29,398 matches
-
era mic de statură) și și-a adăugat acest cognomen Micu, cum spuneam, dintr-o mare admirație față de întemeietorul Blajului, Inochentie Micu Klein și nepotul său, istoricul Samuil Micu, unul din cei trei corifei ai Școlii Ardelene. Din păcate, un destin tragic a făcut ca nici unul din reprezentanții Școlii Ardelene să nu-și doarmă somnul de veci în pământul Patriei și până în anul 1997 și Inochentie; în sfârșit, în 1997, i s-a împlinit dorința exprimată într-o scrisoare testamentară și
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
din care Mihai Pelin a citat în Cartea albă a Securității ce-a dorit el, în tot cazul sînt dosare adevărate, nu copii, din arhive publice, nu private, aflate în mîinile unei persoane particulare, e drept una foarte interesată de destinele țării sale, mai interesată mult decît noi, ăștia, și pe deasupra membru al unui partid de opoziție, mult mai puternic de altfel decît cel de la Putere, unde va ajunge curînd. Ca un făcut, în Cartea albă a Securității, portretul lui Adrian
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Bălăceanu, mi-a spus și de Landry: Măi, și ăsta a zis că o să ajungi scriitor! Ce-i cu tine?. Cred că-ți dai seama că, din acel moment, mi s-a urcat la cap. Am și scris, undeva, că destinul meu a fost un extemporal. Eu am făcut disidență mentală Iată, așadar, două premonițiuni fantastice. Pe urmă, viața mea a fost bulversată de comunism. Totuși, marea șansă a fost că am lucrat la Editura de Stat. Deși fusesem exclus din
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
lui Arhimede, de pildă, precum și, așa cum vom vedea, în periplul său european, cu simboluri ale civilizației planetare. O poezie a cercurilor concentrice, cu rază extensibilă între propria biografie și biografia lumii, dezolantă și totodată plină de făgăduința primenirii, între asumarea destinului românesc ( "cosmic crin") și reprezentarea mitopoetică a morții: "căci moartea nu-i decât o carte/ la care scriu și mă dedic,/ ca unui lan un simplu spic/ să am din viața ei o parte". Poet al "lucrării" și al "libertății
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
Daniel Turcea, Madi Marin... Își spun părerea, profesoral, studioși ai "fenomenului, precum Mihaela Anghelescu Irimia, care merge pe firul etimologic (Boemia -> bohémien = țigan = vagabond -> viața boema) sau criticul de artă Aurelia Mocanu, amintind că "boema a apărut ca formă de destin profesional între artiștii plastici, dar și un tînăr cuminte, Matei Florian, căruia nu-i plac "de nici o culoare grupurile de "bărboși, cheliosi, intelectuali bețivi și detesta mai ales femeile din jurul meselor de cîrciuma. Foarte simpatic e în schimb un locuitor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
E cu putință ca această întoarcere dureroasă, crispată, spre concret, spre palpabil, spre temeiurile irecuzabile ale existenței să includă un protest împotriva abstractizării ideologice abuzive, împotriva stării de, cum zice d-sa, "contratimp și tracasaj chinuitor ce a strîmbat destule destine", desigur nu numai scriitoricești. Cu atît mai vîrtos cu cît direcția de evocare a realului topit în viziune era anamorfotică, turbulentă, alinînd și totodată înfricoșînd. Materia suferea alături de om, în numele lui. Era o solidarizare a universului cu suferința morală, sub
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
din București. Aceeași persoană formidabilă, atît de prețioasă pentru sufletul meu, Radu Penciulescu, pedagog desăvîrșit și profesorul lor, a avut intuiția și, într-un fel, proiecția a ceea ce ar trebui să fie fiecare dintre ei. Nu actori. Le-a deviat destinele în sensul cel mai profund și benefic. Le-a revelat vocația. Și-au încheiat studiile, fiecare absolvent al altei specialități. Iar drumurile acestea le-au fost triumfătoare. De fiecare dintre ei sînt legată. Diferit. De George Banu mă leagă o
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
Văzuț în carne și oase, ei se transformă în niște săteni oleacă speriaț, care așteaptă întoarcerea vecinilor albanezi, ca să scape de un coșmar" ( p. 37). În acest colț de lume ziaristul român are ocazia să întîlnească un timișorean cu un destin demn de filmele cu Van Damme. Novac Liublinco ( devenit Dragan Arsenovici) ajunge membru al trupelor speciale iugoslave după o copilărie de cvasi-handicapat în România. El este cel care îl sună la un moment dat în țară pe jurnalist și îi
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
de secerat, / în Olteț m-au botezat, / Să cresc nalt și luminat - / Mi-au dat prune cu păsat" și "Respir printr-un izvor, / și am Dor / și am crez; - / Eu cred că munții gândesc" sau "Acum / Înalță-te / prin Fașa Destinului / Îmbrâncușază-te sus" O astfel de lectură pervertește și dacă, prin absurd, un singur vers bun s-ar strecura într-un poem, acesta are toate șansele să rămână insesizabil. Dintr-un inexplicabil instinct masochist, reușesc rareori să părăsesc astfel de cărți
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
a dedicat Irinei Nicolau, la aproape un an de la dispariție, o expoziție de pictură cu totul specială. Deschisă la Galeria Simeza, această formă de evocare, de resuscitare a memoriei și de mărturisire publică a unei prietenii suspendate prematur de către un destin abuziv, nu este o construcție epică în jurul unei prezențe umane și culturale atît de active în ultimul deceniu, așa cum a fost Irina Nicolau, o descriere mai mult sau mai puțin documentară, chiar dacă este vorba despre o expoziție de pictură, ci
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
Marina Constantinescu Acum mai bine de doi ani, poate chiar trei, daca îmi aduc exact aminte, Nora Iuga a venit la redacție cu o traducere și cu o poveste uluitoare. Ne-am îmbibat cu toții, fellinian, de destinul tulburător al Aglaiei Veteranyi, de salturile acrobatice ale unei lumi crude și schizoide, de machiajul abundent practicat la circ, machiaj avariat de lacrimi, beții și atrocități. Nora Iuga o cunoscuse pe Aglaia și legaseră o relație specială. Ne aflam în
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
după o dramatizare proprie a cărții Aglajei Veteranyi. O premieră despre care s-a scris și în numărul trecut. Însemnările de aici nu se doresc o completare, ci doar poate o altă perspectivă. Mai implicată. O plasare altfel față de un destin, față de carte, de spectacol, de un demers al unui regizor tînăr, care lucrează pe un text dificil și complex, un text foarte special, care lucrează acum cu o trupă profesionistă. O probă importantă pentru orice creator. Așa cum pentru actori este
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
însă, îi diluează proporțiile retoricii, discursului fabulos despre viață și despre moarte. Diminuează, într-un fel, aura cărții. Spectatorul care nu a citit cartea, nu cred că poate intui - din felul în care este făcut spectacolul -dimensiunea scriiturii și a destinului copilei, adolescentei din De ce fierbe copilul în mămăligă. E dreptul regizorului să opteze și să stabilească anumite trasee în scenariul său, să conducă totul spre o idee, fie ea și una singură. Nu trebuie să ilustreze textul inițial neapărat. Nu
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
umorul din marile cărți. Rîsul creatorului care "știe despre ce e vorba", cum spune autorul. Rîsul care înnobilează și eliberează. În încheierea prefeței la volum, Vasile Popovici, optimist, ne asigură că nu ar trebui să avem motive de îngrijorare în ceea ce privește "destinul ieșit din comun" al cărților lui Lucian Raicu. N-avem nici cea mai mică îndoială că pînă acum ele au avut un asemenea destin, văzînd mai ales "succesul" din ultima vreme. Cît despre îngrijorare, chiar nu trebuie s-o avem
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
volum, Vasile Popovici, optimist, ne asigură că nu ar trebui să avem motive de îngrijorare în ceea ce privește "destinul ieșit din comun" al cărților lui Lucian Raicu. N-avem nici cea mai mică îndoială că pînă acum ele au avut un asemenea destin, văzînd mai ales "succesul" din ultima vreme. Cît despre îngrijorare, chiar nu trebuie s-o avem pentru că uitarea, în general, se așterne nestingherită, oricît ne-am iluziona noi. Sau poate nu...
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
Nu se vede nici un motiv pentru a vorbi de vreo influență. E destul de limpede, în schimb, faptul că există la amîndoi prozatorii preocupări asemănătoare, o aceeași atmosferă morală a satului, ca și o foarte măsurată acceptare a fatalității care stăpînește destinele tragice ale unor ființe neînsemnate. Nu putem intra în pielea cititorilor de la 1900: este sigur însă că lor li s-au părut originale povestiri precum Lupul, Vârvoara sau Miluc. Ceea ce ne frapează pe noi astăzi este însă sadovenismul lor. E
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
de la Praga". Acum războiul rece a luat sfîrșit, zidurile despărțitoare au căzut, iar Sylvie, buna prietenă a imigrantei cehe, îi dă de înțeles acesteia că Franța nu ar fi adevărata ei patrie. Irena este îndemnată să revină în Cehia natală, destinul ei putînd semăna, în viziunea prietenei franceze, cu acela al lui Ulisse. Eroarea de percepție este evidentă: eroul epopeii homeriene a fost un aventurier și nu un emigrant sau un exilat, chiar dacă exilul înseamnă o aventură în necunoscut. În memoria
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
aventurier și nu un emigrant sau un exilat, chiar dacă exilul înseamnă o aventură în necunoscut. În memoria afectivă și culturală a Irenei se nasc puzderii de asociații roind în jurul temei „Marii Reîntoarceri". Astfel, un mit străvechi devine parțial compatibil cu destinele eroilor contemporani ai romanului. Următoarea secvență este o digresiune lingvistico-mitologică pornind de la titlul cărții. Reîntoarcerea înseamnă în greaca veche „nostos", ne instruiește doct autorul. „Algos" înseamnă suferință. Ecuația este simplă, deduce Kundera, nostalgia fiind suferința generată de dorința neîmplinită a
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
patriei? În a treia secvență de început a romanului, autorul aruncă dezinvolt încă o punte între eposul homeric și istoria veacului al 20-lea, secol care, în ritmul unor „lovituri de secure" repetate tot la 20 de ani, a marcat destinul modern și contemporan al Cehiei: anii 1918-1938, 1948-1968 și 1989. Kundera constată că fiecare țară își are datele ei fatidice în istorie și că în secolul 20 aritmologia evenimentelor petrecute și-a pus amprenta pe viața fiecăruia dintre noi. Pe
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
anii 1918-1938, 1948-1968 și 1989. Kundera constată că fiecare țară își are datele ei fatidice în istorie și că în secolul 20 aritmologia evenimentelor petrecute și-a pus amprenta pe viața fiecăruia dintre noi. Pe acest fundal istoric este proiectat destinul Irenei. În 1969, căsătorită cu mult mai vîrsticul Martin, ea părăsește definitiv Praga. Ulterior aflăm că Martin fusese înainte de căsătorie amantul hipervitalei și energicei mame a eroinei. Mamă care, după prăbușirea Cortinei de Fier, îi face o vizită la Paris
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
poartă mereu cu el, ca semn al fidelității matrimoniale și dincolo de moarte, traducerea în daneză a Odisseei. Liantul care unește personajele, dispuse aproape simetric în structura intrigii romanești, este Erosul. Pe de altă parte, uzînd de potrivirile deloc întîmplătoare ale destinului personajelor sale, Kundera face o aluzie parodică indirectă la peripețiile erotice ale lui Ulisse, la unele complexe de tip oedipian, trimițîndu-ne inevitabil cu gîndul la unele scrieri din secolul al 18-lea, libertin, enciclopedist și rațional, de care pare a
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
încântați, să nu avem ce vă reproșa. De fapt nici n-am avea ce să vă reproșăm. Sunteți un harnic și laborios autor de acrostihuri, catrene, epigrame, aveți deja o mulțime de apariții cu versuri în reviste precum Mesaj literar, Destine, și Amurg sentimental, și perspective înfloritoare la Ed. Perpessicius, licențiat în "Științe juridice" și "Drept internațional", autor înflăcărat în timpul liber. Întâmplarea face să nu fim, din păcate, dintre pasionații degustători ai genurilor literare preferate și cultivate de dvs. Să avem
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
este număr al revistei ,,Studii și cercetări de istorie literară și folclor", în care el își trece rezultatele cercetării ulterioare Istoriei literaturii, să fie lipsit de lunecările sale în pământul reavăn al descoperirilor, imprimând multe adevăruri pregnanței date de el destinului lecturii cu alți ochi a scrisului cu semnătura lui Ioan Slavici. Fără a eluda înfășurarea dreaptă a operei de lovitura finalului care, fără a elimina semnalează complex alcătuirea unei demonstrații. Sub emblema libertății de apreciere a operei lui Ioan Slavici
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
Viața fiecărui om este marcată de cîteva întîlniri esențiale. Sînt întîlniri a căror semnificație în planul formării se revelează mult mai tîrziu în timp. Oameni apăruți din neant în viața noastră ne luminează opțiunile, oferind întortocheatelor căi ale existenței coerența destinului. Întîlnirile esențiale din viața unui om nu au, în mod obligatoriu, finalitate pozitivă. Esențială este și întîlnirea dintre liceanul imberb, cu fața plină de coșuri, aflat într-un loc nepotrivit la un moment nepotrivit, și plasatorul de droguri dispus să
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
porții și am plecat pe străzi. Străbăteam traseele binecunoscute, iar ele păreau că se intersectează cu unele stranii, dintr-o Polonie răvășită, dintr-o Varșovie în care nu există, paradoxal, decît un singur om, un pianist evreu și tulburătorul lui destin. El și eu, tîrziu, după miezul nopții. Ajung la buticul meu de unde iau bere. Băieții îmi fac semne că n-au bere rece, de parcă ar fi iarnă și nu caniculă. "Doamnă, mergeți și căutați la colț, or mai avea ei
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]