590 matches
-
cartilaje când se pot percepe senzații de vibrare. Pentru recunoașterea nasalității închise sunt suficiente de obicei, cuvinte de examinare bogate în sunete nasale ca: mama, nana, mână, înainte, înapoi, mâine, îngrădit, îngăimat, îndurerat, gând, etc. S-au consemnat tulburările specifice despicăturii precum și cele nespecifice, căutând să se redea cât mai fidel și cât mai real aspectul vorbirii existente la data examinării. S-au efectuat sonograme și chimograme cu înregistrări pe bandă de magnetofon. Fiind necesară stabilirea integrității auditive și a dezvoltării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de asemeni modul cum decurge o activitate logopedică: observațiile cu privire la procedeele folosite, factorii de influență, precum și rezultatele obținute la diferite date de control urmărite comparativ pe înregistrările efectuate pe bandă de magnetofon. EXEMPLIFICĂRI: Cazul nr. 1. C. Elena, născută cu despicătură bilaterală totală, intră în evidența logopedică la vârsta de 23 de luni, moment ce marchează încheierea tratamentului chirurgical. 1. Anamneză. Din antecedentele heredo-colaterale reiese că bunicul din partea mamei a prezentat despicătura congenitală anterioară (buza superioară), mama are viroză respiratorie în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
magnetofon. EXEMPLIFICĂRI: Cazul nr. 1. C. Elena, născută cu despicătură bilaterală totală, intră în evidența logopedică la vârsta de 23 de luni, moment ce marchează încheierea tratamentului chirurgical. 1. Anamneză. Din antecedentele heredo-colaterale reiese că bunicul din partea mamei a prezentat despicătura congenitală anterioară (buza superioară), mama are viroză respiratorie în luna a IIa de sarcină. La naștere copilul prezintă buza superioară despicată de ambele părți, interesând pragul subnarinar continuându-se pe linia mediană a palatului dur și moale. Cu greutatea de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
efectuează normal, lichidele nu refulează pe nas. - Fonația are tendințe spre hiper-nasonare cu insuficient suflu oral, evidențiate cu ajutorul probelor de suflu și oglinda Glatzels. - La examenul ortodontic efectuat la vârsta de 6 ani, prezintă - inocluzie verticală - absența dinților de partea despicăturii (bilateral). - Examenul andiologic auz normal evaluat prin proba de acumetrie fonetică. - Examenul neurologic: la EEG prezintă în stare de veghe un traseu în ritmuri alpha bine înscrise în reacțiile de oprire la deschiderea ochilor. Hipermneea evocă un număr redus de unde
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vârstă cu posibilități normale de integrare psiho-socială. Rezultate școlare după primii doi ani, au confirmat pronosticul dat în urma investigațiilor efectuate. La controalele logopedice se constată: vorbire în limite normale, fiind lichidate total fenomenele rhinolaliei. Cazul nr.2 C. Irina, cu despicătură unilaterală dreaptă completă, intră în evidența serviciului de logopedie al Clinicii de chirurgie buco-maxilo-facială din București - la vârsta de 8 luni, odată cu efectuarea plastiei de buză. 1. Anamneză. Antecedentele heredo-colaterale pun în evidență o incompatibilitate de R.H. feto-maternă. În familie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
plastiei de buză. 1. Anamneză. Antecedentele heredo-colaterale pun în evidență o incompatibilitate de R.H. feto-maternă. În familie nu există cazuri ereditare. Sarcina și nașterea au decurs normal. La naștere copilul prezintă buza despicată de partea dreaptă cu interesarea pragului subnarinar, despicătura continuându-se pe linie mediană a palatului dur și a vălului moale. Respiră imediat, cu țipăt de intensitate mică. Alimentarea se face cu lingurița, actul suptului nefiind posibil. Plastia buzei a fost efectuată într-un singur timp, la 8 luni
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de părinții săi. 1. Anamneza. Antecedentele heredo-colaterale nu semnalează indici de ereditate morbidă. Mama are viroză respiratorie cu stare febrilă în luna a II-a de sarcină. Nașterea a decurs normal. Fătul în greutate de 2,600 kg. prezintă o despicătură de buză de palat și de văl palatin (despicătura bilaterală totală). Alimentat artificial și numai cu lingurița, rămâne subponderal pe tot parcursul dezvoltării. Intervențiile chirurgicale se efectuează în 3 timpi: la 8 luni și la 18 luni plastiile de buză
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
indici de ereditate morbidă. Mama are viroză respiratorie cu stare febrilă în luna a II-a de sarcină. Nașterea a decurs normal. Fătul în greutate de 2,600 kg. prezintă o despicătură de buză de palat și de văl palatin (despicătura bilaterală totală). Alimentat artificial și numai cu lingurița, rămâne subponderal pe tot parcursul dezvoltării. Intervențiile chirurgicale se efectuează în 3 timpi: la 8 luni și la 18 luni plastiile de buză și la 23 de luni plastia velo-palatină. 2. Ancheta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a Școlii generale de masă, cu supraveghere logopedică în continuare. 3.3. Prezentarea materialului investigat - date statistice. Materialul clinic fișat în cadrul cercetării noastre, pune în evidență frecvența tulburărilor fono-articulatorii pe o cazuistică de 625 de subiecți, din care 355 prezintă despicături posterioare (complete sau incomplete) și 270 despicături totale (incomplete, complete și asociate, unilaterale sau totale). Din tabelul 5 se observă că frecvența despicăturilor posterioare este ușor crescută față de cele totale, raportul lor inversându-se în ceea ce privește sexul; incidența despicăturilor parțiale-posterioare este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
logopedică în continuare. 3.3. Prezentarea materialului investigat - date statistice. Materialul clinic fișat în cadrul cercetării noastre, pune în evidență frecvența tulburărilor fono-articulatorii pe o cazuistică de 625 de subiecți, din care 355 prezintă despicături posterioare (complete sau incomplete) și 270 despicături totale (incomplete, complete și asociate, unilaterale sau totale). Din tabelul 5 se observă că frecvența despicăturilor posterioare este ușor crescută față de cele totale, raportul lor inversându-se în ceea ce privește sexul; incidența despicăturilor parțiale-posterioare este mai mică la băieți și mai mare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pune în evidență frecvența tulburărilor fono-articulatorii pe o cazuistică de 625 de subiecți, din care 355 prezintă despicături posterioare (complete sau incomplete) și 270 despicături totale (incomplete, complete și asociate, unilaterale sau totale). Din tabelul 5 se observă că frecvența despicăturilor posterioare este ușor crescută față de cele totale, raportul lor inversându-se în ceea ce privește sexul; incidența despicăturilor parțiale-posterioare este mai mică la băieți și mai mare la fete, în timp ce incidența despicăturilor totale și asociate este mai mică la fete și mai mare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
355 prezintă despicături posterioare (complete sau incomplete) și 270 despicături totale (incomplete, complete și asociate, unilaterale sau totale). Din tabelul 5 se observă că frecvența despicăturilor posterioare este ușor crescută față de cele totale, raportul lor inversându-se în ceea ce privește sexul; incidența despicăturilor parțiale-posterioare este mai mică la băieți și mai mare la fete, în timp ce incidența despicăturilor totale și asociate este mai mică la fete și mai mare la băieți. Aceste rapoarte sunt relatate de V. Veau și Borel - Maisonny, L. Lebourg, R.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asociate, unilaterale sau totale). Din tabelul 5 se observă că frecvența despicăturilor posterioare este ușor crescută față de cele totale, raportul lor inversându-se în ceea ce privește sexul; incidența despicăturilor parțiale-posterioare este mai mică la băieți și mai mare la fete, în timp ce incidența despicăturilor totale și asociate este mai mică la fete și mai mare la băieți. Aceste rapoarte sunt relatate de V. Veau și Borel - Maisonny, L. Lebourg, R. Luchsinger și E. G. Arnold, dar fără să fie explicate. Tulburarea majoră specifică fonației în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
totale și asociate este mai mică la fete și mai mare la băieți. Aceste rapoarte sunt relatate de V. Veau și Borel - Maisonny, L. Lebourg, R. Luchsinger și E. G. Arnold, dar fără să fie explicate. Tulburarea majoră specifică fonației în despicăturile labiomaxilo-palatine este rhinolalia apperta, întâlnită în 81,4% la fete și în 93% la băieți, cazuri examinate după operație și reeducare, când subiectul nu știe să-și pună în valoare vălul reconstituit. Rhinolalia apperta este procentual ușor mai crescută în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
labiomaxilo-palatine este rhinolalia apperta, întâlnită în 81,4% la fete și în 93% la băieți, cazuri examinate după operație și reeducare, când subiectul nu știe să-și pună în valoare vălul reconstituit. Rhinolalia apperta este procentual ușor mai crescută în despicăturile posterioare decât la cele totale, la acestea din urmă adăugându-se mai frecvent componentele rhinolaliei clausa și mixtă prin existența unor obstrucții nasale datorate defectului clinic de mare întindere. Rhinolalia clausa constituie excepții în despicăturile posterioare, aflându-se într-o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
procentual ușor mai crescută în despicăturile posterioare decât la cele totale, la acestea din urmă adăugându-se mai frecvent componentele rhinolaliei clausa și mixtă prin existența unor obstrucții nasale datorate defectului clinic de mare întindere. Rhinolalia clausa constituie excepții în despicăturile posterioare, aflându-se într-o incidență mică în despicăturile totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cele totale, la acestea din urmă adăugându-se mai frecvent componentele rhinolaliei clausa și mixtă prin existența unor obstrucții nasale datorate defectului clinic de mare întindere. Rhinolalia clausa constituie excepții în despicăturile posterioare, aflându-se într-o incidență mică în despicăturile totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor pentru refacerea pragului narinar și cel labial, în cazul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mixtă prin existența unor obstrucții nasale datorate defectului clinic de mare întindere. Rhinolalia clausa constituie excepții în despicăturile posterioare, aflându-se într-o incidență mică în despicăturile totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor pentru refacerea pragului narinar și cel labial, în cazul despicăturilor anterioare, a vegetațiilor adenoide și a hipertrofiei de cornete inferioare care apar secundar
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor pentru refacerea pragului narinar și cel labial, în cazul despicăturilor anterioare, a vegetațiilor adenoide și a hipertrofiei de cornete inferioare care apar secundar fenomenului congenital. Tulburările de articulație urmează pe cele de rezonanță și se găsesc într-un procent de 100% într-o formă întinsă sau mai puțin întinsă. Astfel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de cornete inferioare care apar secundar fenomenului congenital. Tulburările de articulație urmează pe cele de rezonanță și se găsesc într-un procent de 100% într-o formă întinsă sau mai puțin întinsă. Astfel dislalia parțială are frecvență mai crescută în despicăturile posterioare (63%) decât în cele totale (43,2%), iar cea polimorfă o frecvență mai mare în despicăturile totale (56,8%) decât în cele parțiale, deși vom vedea în capitolele care urmează că nu există întotdeauna o concordanță între forma defectului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se găsesc într-un procent de 100% într-o formă întinsă sau mai puțin întinsă. Astfel dislalia parțială are frecvență mai crescută în despicăturile posterioare (63%) decât în cele totale (43,2%), iar cea polimorfă o frecvență mai mare în despicăturile totale (56,8%) decât în cele parțiale, deși vom vedea în capitolele care urmează că nu există întotdeauna o concordanță între forma defectului și cea a dislaliei și că alți factori determină gradul dislaliei la copii malformați. Diferențele mici ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la copii malformați. Diferențele mici ale valorilor comparative obținute din analiza datelor statistice sunt nesemnificative și practica confirmă validarea lor. Autoarea lucrării de față într-un studiu al fenomenelor dislalice găsește indici asemănători pentru fiecare fonem în două forme de despicături, factorul lor comun fiind valoarea funcțională a vălului operat și condițiile de mediu care stimulează și dirijează formarea fonetismului corect în perioada achiziției limbii și limbajului (197; p.84-113). Incidența tulburărilor funcționale este detectată la același subiect alături de tulburările de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deglutiția de tip primar (infantilă). Tulburările otice cuprind fenomenele de insuficientă acuitate auditivă, de ușoară hipoacuzie determinată exclusiv prin comunicarea cu trompele lui Eustache (85; p.337). Frecvența acestor tulburări se mențin valoric la același nivel pentru ambele forme de despicături, interesant de semnalat fiind faptul că tulburările respiratorii se apropie de valoarea procentuală a rhinolaliei apperta, după cum rezultă din tabelul 5, tulburările de respirație și de suflu bucal formând de altfel, după cum s-a mai spus, componentele principale ale rhinolaliei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
serie de tulburări fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte o serie de tulburări nespecifice determinate prin interrelația funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
afară, ori stând în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]