587 matches
-
procentual ușor mai crescută în despicăturile posterioare decât la cele totale, la acestea din urmă adăugându-se mai frecvent componentele rhinolaliei clausa și mixtă prin existența unor obstrucții nasale datorate defectului clinic de mare întindere. Rhinolalia clausa constituie excepții în despicăturile posterioare, aflându-se într-o incidență mică în despicăturile totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cele totale, la acestea din urmă adăugându-se mai frecvent componentele rhinolaliei clausa și mixtă prin existența unor obstrucții nasale datorate defectului clinic de mare întindere. Rhinolalia clausa constituie excepții în despicăturile posterioare, aflându-se într-o incidență mică în despicăturile totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor pentru refacerea pragului narinar și cel labial, în cazul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mixtă prin existența unor obstrucții nasale datorate defectului clinic de mare întindere. Rhinolalia clausa constituie excepții în despicăturile posterioare, aflându-se într-o incidență mică în despicăturile totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor pentru refacerea pragului narinar și cel labial, în cazul despicăturilor anterioare, a vegetațiilor adenoide și a hipertrofiei de cornete inferioare care apar secundar
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor pentru refacerea pragului narinar și cel labial, în cazul despicăturilor anterioare, a vegetațiilor adenoide și a hipertrofiei de cornete inferioare care apar secundar fenomenului congenital. Tulburările de articulație urmează pe cele de rezonanță și se găsesc într-un procent de 100% într-o formă întinsă sau mai puțin întinsă. Astfel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de cornete inferioare care apar secundar fenomenului congenital. Tulburările de articulație urmează pe cele de rezonanță și se găsesc într-un procent de 100% într-o formă întinsă sau mai puțin întinsă. Astfel dislalia parțială are frecvență mai crescută în despicăturile posterioare (63%) decât în cele totale (43,2%), iar cea polimorfă o frecvență mai mare în despicăturile totale (56,8%) decât în cele parțiale, deși vom vedea în capitolele care urmează că nu există întotdeauna o concordanță între forma defectului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se găsesc într-un procent de 100% într-o formă întinsă sau mai puțin întinsă. Astfel dislalia parțială are frecvență mai crescută în despicăturile posterioare (63%) decât în cele totale (43,2%), iar cea polimorfă o frecvență mai mare în despicăturile totale (56,8%) decât în cele parțiale, deși vom vedea în capitolele care urmează că nu există întotdeauna o concordanță între forma defectului și cea a dislaliei și că alți factori determină gradul dislaliei la copii malformați. Diferențele mici ale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la copii malformați. Diferențele mici ale valorilor comparative obținute din analiza datelor statistice sunt nesemnificative și practica confirmă validarea lor. Autoarea lucrării de față într-un studiu al fenomenelor dislalice găsește indici asemănători pentru fiecare fonem în două forme de despicături, factorul lor comun fiind valoarea funcțională a vălului operat și condițiile de mediu care stimulează și dirijează formarea fonetismului corect în perioada achiziției limbii și limbajului (197; p.84-113). Incidența tulburărilor funcționale este detectată la același subiect alături de tulburările de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deglutiția de tip primar (infantilă). Tulburările otice cuprind fenomenele de insuficientă acuitate auditivă, de ușoară hipoacuzie determinată exclusiv prin comunicarea cu trompele lui Eustache (85; p.337). Frecvența acestor tulburări se mențin valoric la același nivel pentru ambele forme de despicături, interesant de semnalat fiind faptul că tulburările respiratorii se apropie de valoarea procentuală a rhinolaliei apperta, după cum rezultă din tabelul 5, tulburările de respirație și de suflu bucal formând de altfel, după cum s-a mai spus, componentele principale ale rhinolaliei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
serie de tulburări fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte o serie de tulburări nespecifice determinate prin interrelația funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
afară, ori stând în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice care complică rhinolalia specifică despicăturii congenitale velo-palatine. Asinergia de contracție linguo-velară poate produce un zgomot glotic pe care francezii îl numesc „coup de glotte” (23; p.61-81), sau zgomot de clapă, observat mai ales în pronunția consoanelor labiale - p, b, linguo-dentale - t, d și linguo-velare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau mai puțin intens, direct influențate de rezultatul operator și factorii psihosociali de influență. Nasonarea are dimpotrivă un timbru mai grav; vocea este răgușită, închisă, cu aspect de rhinolalie închisă, specifică vegetațiilor adenoide și care de fapt se adaugă adesea despicăturii velare în sens compensator. Această nasonare coexistă accidental cu suflul nasal și poate fi ușor deosebită; uneori este doar o nasalitate intermitentă și trecătoare, alteori poate fi fără remediu. Pentru specialist este important a le deosebi cu urechea și a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe elev să înțeleagă diferența între un sunet nasonat și un sunet normal. Din analiza vorbirii în cazurile noastre am desprins o altă categorie de tulburări de origine: faringiană, laringiană, otică, glosolabială și maxilară, precum și de origine toracică, tulburări nespecifice despicăturii, dar determinate prin intervenția funcțională dintre elementele aparatului fonator, precum și prin lipsa de dirijare a emisiei corecte a sunetului în primii ani de achiziție a limbajului. Tulburări de origine faringiană: sforăitul nasal este asemănător sforăitului în somn, dar mai puțin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o corelație foarte strânsă între sigmatism și starea ocluziei (mușcătură) (39; p.38-39; 54; p.50-61; 26; p.266-279). Frecvența tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aude el însuși pronunțându-l dând naștere unor imagini auditive anormale inevitabil legate în mintea lui cu sunetele corecte pe care le aude în jurul său și încearcă să le imite. Acest fapt explică de ce un copil cu rhinolalie deschisă în despicătură velopalatină nu recunoaște deosebirea între sunetele pe care le produce și cele pe care le aude. El devine conștient de defectul său în comunicare, în procesul instructiv-educativ de corectare, în familie și în afară, când reușește să-și dea seama
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
determinare stau acestea cu stadialitatea dezvoltării vorbirii pe vârste, în ce măsură deficitul fonoarticulator împietează asupra celorlalte nivele ale dezvoltării limbajului și în ansamblu cu ce repercusiuni asupra proceselor psihice. Dezvoltarea poate fi frânată în raport cu obstacolele de ordin practic, cognitiv și social. Despicătura congenitală la nivelul aparatului fonator creează dintr-un început un handicap în programul de dezvoltare al copilului încă din prima zi de viață. Cunoașterea specificului dezvoltării limbajului în astfel de condiții reclamă o importanță majoră în terapia complexă interceptivă. Din
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
însă un studiu al echiziției limbajului în condițiile unui obstacol anatomo-fiziologic la nivelul emisiei verbale, așa cum se cunoaște cu privire la surditate, ca obstacol la nivelul recepției. Dacă copilul surdo-mut este deficient sensorial, prin imposibilitatea perceperii acustice a modelului verbal, copilul cu despicătură congenitală velo-palatină este un deficient prin imposibilitatea ajustării la „modelul” verbal, exceptând de la respectarea regulilor privind utilizarea corectă a sunetelor, fonemelor și morfemelor „care aparțin unor repertorii bine precizate în limbă” (74; p.262). Surditatea întrerupe procesul comunicării la nivelul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mușchi, dar, care nu-l ascultă. Aici intervin senzațiile corporale și kinestezice asociate cu mișcările efectuate și controlul auditiv care permite realizările din ce în ce mai apropiate de modelele furnizate de limbajul adultului. Deși primește modele corecte în anturajul său vorbitor, copilul cu despicătură velară congenitală nu le poate realiza întocmai, stocajul sub formă de memorie verbală înregistrând mișcările emise de un suport material deficitar, comparativ cu normativul cerut de achizițiile lingvistice. Percepția senzorială a sunetelor precum și reacțiile motrice devin defectuoase în cursul tentativei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu este de ajuns a asigura rolul său mediator” (66; p.560). Dificultățile manifestate de la primele începuturi ale limbajului, în formarea și dezvoltarea vorbirii, a rostirii, a învățării de a utiliza codul lingvistic, transpun pe plan psihic la copilul cu despicătură velară o întârziere în dezvoltarea limbajului, flagrantă în primele stadii. „Între nivelul de codare și cel semantic interdependența este atât de strânsă, încât cea ce putem spune în prezent este că destructurarea unuia duce la modificări în structurarea celuilalt” (135
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de emisie verbală, de articulare fonetică, de dezvoltarea lingvistică, de dezvoltarea limbajului, în cabinet, pe tot parcursul activității logopedice de îndrumare și control. În cadrul observațiilor noastre s-a urmărit realizarea indicilor de dezvoltare pe o populație de 234 subiecți cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine cuprinși între vârsta de 6 luni - 6 ani și un lot de 50 de subiecți cuprinși între vârsta de 6-7 ani cu terapie logopedică încheiată în momentul investigației noastre, aflându-se la finele clasei I-a a Școlii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un lot de 50 de subiecți cuprinși între vârsta de 6-7 ani cu terapie logopedică încheiată în momentul investigației noastre, aflându-se la finele clasei I-a a Școlii Generale de mase, precum și un grup de 50 de subiecți fără despicături velo-palatine - lot martor. În funcție de indicii sintetizați de Dorothea Mac Carty pentru copii normali s-a urmărit realizarea: gânguritului, preverbiajului, limbajul pasiv, a primelor cuvinte cu sens, a propoziției de un cuvânt, a propoziției de două cuvinte, a primelor legături sintactice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este consecința eforturilor musculare ce determină hipertensiunea deschiderii glotei, deschidere care se face sincinetic. Apar apoi sunetele labiale, clonice, mai voluntare și treptat copilul în procesul de imitație descoperă raporturile între mișcarea buzelor, limbii și audiția sunetului. La copilul cu despicătură vocalizarea din primele luni ca reacție la vocea umană este fără intensitate, extrem de săracă, în multe cazuri inexistentă. Sunetele labiale m, p, b, nu intră în structura fonetică a gânguritului și a lalalizării ca și elementele consonantice linguo-velare c, g
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și cu aproximație perioada imitației. La copilul rhinolalic de origină velo-palatină dificultățile în vorbire apar odată cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatale și linguo-velare unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazurile de despicături întinse ale buzei și maxilarului. Tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada prelingvistică prin controlul neuromuscular al buzelor, limbii și mușchilor velo-faringieni încă din perioada primului țipăt. Plânsul, suptul și înghițitul, reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
superioare. Imitația este un element extrem de important în dezvoltarea lingvistică. La copilul rhinolalic se apropie de emisia sonoră „model” prin eliminarea progresivă a erorilor și selectarea mișcărilor care dau rezultatele cele mai apropiate de cuvântul real. Și la copilul cu despicătură de văl palatin ca și la cel normal vocalizările sunt folosite ca mod de comunicare înainte ca unitățile verbale propriu-zise să fie constituite și înțelegerea apare înaintea folosirii cuvintelor, dar la copilul malformat, această perioadă este mult prelungită față de normal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
faptul că primul obstacol în emisia verbală se înregistrează în elementele consonantice explosive. Studiile observațiilor psihologice arată aproape în unanimitate că primele consoane care apar sunt m, p, b și tot primele care transformă vocalele în silabe; la copilul cu despicături emisia corectă a consoanelor p, b apare numai în cursul reeducării și numai după operația de închidere a boltei și a vălului palatin. Ca și la copilul normal limbajul pasiv precede pe cel activ, dar cu o întârziere de 3-4
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]