-au cocoțat pe scaunele Înalte de la bar și și-au proptit coatele pe tejgheaua murdară. - Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să-și vadă tatăl. Măcar de-amu dacă i-ar da drumul, să poată avea grijă de copii. își pierde tinerețea lui. Atunci când am fost la el la Hlinaia am intrat în celula aceea, era proaspăt văruit și cimentuit, cu despărțituri. Vai de el! Apoi la urmă i-or face vreo injecție și-l vor omorî. Am auzit la radio că s-a întâmplat în altă țară... Cred că asta-i zodia lui. Cum să spună că nu-i român? Ce
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Apusul bătrânului continent. Nevoia permanentă de a-și cunoaște mărcile eului artistic, irepetabil și autonom, de a le defini și verifica prin raportarea tipologică la fizionomiile altor confrați, lămurește, în parte, prezența în proporții variabile a inserțiilor autobiografice în toate despărțiturile operei. "Rădăcinile mele sunt acolo, în Răsărit, și asta e sigur. Dacă mi-e greu și neplăcut să explic cine sunt, trebuie totuși să încerc" � declara ritos Milosz într-un eseu. Și va proceda în consecință, tinzând să distingă între
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
nu avea să se prăbușească odată cu el, și s-a așezat cu fața la apă. Insulițe de spumă pluteau În jur purtând petice de scursuri cafenii. Dedesubt, niște gângănii urcau și fojgăiau pe malul noroios ori Își muiau piciorușele În apă. În despărțitura de lângă el fuma cineva, prin găurile scândurii a văzut un bărbat așezat pe vine. Mirosul dulceag de cuișoare al țigării Kretek acoperea oarecum putoarea canalului, iar Adam s-a simțit ceva mai bine. S-a gândit că s-ar apuca
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
frumoasă! Amândoi purtau ochelari de soare și vorbeau Într-un fel aparte, pe care nu-l prea pricepeam. Am fost aduși În Încăpere. Îi ziceam Încăpere pentru că era singura Încăpere propriu-zisă din orfelinat, adică nu era dormitor, o odaie cu despărțituri. O Încăpere. Acolo era locul unde, unde... Unde, ce? Unde eram pedepsiți. Dacă făceam vreo răutate, ne duceau acolo, Închideau ușa și ne pedepseau. Frații călugări, vreau să zic. Ne băteau cu nuiele de ratan. Direct pe piele, acolo unde
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
încă doisprezece? -, în podul casei cu chirie din Labesweg, în care locuiam laolaltă cu alte optsprezece familii de chiriași, căutam să ajung în locul meu secret de lectură Ăfotoliul uzat din dreptul lucarnei cu chepeng), și am dat într-una din despărțiturile din scânduri care, printre despărțiturile de scânduri ale celorlalți locatari ai casei, ne fusese repartizată drept debara, peste un cufăr legat cu sfoară, am făcut - eu sau băiatul în care, de timpuriu, se acumula atâta masă epică - o descoperire capitală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu chirie din Labesweg, în care locuiam laolaltă cu alte optsprezece familii de chiriași, căutam să ajung în locul meu secret de lectură Ăfotoliul uzat din dreptul lucarnei cu chepeng), și am dat într-una din despărțiturile din scânduri care, printre despărțiturile de scânduri ale celorlalți locatari ai casei, ne fusese repartizată drept debara, peste un cufăr legat cu sfoară, am făcut - eu sau băiatul în care, de timpuriu, se acumula atâta masă epică - o descoperire capitală. Pe sub vechituri și printre moblie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
s-au aflat timp de două decenii în librării și au rezistat sub pseudonim până când Klaus Roehler, care, treaz, era un lector din cale-afară de atent al editurii Luchterhand, l-a deconspirat pe unchiul meu la beție. Podul casei și despărțiturile lui de scânduri pline de troace și plase de țânțari. Mai târziu își va afla refugiul acolo, asemenea mie, Oskar Mazerath, înainte să fi fost urmărit și supus la cazne de către copiii din vecini. De acolo exersa cântatul cu efecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe băncile unor biserici gotice - de la Trinitas până la Sankt Johann -, ca și când fiecare arc și fiecare stâlp de cărămidă ar trebui să mi se întipărească în minte. În afară de asta, îmi rămâneau locurile de lectură, preferat fiind cel din podul ale cărui despărțituri fuseseră între timp eliberate de vechituri, inclusiv de canapeaua scâlciată, fiindcă acestea erau considerate combustibil pentru bombele incendiare. Sub olanele intacte se afla o încăpere goală, măturată, în așteptarea lucrurilor ce aveau să vină. De aceea erau înșirate acolo găleți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pat cu mama, fiul cu tatăl. Înghesuiala era și mai mare decât în copilăria mea; atunci, în locuința de două camere din Langfuhr, dormeam toți patru într-o cameră, dar acolo exista soba de teracotă. Aici nu era decât în despărțitura din față o sobă de tuci, în jurul căreia ne adunam seara, strânși unul într-altul. Vorbeam potolit și ne refugiam de multe ori într-o tăcere grăitoare. Godinul era alimentat cu brichete de cărbune pe care tatăl le aducea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nisip pentru construcția noului pod. Noul pod aparținea cartierului nostru: construit în stilul străzilor noastre și brutal prevăzut cu șine de tramvai și felinare moderne, avea să pătrundă în orășelul liniștit de pe celălalt mal. Văd încă macaralele plutitoare, stîlpii și despărțiturile în care se afla apă. Și văd nisipul. Era atît de mult încît părea că o plajă temporară alb-aurie se ivise în mijlocul orașului, o plajă care începea un pic mai jos de țărm și unduia seducător către prospețimea rîului. Căldura
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Bătrânul că acest amalgam de obiecte putea fi citit de la stânga la dreapta, rând după rând, ca o filă de cronică. Prima casetă avea o ușiță închisă cu un mic lacăt ruginit, lăsând în întuneric geneza." Urmează descrierea tuturor celorlalte despărțituri ale cutiei ce conțin "un asamblaj cronologic de obiecte". Autorul are grijă să ne prezinte și rostul cutiei, de fapt o pledoarie pro domo: "False și convenționale, biografiile conțin anul nașterii și al morții, orașul în care ai trăit și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
iarăși rumenii, care, de bună seamă, tot lumină era, nicidecum nălucire, sau poate doar nălucire, vedenie, oricum era lumină! 11. Dar vai, dacă nu era un vis, o nălucire a trupului, o nălucire a văzului, nălucirea lunaticului care nesocotește hotarul, despărțitura dintre noapte și lună, stavila dintre zori și clarul lunii, iar el sărise drept În ziuă, În lumina răsăritului, a soarelui, eternă divinitate care se tot Înfruntă cu zeița Lunii, anume să risipească lumina părelnică și plăsmuită a zeiței destituite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cu un teanc de foi în față, în postură gânditoare. Nu știu dacă începuse să scrie sau aștepta inspirația. Îmi place prespapierul greu, îmi place și călimara veche, din bronz, cu locul unde altădată ar fi stat penele ascuțite și despărțitura pentru cenușa ce-ar fi trebuit presărată la sfârșit peste litere. Nu-mi dau seama dacă tabloul din spate, de pe peretele biroului, e reproducere sau original. Discipolii, așezați în ordinea înălțimii, cu fruntea în jos. Un grup cvasi-statuar destul de interesant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se audă plescăiturile și gemetele mele de plăcere, Își Întoarse temătoare privirea spre noi. Încercă să-și elibereze mâinile legate strâns cu sfoară, dar nu reuși decât să Întindă și mai mult cordonul de cauciuc care-i ținea răsfrânte buzele despărțiturii de culoare rozalie, de unde se revărsau valuri după valuri de secreții. Noriko era complet supusă. În felul acesta au fost sacrificate pentru plăcerile noastre mai multe femei. Toate aveau ceva În comun cu Noriko. Erau genul de femei mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
unde nu-i fierbea oala. O să vă arăt câteva inele, spuse el, aplecându-se să deschidă un sertar de sub tejghea. Iată niște inele cu diamant foarte potrivite. Puse sertarul pe tejghea și arătă spre un rând de inele așezate în despărțituri de catifea. Domnului J.L.B. Matekoni i se tăie răsuflarea. Inelele aveau monturi cu diamante: o piatră mare la mijloc înconjurată de altele mai mici. Câteva inele aveau și alte pietre - smaralde și rubine - iar sub fiecare era un mic cartonaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
peretele de beton. Gosseyn se ridică, recapitulând scena. Trei celule într-o sală betonată, trei ferestre, una în fiecare celulă, la cinci metri cel puțin, de sol fără ușă. Examenul se curmă. Fără ușă? Privirea parcurse fulgerător pereții în căutarea despărțiturilor în ciment. Nu erau. Repede, merse la barele care separau celula sa de a femeii. Repede, memoriză o parte de sol din propria celulă și din celulele vecinilor. În sfârșit, încercă să se similarizeze pe una din zonele sale de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
lucru se poate spune despre muștar; dar mai ales șirurile de căpățâni de usturoi atârnate la îndemână indică o anume legătură atentă și nu vagă cu alimentele. O privire în frigider îți permite să culegi și alte date prețioase: în despărțitura de ouă a mai rămas unul singur; mai ai doar o jumătate de lămâie, aproape uscată; în fine, în proviziile esențiale se observă oarecare delăsare. Ca o compensație, uite niște cremă de castane, măsline negre, un borcănel cu barba-caprei: e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
remarcă el - există câteva mari hanuri, precum cele de la Sfântul Ioan, Sfântul Spiridon, Stavropoleos etc., ocupate de străini, în special din Turcia... Toți aceștia, în număr de 800, s-au închis în pomenitele hanuri, separîndu-se de restul locuitorilor printr-o despărțitură dublă, supravegheată pe rând de fiecare; toți aceștia, așadar, fără nici o excepție, au fost cruțați de boală, deși aerul pe care-l respirau în interiorul împrejmuirilor... era, firește, același cu cel care circula în restul orașului". Deci nu putea fi vorba
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
peretele de beton. Gosseyn se ridică, recapitulând scena. Trei celule într-o sală betonată, trei ferestre, una în fiecare celulă, la cinci metri cel puțin, de sol fără ușă. Examenul se curmă. Fără ușă? Privirea parcurse fulgerător pereții în căutarea despărțiturilor în ciment. Nu erau. Repede, merse la barele care separau celula sa de a femeii. Repede, memoriză o parte de sol din propria celulă și din celulele vecinilor. În sfârșit, încercă să se similarizeze pe una din zonele sale de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de luptă mai era cale lungă. Coloana se puse în mișcare. Din acel moment, comandanții începură să țină în mâini lănci și să meargă pe lângă trupe, cu pași mai grăbiți și ochi atenți. La stânga. La stânga. Oamenii începură să coboare prin despărțitura din Oinosuka, spre răsărit. Nici un soldat nu coti pe drumul către apus. Îndoiala se reflecta în toți ochii. Însă chiar și aceia care aveau bănuieli înaintau grăbiți. Oamenii din spate nu făceau decât să ridice privirea spre stindardele care fluturau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și împietrite de data asta. Unul dintre copii mă trase de poala hainei, de parcă ar fi vrut să-mi reîntoarcă atenția asupra doamnei din tronul ei de catifea. Aținându-mi privirea, Caduta își desfăcu volanele cămășii. Deschise agrafa care marca despărțitura din sutienul masiv. — Haide, John, spuse ea. M-am ridicat, am înaintat, am îngenuncheat. Îmi trase fața spre inima ei. Am simțit agitația puternică venind din adâncul grăsimii ucigătoare. — N-ai avut niciodată o mamă, nu-i așa, John? Vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
larg, pustiu, și se Îndreptă spre camerele de dormit. De asemenea pustii. Remarcă În cea a lui Chantal că dulapul era Întredeschis. Intră. Lipseau haine, sertarele birouașului fuseseră golite, un mic seif din zid era deschis, nu mai avea decît despărțituri goale. Nici o urmă de efracție, nici o urmă de scotocire. Marie Înțelese că Chantal luase În goană ce avea mai de preț și că apoi fugise. Cu Nicolas, desigur. Din rutină, Împinse ușa băii. Se Încruntă, simțea miros de ars. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fără Îndoială, În caracterul pur fizic al oricărei comunități de copaci, În măsura În care ei ascund ceea ce există la un moment dat dincolo de Împrejurimile imediat vizibile. Și astfel, copacii seamănă cu un șir de camere și coridoare, o casă cu uși și despărțituri Înlănțuite și totuși separate; sau cu pagini și capitole, ca o ficțiune. La fel ca În ficțiune, există În această privință comunități bune sau rele de copaci - unele care Încearcă să-l ademenească pe vizitator să Întoarcă pagina, să cerceteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
cu cărare spre dreapta sau cu cărare spre stânga. Pe la ora 14, gustarea sau prânzul. Rar când se îndurau, în timpul zilei, să lase să pătrundă, la loc, în odăi miros de nebun vioi înghețat. Veneau malacii afară la Gogo. Din despărțiturile de inox ale unui cărucior, deșelat de haleală, puteai căpăta, dacă mama ta te ouase cu noroc, în niște căni strălucitoare de tablă, cu toarte cât toate zilele, iahnie fierbinte de fasole, iahnie fierbinte de fasole sau iahnie fierbinte de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]