1,067 matches
-
ani, „de boală” sau - cum spune Ureche 101, crezându-l pe leahul Joachim Bielski - „de otravă”) atunci când trebuie să o pună pe seama cuiva, să precizeze numele criminalului. Grigore Ureche era convins că Alexandru Lăpușneanu a vrut să-l otrăvească pe Despot, drept care își intitulează un capitol a cronicii în acest sens - „Când au otrăvit Alexandru-vodă pre Despot”. Era, de fapt, o reacție, căci se spune că Despot a vrut el, întâi, să-l „învenineze” pe Lăpușneanu prin intermediul doctorului italian Giorgio Blandrata
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atunci când trebuie să o pună pe seama cuiva, să precizeze numele criminalului. Grigore Ureche era convins că Alexandru Lăpușneanu a vrut să-l otrăvească pe Despot, drept care își intitulează un capitol a cronicii în acest sens - „Când au otrăvit Alexandru-vodă pre Despot”. Era, de fapt, o reacție, căci se spune că Despot a vrut el, întâi, să-l „învenineze” pe Lăpușneanu prin intermediul doctorului italian Giorgio Blandrata, medic al reginei Isaeblla Zápolya, cel care introdusese în Transilvania doctrina unitariană sau antitrinitariană 102. Actele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
criminalului. Grigore Ureche era convins că Alexandru Lăpușneanu a vrut să-l otrăvească pe Despot, drept care își intitulează un capitol a cronicii în acest sens - „Când au otrăvit Alexandru-vodă pre Despot”. Era, de fapt, o reacție, căci se spune că Despot a vrut el, întâi, să-l „învenineze” pe Lăpușneanu prin intermediul doctorului italian Giorgio Blandrata, medic al reginei Isaeblla Zápolya, cel care introdusese în Transilvania doctrina unitariană sau antitrinitariană 102. Actele publicate de Hurmuzaki și Nicolae Iorga spun că, de fapt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
medic, tot italian, din Asolo, adăpostit apoi pe lângă Patriarhia Ecumenică din Constantinopol 103. Auzise de dorința lui Lăpușneanu de a răspunde cu aceeași monedă și italianul Antonio Maria Graziani, care ne spune (în Călători străini...) că Vodă a poruncit „ca Despot să fie ucis prin otravă”. La fel le comunică a lor săi și Ureche - „Mai apoi, după multă vréme, prepuindu-ș Alexandru-vodă pre Despot, l-au otrăvit pre ascunsu”, făcându-le cunoștință cu un „european” capabil să scape de o toxicatio
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
monedă și italianul Antonio Maria Graziani, care ne spune (în Călători străini...) că Vodă a poruncit „ca Despot să fie ucis prin otravă”. La fel le comunică a lor săi și Ureche - „Mai apoi, după multă vréme, prepuindu-ș Alexandru-vodă pre Despot, l-au otrăvit pre ascunsu”, făcându-le cunoștință cu un „european” capabil să scape de o toxicatio: „Carelu, dacă s-au priceput într-acesta chip otrăvit, s-au dus la doftori [niște „doftori” de felul celor evocați și în îndreptarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tot Negrilă, și care, ca pârcălab, i-a fost fidel Voievodului 250, nu avem nici o informație privind-o pe soția și pe copiii lui Andreica, stolnicul arătos (Ioan Belsius, agent imperial: era „un om prea frumos la înfățișare”) tăiat de Despot Vodă, căci îi umblau prin cap visuri de domnie; ai vornicului Badea, aflat - poate - printre cei morți în războiul de la Valea Albă din 1476; ai lui Luca pârcălab pierit și el în aceeași bătălie; ai pârcălabului Buhtea, care și-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din ele - continuă Iorga -, [pe Dobra, probabil - nota mea, D.H.M.] Chiajna voise [uitând sau neștiind că mai multe sinoade - cel de la Laodiceea în chip special - interziseseră căsătoria cu ereticii— nota mea, D.H.M.] s-o mărite cu ciudatul grec Iacob Heraclidul Despotul, care luase domnia Moldovei și - interesant amănunt - ea îi trimisese acestuia portretul miresei lui” (și un inel cu briliante)276. într-adevăr, istoricii vorbesc despre interesul lui Despot-Vodă pentru o alianță cu țara Românească („Schimburi de solii și cu Petru cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moldovei cu o domniță munteană”277, se vorbește chiar despre o „ambasadă” de pețitori în 1562, compusă din boierii moldoveni Avram, Banilovski, pârcălab de Hotin, și Ion Moțoc, despre portretul („icone sponse”) pornit spre Moldova 278. N-a reușit nimic (Despot fixase și nunta, în ziua de Sfânta Maria Mică și îi poftise, ca un european ce se pretindea, pe regii Spaniei și Poloniei; amânată întâi, căsătoria a fost apoi anulată în schimbul unei sume de bani) din acest proiect (se pare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se pretindea, pe regii Spaniei și Poloniei; amânată întâi, căsătoria a fost apoi anulată în schimbul unei sume de bani) din acest proiect (se pare că, după ce s-a înscris, la Montpellier, în rândul studenților la Medicină, la 28 aprilie 1548, Despot - care își zicea atunci Iacob de Marchetti - „s-a căsătorit cu Gilette d’André, văduva ușuratică a unui nobil, al cărui copil l-a ucis, pentru a nu-l stânjeni”, a comis și o crimă, din gelozie, și „nu a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de colane și brățări”): „Doamna purta brățări, inele și colane strălucind de mărgăritare mari și rubine...”322. Era și imposibil să nu impresioneze, să zicem, înfățișarea împărătească a Miliței, soția lui Neagoe Basarab, o „Despină”, căci cobora din familia de despoți sârbi a Brankovicilor, așa cum apare în tabloul votiv de la biserica episcopală din Curtea de Argeș (repictat ori măcar retușat în trei rânduri între secolul al XVII-lea și secolul al XIX-lea, dar păstrându-și - zic specialiștii - caracterul autentic) și în icoana
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au luat cartea, și o au dus în țarigrad, și o au tins la mâna împăratului”346. Cititor al lui Ureche, Anonimul Bălenilor preia știrea, întărind informațiile despre caracterul olograf al scrisorii: „Și doamnă-sa Elena, fiind sârbă, fată de despot sârbesc, cu mâna ei au scris carte la împăratul Suliiman, cu umilință rugându-să să-l erte și el își pleacă capul supt sabia lui...” 347. Am fi putut s-o auzim pe Elena Brancovici - de care va depinde atât de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în zisa biserică, glorioasa ascendență paternă. Ascendența paternă, aducătoare de noblețe, este evocată și în inscripția funerară a Doamnei Elena, soția lui Petru Rareș: (trad.) „Această groapă e a roabei lui Dumnezeu Elena, Doamna lui Petru Voievod, fiica lui Ioan Despot țarul, care s-a strămutat la aceste lăcașuri și la veșnicele lăcașuri; veșnica ei pomenire [...] 70...”89. O glorie consolidată prin părinți. Inscripția a rămas necompletată. Indolenți au fost - dacă acceptăm opinia lui N. Iorga, potrivit căreia piatra a fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dumitru Buhuș -, căci aflase că „acest câne neertat” uneltea pentru aducerea pe tron a lui Gheorghe Ștefan; nici Ion Neculce, pribeag cu Cantemir în Rusia, n-a scăpat de o asemenea pedeapsă) ori de descoperirea unor periculoase „visuri de domnie” (Despot Vodă l-a omorât pe marele stolnic Andreica, fiindcă „se arăta că umblă după domnie”) li se adăuga lăcomia de nepotolit a unor Domni. Dumitrașcu Vodă Cantacuzino, decrepitul care nu-și ascundea pulsiunile erotice (și nu disprețuia caznele aducătoare de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a lui Ștefan cel Mare - a ajuns, astfel, printr-un joc al soartei, doamna cea mai cunoscută, mai ales datorită reprezentărilor votive din biserici și de pe broderii”577), la Putna în 1511 (Doamna Maria - o Despină, înmormântată călugărește, după obiceiul despoților sârbi -, văduva lui Radu cel Frumos, odihnea acolo din anul 1500; murise pe 11 mai) și i-a pus pe mormânt, doi ani mai târziu, un văl în care-și declara și originea drăculească: „Acest acoperământ l-a împodobit Io
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513], ianuarie 30”578. Alături de soțul ei, Petru Rareș, la Probota (Mănăstirea Probota Nouă), a fost înmormântată Elena Ecaterina Brancovici („Doamna lui Petru Voevod, fiica lui Despot țarul”; lespedea funerară, care are un chenar excizat, alcătuit din inscripție, afișează un câmp central plin de flori desprinse parcă dintr-un brocart 579), ucisă poate din ordinul unui Alexandru Lăpușneanu, în anul 1553 („a pus de ou sugrumat pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
descendenți să se ocupe de îndatoririle funerare (inscripția de pe lespedea de mormânt a Elenei Ecaterina Rareș proclamă o glorie consolidată prin noblețea ascendenței paterne: (trad.) „Această groapă este a roabei lui Dumnezeu Elena, Doamna lui Petru voievod, fiica lui Ioan Despot țarul, care s-a strămutat la aceste lăcașuri și la veșnicele lăcașuri ...”583; „Cu mila lu Dumnezeu și cu ajutorul Precistii creștinul și luminatul Domno Io[an] Constantin Șărban Voevod” - scrie Domnul în 1656, dar biserica din Dobreni o ridicase în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
participă Victor Jacquemont (1801-1832), Godfrey Thomas Vigne (1801-1863, cu ale sale Travels in Kashmir, Ladakh & co., 2 vol., 1842), baronul Karl von Hügel (1796-1870) (care Îl detestă), Henry Edward Fane (1778-1840), comandant al trupelor anglo-indiene (care vede În el „un despot de cea mai joasă speță”), și la care se raliază William Barr, William Lewis McGregor (Honigberger Îi grafiază altfel numele), Henry Lawrence (1806-1857) și William Godolphin Osborne (1808-1889), pentru ca tușa definitivă a savantului francez - „e imposibil să arăți cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
izvor de inspirație. Piesele sale sunt rezultatul unei încercări de a contribui la realizarea dramei istorice românești, iar în această direcție S. a avut un singur predecesor, pe B. P. Hasdeu. Cunoscute au fost, la vremea lor, Rhea-Silvia (1873) și Despot Vodă („Revista contimporană”, 1875), ambele incluse într-un volum din 1877. Prima inițiază la noi teatrul de factură clasică și raciniană. Aici se interpretează legenda întemeierii Romei în sensul triumfului libertății împotriva tiraniei. Caracterele sunt reduse la o pasiune unică
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
reduse la o pasiune unică, acaparatoare: setea de putere - Amuliu, răzbunarea - Rhea-Silvia. Ecouri din Andromaca lui Racine se infiltrează în construcția cuplului. Intriga este condusă cu abilitate, chiar cu intuirea adevărului sufletesc al personajelor, dar tiradele rămân pedante și greoaie. Despot Vodă este considerată de autor doar o introducere la drama Alexandru Lăpușneanu, care s-a pierdut. Conflictul din Despot Vodă este cel care va deveni clasic în dramaturgia istorică românească: ciocnirea dintre domnitorul străin și boierii susținători ai tradiției, considerată
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
în construcția cuplului. Intriga este condusă cu abilitate, chiar cu intuirea adevărului sufletesc al personajelor, dar tiradele rămân pedante și greoaie. Despot Vodă este considerată de autor doar o introducere la drama Alexandru Lăpușneanu, care s-a pierdut. Conflictul din Despot Vodă este cel care va deveni clasic în dramaturgia istorică românească: ciocnirea dintre domnitorul străin și boierii susținători ai tradiției, considerată factorul de rezistență al neamului. Poziția scriitorului este exprimată de țăranii comentatori ai evenimentelor: neîncredere în voievodul venetic, fără
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
boierii susținători ai tradiției, considerată factorul de rezistență al neamului. Poziția scriitorului este exprimată de țăranii comentatori ai evenimentelor: neîncredere în voievodul venetic, fără aderență la obiceiurile țării, pe care urmărește, cu dibăcie, să o treacă la luteranism. Figura lui Despot Vodă nu apare convingător motivată prin temperament și caracter, Moțoc în schimb, concentrat pe o singură trăsătură, versatilitatea, devine personajul central. Neadormit conspirator, uneltitor din umbră, el acționează cu un fel de conștiință a puterii sale diabolice de a așeza
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
el acționează cu un fel de conștiință a puterii sale diabolice de a așeza și dărâma domniile. Ca în nuvela Alexandru Lăpușneanul a lui C. Negruzzi (avută de model), dar fără pătrundere în conturarea psihologiei colective, mulțimea îl silește pe Despot să predea Suceava lui Tomșa. Dramaturgul respectă formula teatrului clasic, dar limbajul său este neadecvat, pentru că este generalizator și lipsit de culoare locală. Totuși, între Răzvan și Vidra de Hasdeu și Despot-Vodă de Alecsandri, piesele lui S., în ciuda neajunsurilor, au
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
mai degrabă defectele. Excepție face Petru Rareș, domn exemplar prin înțelepciunea, eroismul și patriotismul său, datorită căruia țara cunoaște un ultim moment de grație. După el declinul se agravează, atingând cote dramatice în vremurile de restriște ale lui Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă, Ion Vodă Armeanul (cel Cumplit) și Aron Vodă, domni trecuți în cartea neagră a istoriei Moldovei din cauza cruzimii faptelor și a fărădelegilor săvârșite, a prăpădului abătut asupra țării din vina lor. Conștient de necesitatea și importanța misiunii pe care
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
și tehnică narativă românească la acea dată), cronicarul relatează laconic evenimente, acțiuni, întâmplări, într-o succesiune rapidă, generând o anume tensiune epică. În măsura în care senzaționalul, dramatismul dau uneori însăși substanța literaturii, mai multe pasaje despre momente ale domniilor lui Petru Rareș, Despot, Alexandru Lăpușneanu, Ion Vodă Armeanul au un caracter literar. În autor se trezește instinctul de scriitor, povestirea se însuflețește, apar accente, sublinieri, priviri în sinea eroilor și chiar construcția în ficțiune. Astfel, unele personalități prind viață prin text, devin personaje
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
ultimului război, distrusă de bombardamente: trece prin piața Gării de Nord, intră în Café de la Paix, pomenește de Jul. Giurgea, Constantin Almăjan, Simion Stolnicu, Stoian Gh. Tudor. De aceeași factură, dar alegoric în chip tendențios, forțat, este Împăratul Nix. Personajului titular, un despot sângeros, războinic, i se aduce un visător „ciumat” (altfel spus, un spirit nonconformist), de care se îndrăgostește împărăteasa. Ea își ucide soțul și se mărită cu Manuel, căruia îi dă și coroana imperială. Oripilată, după aceea, de ideile lui pacifiste
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]