377 matches
-
Africa și America Latină, București, Editura Politică. Bottoni, Stefano (2006), "De la répression politique á la purge ethnique? L'impact de la révolution de 1956 sur le modèle comuniste roumain", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 362-399. Bourdieu, Pierre (1999), Rațiuni practice. O teorie a acțiunii, București, Meridiane. Braham, Randolph (1964), "Rumania: onto the separate path", în Problems of communism, nr. 13, pp. 14-24. Braun, Aurel (1978), Romanian
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ceaușescu despre noua ordine economică internațională, București, Editura Politică, pp. 266-277. Burakovski, Adam (2006), "The events of 1956 in Poland as a movement of the whole nation", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 218-256. Burakowski, Adam (2011), Dictatura lui Nicolae Ceaușescu, 1965-1989. Geniul Carpaților, traducere de Vasile Moga, Iași, Editura Polirom, 2011. Burger, Ulrich (2001), "Conflicte profunde și serioase divergențe de păreri. Ulbricht și România
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 77-98. Cătănuș, Dan (2006), "Divergențele româno-sovietice din CAER și consecințele lor asupra politicii externe a României, 1962-1963 (III)", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 115-130. Cătănuș, Dan (2006), "Impactul raportului "secret" asupra conducerii P.M.R. Destalinizarea în România", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 109-151. Cătănuș, Dan (ed.) (2005), România și "primăvara de la Praga", București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lor asupra politicii externe a României, 1962-1963 (III)", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 115-130. Cătănuș, Dan (2006), "Impactul raportului "secret" asupra conducerii P.M.R. Destalinizarea în România", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 109-151. Cătănuș, Dan (ed.) (2005), România și "primăvara de la Praga", București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. Ceaușescu, Ilie (1986), Independența poporului român obiectiv fundamental al politicii Partidului Comunist Român, București, Editura Militară
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Nemira. Constantin, Ion (2005), "Aspecte privind relațiile româno-polone în perioada anilor '80", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 123-128. Constantin, Ion (2006b), "Octombrie polonez și consecințele sale", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 257-281. Constantin, Ion (2007), Polonia în epoca "Solidarității", 1980-1989, București, Institutul Național pentru Studierea Arhivelor Totalitarismului. Constantiniu, Florin (2001), P.C.R., Pătrășcanu și Transilvania, (1945-1946), București, Editura Enciclopedică. Constantiniu, Florin (2002), O istorie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
președintelui Nicolae Ceaușescu despre noua ordine economică internațională, București, Editura Politică, pp. 70-106. Ghibianski, Leonid (2006), "N.S. Hrușciov, I. B. Tito și criza ungară din anul 1956", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 400-441. Giddens, Anthony (1984), The constitution of society. Outline of the theory of structuration, Berkeley & Los Angeles, University of California Press. Gilberg, Trond (1972), "Ceausescus "kleine Kulturrevolution" in Rumänien", în Osteuropa, nr.
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
of California Press. Judt, Tony (2008), Europa postbelică. O istorie a Europei de după 1945, traducere de Georgiana Perlea, Iași, Editura Polirom. Kamiński, Łukasz (2006), "Poland in 1956", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 201-217. Karnoouh, Claude (2011), Inventarea poporului-națiune. Cronici din România și Europa Orientală 1973-2007, traducere de Teodora Dumitru, Cluj, Idea Design & Print. Karpiński, Jakub (1993), Istoria comunismului polonez și mondial din "victorie" în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
and socialist strategy. Towards a radical democratic politics, London, New York, Verso. Lalaj, Ana (2006), "The Party conference of Tirana, an abortive spring for the left in Albania", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 34-63. Lawson, Colin (1983), "National independence and reciprocal advantages: the political economy of Romanian-South relations", în Soviet Studies, nr. 3, pp. 362-375. Lăcustă, Ioan (2005), 1948-1952. Republica Populară și România, București, Editura
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Alexandru (2009), În vâltoarea Războiului Rece. Revoluția maghiară din 1956, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun. Rainer, János (2006), "A progress of ideas: the Hungarian revolution from 1956", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul național pentru studiul totalitarismului, pp. 317-339. Rațiu, Ion (1990), România de astăzi. Comunism sau independență?, București, Editura Condor. Răducu, Constantin; Deliman, Ecaterina (1983), Dimensiunea contemporană a patriotismului revoluționar socialist, București, Editura Politică. Rădulescu, Ilie (1972), "Societatea socialistă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Romulus, (ed), Anii 1973-1989: cronica unui sfârșit de sistem, București, Fundația Academica Civică, pp. 877-881. Stîkalin, Alexandr (2006), "Raportul "secret" al lui Hrușciov și culisele elaborării sale", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 11-33. Stykalin, A. S. (2006), "URSS și Iugoslavia: zig-zagurile relațiilor bilaterale (a doua jumătate a anilor '50, începutul anilor '60", în Anton, Mioara, Anghel, Florin, Popa, Cosmin, Hegemoniile trecutului. Evoluții românești și europene
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
obligația să meargă la primul secretar regional și să arate că „vor să recruteze un membru de partid pentru munca de informare”. În martie 1956 au avut loc o serie de ședințe ale Biroului Politic în cadrul cărora, ca efect al destalinizării inițiate de Hrușciov în Uniunea Sovietică, Gheorghiu-Dej este supus unui atac frontal orchestrat de Miron Constantinescu, prilej cu care este readusă în discuție problema raporturilor dintre Partid și Securitate. Acesta, în cadrul uneia dintre ședințe, a prezentat o parte dintre abuzurile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
prin Reforma Învățământului din 1948, desființată ca cercetare instituționalizată prin interzicerea Institutului Social Român și a institutelor regionale de cercetări sociale. Materialismul istoric, conceput ca o variantă rusească, dogmatică și simplificatoare a marxismului, a substituit analiza sociologică. O dată cu dezghețul datorat destalinizării din anii ’60 se produce un proces de destindere ce a culminat cu reinstituționalizarea sociologiei la mijlocul anilor ’60, atât ca disciplină de Învățământ, cât și ca cercetare. Cu toate constrângerile politico-ideologice, renașterea sociologiei, chiar intermitentă, ea fiind desființată ca structură
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
APF, 1998, 6; Z. Ornea, Luminițe în întuneric, RL, 1998, 28; Mihai Ungheanu, Din burta Leviatanului. Sociometrii literare, L, 1999, 1; Mihai Iacobescu, Personalități ale Bucovinei de astăzi - Pavel Țugui, „Codrul Cosminului”, 1999, 5; Vladimir Tismăneanu, Comuniștii români și falsa destalinizare, „22”, 2000, 29; Alexandru George, Alte întâlniri, București, 2000, 28-32; Micu, Ist. lit., 740; Valeriu Râpeanu, Petru Dumitriu și câteva din paradoxurile sale de scriitor, „Curierul național”, 2001, 3 080; Mircea Popa, Petru Dumitriu și tinerețea lui Pavel Țugui, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
apelează la diverse superlative: Ana Pauker, „cel mai periculos rival” (al lui Dej, p. 188); Lucrețiu Pătrășcanu, „cel mai serios rival” (p. 189). Numai bine a scăpat Dej de cei menționați mai sus că un nou pericol s-a ivit: destalinizarea inițiată de Hrușciov (februarie 1956 - Congresul al XX-lea al PCUS, unde a participat și o delegație a PMR, din care făceau parte atît Dej, cît și Miron Constantinescu). La București, ca armă pentru obținerea puterii, cartea destalinizării a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a ivit: destalinizarea inițiată de Hrușciov (februarie 1956 - Congresul al XX-lea al PCUS, unde a participat și o delegație a PMR, din care făceau parte atît Dej, cît și Miron Constantinescu). La București, ca armă pentru obținerea puterii, cartea destalinizării a fost jucată de Miron Constantinescu și Iosif Chișinevski. Cei doi l-au acuzat pe Dej de stalinism, Însă aveau să piardă lupta cu prim-secretarul PMR. Ei nu erau impulsionați de un antistalinism care să ducă la o reală
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a fost jucată de Miron Constantinescu și Iosif Chișinevski. Cei doi l-au acuzat pe Dej de stalinism, Însă aveau să piardă lupta cu prim-secretarul PMR. Ei nu erau impulsionați de un antistalinism care să ducă la o reală destalinizare, ci urmăreau exploatarea contextului pentru a-l Îndepărta pe Dej de la putere. Asemenea celor dinaintea lor, și ei au fost izolați și au părăsit scena politică românească, În 1957. Gheorghiu-Dej a refuzat destalinizarea, ascunzîndu-se În spatele limbii de lemn. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
antistalinism care să ducă la o reală destalinizare, ci urmăreau exploatarea contextului pentru a-l Îndepărta pe Dej de la putere. Asemenea celor dinaintea lor, și ei au fost izolați și au părăsit scena politică românească, În 1957. Gheorghiu-Dej a refuzat destalinizarea, ascunzîndu-se În spatele limbii de lemn. Mai mult, controlul său asupra partidului a crescut. Aceasta În vreme ce În alte țări din est (Polonia și Ungaria) regimurile erau nevoite să se „liberalizeze”, În contextul unor ample manifestații/proteste, chiar o revoluție În țara
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Ceaușescu În 1968 (pp. 365-376) să Îl denigreze pe Gheorghiu-Dej pentru Însușirea unor sume În valută și să Îl Înlăture pe Alexandru Drăghici din Comitetul Central, În locul rămas liber fiind propus și confirmat... Ion Iliescu (p. 374). În România destalinizarea nu a avut loc, iar În loc de liberate am avut parte de naționalism. În august 1968, Ceaușescu a reușit o manipulare aproape perfectă, Întrucît s-au constituit gărzi de apărare, inclusiv la Uniunea Scriitorilor, unde Însă a fost repede demobilizată din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a unui regim impus cu forța, ca În cazul țărilor comuniste, fie ca tipar de gîndire asumată de intelectuali Într-o societate democratică precum Franța. O primă observație care se impune este că Monica Lovinescu folosește ca sinonime noțiunile de „destalinizare” și „liberalizare”, Însă sesizează un decalaj Între momentul declanșării destalinizării la Moscova În 1956 și liberalizarea survenită În literele românești. Totuși, trebuie menționat faptul că perioada aflată În atenția autoarei corespunde mai degrabă efortului de dobîndire și consolidare a autonomiei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
comuniste, fie ca tipar de gîndire asumată de intelectuali Într-o societate democratică precum Franța. O primă observație care se impune este că Monica Lovinescu folosește ca sinonime noțiunile de „destalinizare” și „liberalizare”, Însă sesizează un decalaj Între momentul declanșării destalinizării la Moscova În 1956 și liberalizarea survenită În literele românești. Totuși, trebuie menționat faptul că perioada aflată În atenția autoarei corespunde mai degrabă efortului de dobîndire și consolidare a autonomiei față de Moscova În măsura În care, În cazul României, unii istorici consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la Moscova În 1956 și liberalizarea survenită În literele românești. Totuși, trebuie menționat faptul că perioada aflată În atenția autoarei corespunde mai degrabă efortului de dobîndire și consolidare a autonomiei față de Moscova În măsura În care, În cazul României, unii istorici consideră că destalinizarea pronunțată la Moscova a „dovedit rezistența conducerii partidului la procesul de destalinizare”, primele semne ale unei liberalizări reale manifestîndu-se abia În 1964, o dată cu slăbirea terorii. Monica Lovinescu vorbește despre rolul scriitorilor În noile condiții politice din România și realizează o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
menționat faptul că perioada aflată În atenția autoarei corespunde mai degrabă efortului de dobîndire și consolidare a autonomiei față de Moscova În măsura În care, În cazul României, unii istorici consideră că destalinizarea pronunțată la Moscova a „dovedit rezistența conducerii partidului la procesul de destalinizare”, primele semne ale unei liberalizări reale manifestîndu-se abia În 1964, o dată cu slăbirea terorii. Monica Lovinescu vorbește despre rolul scriitorilor În noile condiții politice din România și realizează o comparație Între aceștia și cei din celelalte țări comuniste. Astfel, „dacă În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de prim-secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice - câtuși de puțin o figură proeminentă În anturajul lui Stalin. Situația a fost paradoxală: cu toate psihozele sale, Beria era un partizan al reformelor și chiar a ceea ce se va numi „destalinizare”. În scurta perioadă dintre moartea lui Stalin și propria arestare, el a dovedit că acuzațiile din „complotul doctorilor” fuseseră fabricate, a eliberat o parte din prizonierii din Gulag și chiar a propus reforme În statele-satelit, spre confuzia șefilor de partid
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Tito la Moscova. Cât despre contemporanii lui Hrușciov și mai tinerii aparatcici, precum Leonid Brejnev, ei erau la fel de vinovați ca și el de complicitate la crimele lui Stalin și, din această postură, nu Îi puteau contrazice afirmațiile sau contesta credibilitatea. Destalinizarea controlată le convenea tuturor. Dar atacul lui Hrușciov asupra lui Stalin n-a putut fi ținut secret - și aici se află sâmburele eșecului său. Deși cuvântarea nu a fost publicată oficial În Uniunea Sovietică până În 1988, serviciile secrete occidentale au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Duhul rău a fost alungat”. În Cehoslovacia, ai cărei lideri comuniști păstrau o tăcere adâncă asupra propriului lor trecut stalinist, amintirea terorii era prea vie pentru ca zvonurile venite dinspre Moscova să determine o acțiune politică 13. Unda de șoc a destalinizării a avut un efect foarte diferit asupra Poloniei vecine. În iunie s-a apelat la armată pentru reprimarea demonstrațiilor de protest din Poznañ, declanșate (asemenea celor din Berlinul de Est cu trei ani mai Înainte) de dispute asupra salariilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]