544 matches
-
lui Kitschelt 34, nici logica unei recesiuni a clivajelor clasice și a ecarturilor față de acestea, ca la Lawson 35 nu permit abordarea într-o manieră pertinentă a morfologiei actuale a partidelor din România, cele două abordări aplicând linearitatea superficială și deterministă în abordarea fenomenului partidelor în Europa de Est. Pentru Daniel-Louis Seiler, mutațiile politice, economice, sociale și culturale pe care le suportă țările din Est echivalează cu o veritabilă revoluție care acoperă o lungă perioadă, care nu este ancorată unic și specific în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
în zilele noastre adevărata artă? Desigur. Arta este un organism viu care crește și se multiplică. Este hrană sufletească, elementul vital al intelectualului de pretutindeni. Eu consum arta și încerc să o produc cu mijloacele mele modeste. Educația europeană este deterministă de aceea ador experimentul și studiez rezultatele. Apoi modific și perfecționez produsul. Fie în poezie, fotografie, pictură, modelaj în ceramică. Nu este întâmplător că revista Time dedică o cincime din spațiul ei subiectelor de artă contemporană. Noi în Israel ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
maximiza preferințe cunoscute și fixate descrise prin funcții de utilitate definite și independente de timp. 3) Participanții la piață au o cunoaștere perfectă a informației care condiționează piețele ca și toți ceilalți participanți. 4) Prețurile sunt stabilite printr-un proces determinist de maximizare a preferințelor tuturor celor care sunt incluși în tranzacțiile pe piață. 5) Fluctuațiile în prețuri sunt mici, aleatoare și necorelate. 6) Există o lichiditate perfectă, astfel încât prețurile sunt bine definite și toate piețele se golesc. 7) Nu există
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
rând, atracția exercitată de această piață pentru cei care vor să câștige bani. Teoria clasică privind piața financiară, dezvoltată pe baza concepției privind formarea echilibrelor de piață a lui Alfred Marshall, pornește de la ideea că se poate determina o legătură deterministă sau probabilistică între cauză și efect și că această legătură este previzibilă. Când o piață financiară este supusă unui șoc exogen, cum ar fi, de exemplu, noutățile privind evoluția economiei, piața poate să absoarbă acest șoc și să revină, după
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
haosului și apariția geometriei fractale constituie, evident, unele dintre cele mai mari realizări ale științei moderne, și aceasta mai ales datorită domeniilor foarte largi de aplicare a noilor concepte apărute. Dacă până în anii ’70 persista părerea că procesele evolutive sunt deterministe și predictibile, deci pot fi bine înțelese dacă avem metode suficient de dezvoltate, după această dată a devenit tot mai clar faptul că aceste procese sunt, în cel mai fericit dintre cazuri, stocastice, dar cel mai frecvent ele sunt haotice
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
avem metode suficient de dezvoltate, după această dată a devenit tot mai clar faptul că aceste procese sunt, în cel mai fericit dintre cazuri, stocastice, dar cel mai frecvent ele sunt haotice, deci sunt impredictibile și puțin cunoscute. Dacă metodele deterministe își propuneau ca, dându-se condițiile inițiale și o lege de mișcare, să determine evoluția sistemului cu o exactitate tot mai mare, a devenit clar, după apariția metodelor bazate pe teoria sistemelor haotice, că acest lucru este imposibil, deoarece tendința
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
booleene, după cum variabilele iau valori În mulțimile corespunzătoare. Restricțiile modelului reprezintă acele relații matematice care constrâng alegerea variabilelor de decizie. De obicei tipul unui model de optimizare este dat de forma restricțiilor care pot fi: statice sau dinamice, liniare sauneliniare, deterministe sau stocastice etc. Un model de optimizare consideră la intrare aceste trei componente și generează la ieșire valoarea optimă a variabilelor de decizie, precum și valoarea optimă a obiectivului. Verbul latin simulare Înseamnă a imita , a mima . Scopul unui model de
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
pentru ei înșiși. Acest demers era accentuat mai ales într-un cadru politic super-etatizat, așa cum a fost cazul URSS și al Europei Centrale și de Est după 1945. Istoria reprezenta o știință riguroasă, guvernată de legi obiective, așa cum legifera paradigma deterministă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, în frunte cu Marx, paradigmă născută și autoproclamată ca unică moștenitoare legitimă a Rațiunii luministe, și ea era cea căreia îi revenea sarcina să depoziteze adevărul trecutului; dacă exista
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
găsește în natură și face parte din ea, sportivul face o legătură între toate elementele culturale. În acest fel, relația dintre sistemul social sportiv și sistemul social non sportiv este aleatorie, pe când relația dintre sistemele sportive, intrate în conflict este deterministă, întrucât sistemele sunt legate între ele. Dincolo de comunicarea socială, în acțiunea sportivă persistă o comunicare religioasă, relația religioasă este tăcută, singura atitudine vie este aceea bazată pe prezența limbajului sportiv devenit, precum limbajul religios, un limbaj simbolic, altfel decât acel
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de supra - ordonare morfologică și sintactică, în acord cu principiile unei logici implicite și de natură specifică, rezultatul fiind edificarea unei forme finite în relația aleatorie dintre sistemul sportiv și non-sportiv, pe când relația dintre sistemele sportive, intrate în conflict este deterministă, întrucât sunt legate între ele. Relația socială aleatorie a sportivilor: Există o societate sportivă relaționată cu obiceiurile unei întregi națiuni, precum la oină, de la formele simple ale algebrei la sofisticatele limbaje de programare din lumea computerelor despre corpul uman, de la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cu spații mici, la palatul Versailles sau Catedrala San Pietro din Roma cu spații largi, de la o colindă românească la o simfonie de Beethoven sau Brahms, de la un joc de doi din Bihor la o coregrafie de Béjart. Relația socială deterministă a sportivilor: Lăsând la o parte de acum considerațiile referitoare la domeniul comun sau la cel științific, societatea și sportul se va orienta în continuare sper problematica limbajelor sportive, structurate pe simbol. Relația simbolică de tip religios este aceea a
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
presupun 6 alegeri posibile, o fază indeterministă. În momentul în care zarul este aruncat se realizează o singură fațetă și dacă numărul de alegeri ar fi egal cu unu, atunci am avea de-a face în sport, cu un proces determinist, dar odată aruncate zarurile se vede că există un singur factor determinant, care îl împiedică să evolueze în mod aleatoriu, factor vizibil în finalitatea unui concurs, câștigător sau necâștigător. O monedă aruncată în aer, oferă cap sau stemă care nu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
depind mereu de tipul de public, întrucât schimbările corpului nu sunt atât de mari, apoi depind de uneltele sportive. În acest fel, relația dintre sistemul sportiv și non sportiv este aleatorie, pe când relația dintre sistemele sportive, intrate în conflict este deterministă, întrucât sunt legate între ele. Acțiunea sportivă preia elemente din religie și din simbolistica acesteia, utilizată în scopuri benefice. În Roma Antică, Colegiul Pontifilor și Colegiul Augurilor exercitau prerogative magice și exista o corporație a unora ce aveau specializați în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
elaborează, transformă și reactualizează stimulii prezenți într-un context de acțiune, înseamnă că universul acțiunii este fundamental de ordinul reprezentării, un soi de balans continuu între afirmarea activismului individual și analiza unor efecte de situație care limitează alegerea, o societate deterministă și nu o societate a libertății, sportivul fiind prins într-o structură de acțiuni, care îi lasă doar iluzia libertății. Se poate constata că analiza efectelor de compoziție sau de agregare nu este suficientă pentru a explica continuitatea între individ
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
kantiana Filozofia modernă, și în special idealismul german, continuă să suscite numeroase dezbateri în mediile științifice din întreaga lume. Postularea omului ca scop al său însuși și a devenirii umanității pe coordonatele libertății, oricât de vag și imprecis sau chiar determinist a fost interpretat acest termen, a realizat o ruptură epistemologica radicală cu ontologiile precedente. Critică operată de Immanuel Kant asupra dogmatismului metafizic, urmaș al scolasticismului medieval, respectiv asupra scepticismului, a empirismului exacerbat, întors împotriva să - a deschis posibilitatea unor noi
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
iluzia abstractă a unui bine golit de orice sens - ci doar comunicând și conlucrând la un nivel superior față de cele precedente 73. Cum va arata însă acest viitor Hegel nu ne spune, din simplul motiv că, nefiind deloc un gânditor determinist, avea oroare de genul acesta de predicții 74. Acționând pe tărâm cultural, rațiunea contribuie la șlefuirea asperităților individuale, la "netezirea aspectelor particularității". Numai în acest fel poate ajunge raționalul să semene cu "drumul mare pe care merge fiecare" și "unde
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Foarte sensibile sunt oocitele și limfocitele, care deși sunt celule în repaus reproductiv, nu îndeplinesc criteriile descrise mai sus. Leziunile celulare pot fi letale (celulele mor) sau subletale (celulele se pot repara pe ele însele). Efectele asupra celulelor pot fi deterministe sau stohastice. Mai târziu, când în cadrul ciclului celular a fost pusă în evidență existența mai multor faze, fiecare cu evenimentele moleculare caracteristice, radiosenzitivitatea (susceptibilitatea relativă a celulelor și țesuturilor față de efectul distructiv al radiațiilor ionizante) s-a dovedit a fi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
expozeu ipotetic fără argumente experimentale (W. Sutton și Th. Boveri) la știința solidă numită azi oncogenetică, distingem mai mulți pași conceptuali parcurși între 1960 și 2010: a) pregătirea bazelor expe rimen tale necesare studiului modern asupra carcinogenezei; b) descoperirea legăturii deterministe dintre maladiile neoplazice și anomaliile cromozomiale. A. Transplantarea de celule canceroase Prima asemenea reușită aparține lui Arthur Nathan Hanau (1858-1900) încă din 1890. În 1901, Leo Loeb (1869-1959), cercetător din Germania emigrat în SUA, se distinge prin transplantări și cultivări
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
urmărire a hibridării unor sonde specifice marcate fluorescent realizate prin tehnologii de ADN recombinat etc. În ultimele decenii, s-au introdus tehnici și metodologii uimitor de variate și selective, a căror enumerare depășește cadrul acestei abordări bioistorice rezumative. l Legătura deterministă dintre neoplazii și anomaliile cromozomiale. Prima probă a legăturii in disolubile cancer - anomalie cromozomială a fost adusă în 1960 de către americanii Peter C. Nowell și David A. Hungeford. Peter C. Nowell a debutat în 1949 ca biochimist, lucrând inițial cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
clasice. În felul acesta, conchide Morin, "toate principiile și constituienții științei clasice hrănesc și fortifică o viziune asupra lumii de ordine, de unitate, de simplicitate, constituind adevărata realitate ascunsă în spatele aparențelor de confuzie, pluralitate, complexitate. Or, această viziune mecanistă, materialistă, deterministă satisface în fapt aspirații religioase: nevoia de certitudine, voința de a înscrie în lumea însăși perfecțiunea și armonia pierdute odată cu expulzarea lui Dumnezeu..."841. Marea paradigmă a Occidentului traversează o criză profundă, susține Edgar Morin, și suntem în faza de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii, "care se efectuează nu prin reformulare și disoluție, ci prin recunoașterea și înfruntarea indecidabilului sau misterului"875. În această perspectivă, contradicția și incertitudinea se pot transforma în favoarea complexității. Logica clasică se articulează perfect pe ceea ce este izolabil, segmentar, parcelar, determinist, mecanic. Edgar Morin vede în aceasta semnul că ea corespunde mai degrabă unor nevoi practice, utilitare, instrumentale sau manipulatorii, decât nevoii de înțelegere 876. Ne ajută să depășim incertul și ambiguitatea, să separăm adevărul de fals, pentru a putea pune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lor în spațiu ? Putem împărți numeroasele opinii pe acest subiect în două mari categorii: una care explică evoluția economico-socială printr-un factor unic și privilegiat, cealaltă printr-un ansamblu de elemente diverse. În primul caz, discutăm despre teorii moniste, adesea deterministe, în cel de-al doilea despre teorii pluraliste, sau "posibi liste". 3.7.1. Teorii moniste Mai mulți autori au invocat factori de ordin geografic, de pildă Montesquieu, cu teoria sa privind climatul, germanul Jurgen Ratzel acum 120 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
grijă de orice alte impulsuri sau înrâuriri. Jaloanele sistemului său estetic le schițase la vârsta de douăzeci și șapte de ani, în volumul Critica „științifică” și Eminescu (1895). Pronunțându-se „în contra metodei istorice în literatură”, teoreticianul respingea de plano critica deterministă (Taine, Brunetière), critica biografică-psihologică (Sainte-Beuve), critica sociologică (Dobrogeanu-Gherea), de vreme ce „împrejurările externe și psihologice” se rezumă la personalitatea omenească, nu la personalitatea artistică, aceasta făcând parte „din altă lume”. Preocupările pentru teatru (Critică dramatică, 1904, Dramaturgie română, 1905), pasagere, lasă repede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
reflecție asupra științelor socioumane este cea care opune abordările de tip cantitativ celor de tip calitativ. Mai mult, chiar dacă nu se postulează o suprapunere exactă a acestei distincții pe schema de diferențiere între cunoașterea prin modele de tip nomologic, cauzal, determinist și, respectiv, cele de tip comprehensivist, interpretativist, finalist, prima dintre opozițiile invocate se consideră a fi apropiată de a doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de regulă, măsurabile
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
distincții pe schema de diferențiere între cunoașterea prin modele de tip nomologic, cauzal, determinist și, respectiv, cele de tip comprehensivist, interpretativist, finalist, prima dintre opozițiile invocate se consideră a fi apropiată de a doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de regulă, măsurabile și se conectează unele cu altele prin relații funcționale exprimate prin formule matematice. În jargonul științelor socioumane și al sociologiei, în particular, termenii „cantitativ” și „calitativ” au
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]