503 matches
-
planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului social în epoca izomodernă. Să reamintesc aici doar concluzia potrivit căreia drepturile naturale, ale căror descriere și promovare au stat la baza contractualismului clasic și a democrațiilor occidentale, tind să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și a democrațiilor occidentale, tind să devină drepturi civilizaționale, în cadrul noului contract izomodern. În acest cadru general, voi evidenția în continuare principalele consecințe ale restructurării izomoderne. 7.2. Stractificarea izomodernă Prin conceptul de stractificare înțeleg ansamblul proceselor contemporane, izomoderne, de destructurare și restructurare. "Stractificare", deoarece este vorba de un amalgam straniu între structurare și stratificare prin acțiunea agenților sociali. Termenul propus aici reprezintă un așa numit "cuvânt-valiză", o formațiune hibridă prin care putem unifica la nivel funcțional conceptele de structură, act
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acțiunile create de către aceștia sub influența structurilor. Aici, relația între agenți și structuri este biunivocă. 2. La un al doilea nivel, coeziunea dintre structură și agenți fără de care societatea nu ar mai fi stabilă se explică prin jocul dintre structurare, destructurare și restructurare, în urma căruia observăm și uneori influențăm stratificări și restratificări societale. La acest nivel, metaexplicativ, distincțiile de mai sus nu mai prezintă decât un rol instrumental. Conceptul de stractificare nu face altceva decât să îmbine, la nivel funcționalist de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
extrem de variate consecințe la nivelul restructurării societale, atât la nivel de sistem, cât și la nivel acțional, așa cum am arătat în cap. 5.3.) Pornind de la această concluzie intermediară, voi evidenția în continuare unele dintre coordonatele esențiale ale stractificării izomoderne. Destructurarea sistemului geopolitic global, atât prin modificările globale ca urmare a încheierii Războiului Rece, cât și ca urmare a globalizării în general, nu poate decât să conducă la schimbări structural-societale majore în interiorul sistemului mondial. Cele mai vizibile fenomene ale destructurării și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
izomoderne. Destructurarea sistemului geopolitic global, atât prin modificările globale ca urmare a încheierii Războiului Rece, cât și ca urmare a globalizării în general, nu poate decât să conducă la schimbări structural-societale majore în interiorul sistemului mondial. Cele mai vizibile fenomene ale destructurării și restructurării în acest sens sunt proliferarea conflictelor asimetrice (terorism, criminalitate organizată) și accentul pus pe respiritualizarea lumii pe baze în special religioase, dacă teorii precum cea a lui Huntington (1997/1998) sunt corecte. Societatea bine-reordonată. Toate indiciile ne arată
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Conceptul care ne poate ajuta la înțelegerea schimbărilor structurale contemporane este acela de societate bine-ordonată al lui John Rawls. În epoca izomodernă, aplicabil este și conceptul gemelar de societate bine-reordonată. Într-o astfel de societate, ca rezultat al procesului de destructurare și de restructurare, rolurile și pozițiile sociale se așază pe alte făgașuri decât cele cunoscute; relațiile și pozițiile geopolitice suferă transformări profunde; structurile comunicaționale, inclusiv cele de limbaj (v. Cap. 6.3.), tind să alimenteze mutații de profunzime în structurile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
uneori mult prea exagerat la drepturile fundamentale ale omului nu trebuie să ne inducă în eroare. Așa cum observam mai sus, s-ar putea să existe o limită a cumulului de libertăți și drepturi pozitive dincolo de care sistemul social să riște destructurarea. În contextul personalizării și delimităriii identitare exagerate a individului, structurile societale tind să stocheze tot mai multă informație despre fiecare individ, nu atât pentru simple statistici sociale, cât pentru un control social cât mai performant. Așa se face că în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin reconstruirea identităților cetățenești în cadrul "jocului" "Second Life", prin care fiecare participant duce o viață paralelă, virtuală, celei reale dar poate câștiga foloase financiare transferabile în conturi bancare reale, în baza celor realizate pe plan profesional și personal în interiorul "jocului". Destructurarea constă aici în pierderea controlului unui grup restrâns și bine delimitat asupra diseminării informației: cristalizarea informației personale poate înconjura nuclee personalizate după bunul plac al utilizatorului de internet, iar granița dintre real și virtual nu devine numai fluidă și impalpabilă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
personale poate înconjura nuclee personalizate după bunul plac al utilizatorului de internet, iar granița dintre real și virtual nu devine numai fluidă și impalpabilă, ci și dificil de controlat, conducând uneori la crearea unor realități la fel de "cotidiene" precum cea obișnuită. Destructurarea drepturilor de autor. În contextul creării identităților paralele ale indivizilor absorbiți de structuri comunicaționale și chiar sociale virtuale, un subiect colateral este cel legat de drepturile de autor. Restructurarea va consta aici, firește, în transferul accentului de pe calitatea informației punctuale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pe căutarea, într-un vast ocean informațional, a itemilor relevanți pentru receptor/destinatar. Altfel spus, unele structuri societale se reformează în jurul unor nuclee ideatice constituite din cuvinte-cheie introduse într-unul dintre motoarele de căutare ale internetului. Riscul major rezultat din destructurarea prin relativizarea căutării este acela al dobândirii unor itemi informaționali irelevanți sau superficiali. Așadar, restructurarea ar putea conduce la confuzii sau chiar la intoxicare practic, la neaflarea informației căutate, de unde și pericolul ca torentul informațional să ne copleșească. În acest
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conținutul său ș.a.m.d. În acest context, asistăm astăzi la un alt fenomen de importanță majoră: atrofia ideii de drept de autor. Chiar dacă unele site-uri pot fi accesate numai contra-cost, majoritatea permit accesul liber și nelimitat la informație. Destructurarea și, deopotrivă, restructurarea constau aici în faptul că accesul la informația relevantă este (sau rămâne) limitat prin folosirea unor mijloace financiare, iar accesul la informația netestată cultural, axiologic este liber. Posibilele consecințe nu mai trebuie, cred, evidențiate. La fel de importantă este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
global" (McLuhan, 1962/1975), ci de un "megalopolis global" (Gottmann, 1961; Sassen, f.a.; ș.a.), în sensul în care nu numai migrația ocupațională, ci și pierderea treptată a importanței acesteia la nivelul structural-societal și la cel comunicațional tind să redefinească axa destructurare restructurare. În plus, birocrația presupune și existența și funcționarea adecvată a instituțiilor birocratice. Ne putem, pe bună dreptate, întreba dacă nu cumva înseși rețelele de internet ar putea conduce la un așa grad de birocrație "de rețea" încât ele să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
individului în statul-națiune autoritarian Convergența prin atractori locali-regionali-globali. Reîncapsulare în hiperrealitatea ciberspațiului Spațiu social public Implementarea drepturilor fundamentale Reformularea turbulentă a drepturilor fundamentale. Etatism sau democratizare forțată Recuperarea libertăților și drepturilor fundamentale Percepția asupra spațiului și timpului sociale Univers bine-ordonat Destructurare. Univers ordonat Univers bine-reordonat; totodată, metavers Contractul social real Societate ordonată Societate bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor colonialiste Ideologii imperialiste, colectiviste; bipolarism Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei de clasă în funcție de prestigiul în spațiul hiperrealității; noi ierarhii sociale și noi tipuri de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a drepturilor fundamentale (naturale) Drepturile la viață, libertate, egalitate, securitate, proprietate Aceleași drepturi, cu interpretări alterate și variabile Corectitudine politică Percepție asupra modernizării românești Forme fără fond Izomorfoze fără atractori Modernitate tendențială Tabel 9. Modernitate originară versus izomodernitate redempțională Concluzii Destructurarea postmodernismului și restructurarea societală în forme și comportamente individuale pe care le numesc izomoderne nu vor putea decât să ne stârnească noi curiozități și o tot mai mare uimire pe măsură ce societatea se dezvoltă în ritmuri accelerate și pe coordonate nebănuite
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
grijă de mine." Totuși, până în ultima zi, el scrie la " Timpul" și redactează scrisori perfect coerente (ceea ce ruinează diagnosticul de PGP luetic). Prima criză este maniacală și durează trei luni. Următoarele vor fi predominant depresive. În ultimii ani ai vieții destructurarea morală e totală, iar corpul se distruge cu desăvârșire. Poetul e altul, de nerecunoscut. Dar, pentru că abia în acei ani celebritatea sa depășește micul cerc al "Junimii", mulți și-l vor aminti doar în acea ultimă, sfâșietoare ipostază: Cînd l-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
entropie, de negentropie, de cauzalitatea circulară, de auto-organizare, autoreglare, auto-producere, auto-referință, auto-geneză69. Schimbările pe termen scurt, conflictele, pot duce la întoarcerea la configurația existentă înainte de conflict (cu eventuale corecții), la schimbarea configurației (ca și a agenților în conflict), la regresia, destructurarea, distrugerea unuia sau a ambilor agenți în conflict. Schimbarea pe termen lung, evoluția, ne-predeterminată, rezultă din acumularea schimbărilor locale care supraviețuiesc și sunt datorate disipării energiei, conflictelor, buclelor retroacțiunii spontane, auto-organizării. Sistemele care supraviețuiesc conflictelor, disipării etc., pot dobândi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe orizontală: Colțea (mănăstire), Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua Colței, Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colței. O altă formă de stratificare urbană o constituie insulele toponimice urbane, care înlocuiesc treptat enclavele toponimice rurale, încorporate orașului și dispărute prin destructurare sau menținute prin fragmente fosilizate. Sunt un fel de sectoare urbane, organizate denominativ, în forme diferite, în funcție de relaționarea din interiorul unui ansamblu toponimic rural, dar dinamice istoric, în funcție de profunzimea și de tipul urbanizării. Astfel, la 1834, Mahalaua Mihai Vodă este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în 1949 de lansarea programului de colectivizare a agriculturii (proces ale cărei momente critice, configurate în jurul ofensivei statale și rezistenței țărănești au făcut subiectul studiului Țărănimea și puterea, coordonat de D. Dobrincu și C. Iordachi, 2005) (Constantiniu, 2011, p. 467). Destructurarea vechii orânduiri și structuri sociale și economice a fost acompaniată de eliminarea opoziției politice. În stânga eșichierului politic, PCR (care și-a refedinit identitatea nominală din Partidul Comunist din România [PCdR] în Partidul Comunist Român [PCR] în octombrie 1945) a încorporat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitar național, memoria națională românească. În perioada interbelică, opera memoriei naționale românești a fost, practic, desăvârșită. Venirea comuniștilor la putere va ocaziona restructurarea radicală a conștiinței istorice românești, care va fi reașezată de pe temelia ideologiei naționaliste pe fundația doctrinei materialismului-dialectic. Destructurarea vechii bresle a istoricilor și configurarea noului câmp istoriografic socialist, cu toate luptele intestine pentru putere profesională care au însoțit acest proces, este detaliată minuțios în monografia Politică și istoriografie în România: 1948-1964 (Müller, 2003). Din rațiune ce țin de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spiritualitatea creștin-ortodoxă. Credinței răsăritene și Bisericii Ortodoxe le-au fost conferite un rol cardinal, de călăuză spirituală a destinului istoric românesc. Socialismul postbelic, instalat complet după 30 decembrie 1947, a continuat pe calea istoriografiei critice maturizate în interbelic, procedând la destructurarea miturilor spiritualității românești (creștinismul "genetic" al românilor, românii ca botezatori ai barbarilor, Biserica Ortodoxă ca "azil" al sufletului românesc etc.). Pe de altă parte, manualul lui Roller creditează Biserica răsăriteană pentru meritele avute în lupta pentru independență, în care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor, i.e., a martirologiei proletare și partinice. Panteonul proletar a fost amenajat încă din faza antinaționalistă a socialismului, ca alternativă proletară la panteonul național, acesta din urmă fiind supusă destructurării sistematice. Odată cu hibrizarea doctrinară care a dus la evoluția înspre național-comunist, vechiul panteon al personalităților cultural-politice care au asigurat apostolatul națiunii a fost reabilitat. În paralel, Partidul a continuat travaliul de consolidare a propriei galerii de figuri eroice prin adăugarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Zijderveld (2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
capcana lui Marx" sentința cu titlu științific din perspectiva căreia ideologia exprimă o viziune falsă asupra realității, fiind un instrument prin care establishment-ul social își menține dominația pentru a-și putea împlini interesele pare să îi atragă, chiar în pofida destructurării analizei în termenii "luptei de clasă", pe cei mai mulți dintre teoreticieni. Nu voi insista aici asupra acestei modalități de situare a diverselor abordări cu privire la problema ideologiei, ci voi specifica, doar, sintetic, că, atât din punctul de vedere al epistemologiei, cât și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]