1,233 matches
-
Sublima Pantă, odăile lui, cuvios monahale, intimidau prin ordine strictă. Dincoace, la bloc, într-o răzbunată replică (răzbunată pe nesimțirea uzurpatorului cu galonați ochi albaștri) toate par aduse, fără întrerupere cu bicicleta, cu schiurile și depozitate de-a valma. E devălmășia dușmănoasă a celui ce n-a mai scris de-un veac un vers. Peste ea, zboară cînd ți se deschide ușa lilieci albi: manuscrisele de dincolo. Atelierul pedantului miniaturist e haosul însuși. Lucrurile n-au mai fost mișcate de-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și vivante), asigurîndu-mi-le pentru îndepărtarea eventualelor parșive bîrfe privind specialul libidou al gazdei cu ușoara companie a cîte unei pempante de Iași, de altfel captată imediat în galanteriile amfitrionului. Cît de tabucchian simple erau/ sînt aceste încăperi, în superba lor devălmășie. 3 iunie Un superb documentar, pe "Mezzo", are teribilul efect de a converti destinul unui sculptor ultimul monstru sacru al secolului încheiat, francezul César în destinul însuși al artei contemporane. Care-și consumă, dramatic, sub ochii noștri, evoluția/ involuția. Ceva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fi compatibile ideologiile totalitare (de stânga sau de dreapta), care masifică fără drept de apel, cu principiul fondator al dandysmului? Totul e o contradicție În termeni. Dandy-ul autentic Își afirmă ostentativ singularitatea, unicitatea, refuzând orice tip de Înseriere, orice devălmășie cu vulgul. Delbourg-Delphis nu este, de altfel, singura care afirmă perpetuitatea dandysmului din anii ’20 până În zilele noastre. Am putut nu de puține ori observa cum are loc extrapolarea conceptului, mai ales după 1930. Dacă i se detectează unui individ
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
este vorba de agricultură, creșterea animalelor și meșteșuguri, este obștea. La începutul vieții românești a fost satul. Satul românesc are o vechime istorică apreciabilă, cu rădăcini în preistorie (neolitic-Eliade). Obștea țărănească românească era bazată pe munca și stăpânirea în comun (devălmășie) a pământului de către locuitorii satului (din lat. fossatum), împărțiți pe familii, în care fiecare stăpânea câte un lot de arătură. Obștea țărănească, în istoria românilor, cu structura ei complexă de organizare a muncii și stăpânire a pământului, poate fi considerată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stăpânire comună a obștei, deoarece loturile agricole se schimbă, prin tragere la sorți, în fiecare an. În vremea veche a stăpânirii și folosirii moșiei obștei, lotul familial nu era considerat ca o proprietate, ci ca o participare la munca în devălmășie.14 Când un țăran din obște își vindea lotul, cu încuviințarea întregii obști, fără de care nu putea vinde, actul de vânzare (zapis) cuprindea, în mod necesar, formula "cât se va alege partea lui din câmp, pădure, pășune și ape". Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Acvila Baldovin. Acest Ulise modern își caută vreme de treizeci de ani soția dispărută, care răspunde la numele bizar de Memoria. Peripețiile sale fac însă parte dintr-o tapiserie epică deasă, unde Agamemnon, Clitemnestra, Seneca și Egist trăiesc în devălmășie cu Oreste Mercantil Brâncoveanu, dar și cu specimene de stirpe autohtonă pură, ca Jogginguță, Panait Caragea sau Tudor Crevedia. Conform axiomei „câtă bufonerie, atâta filosofie” - enunțată într-un loc de naratorul însuși -, aproape fiecare personaj este dublat de un alter
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
opțiunilor politice, concretizată în existența a foarte multe partide, față de cele două cu care s’a început epoca modernă, înseamnă entropizare), sociologia (trecerea de la familia extinsă, identică cu toți descendenții în viață ai unui strămoș care trăiesc și lucrează în devălmășie, caracteristică societăților agricole, la o fragmentare într’o mulțime de familii nucleare − mamă, tată, copii − caracteristică societăților industriale, înseamnă dispariția polarizării, deci entropizare), într’un cuvânt filosofice, tot așa rH-ul (sau potențialul redox; detalii sunt disponibile în ) capătă, pe lângă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
209 1.2. Sat și oraș / 211 2. Norme nescrise, norme scrise / 215 3. Scepticism și grandomanie / 217 4. Dumnezeu (nu) învață limba română / 221 5. Suflete nediferențiate / 223 6. Să ne ajute Dumnezeu? / 226 7. Corupția noastră / 227 8. Devălmășie sau zadruga / 227 9. Spațiul românesc / 231 10. Următoarea tranziție / 231 11. Fabrica(rea) ghiveciului social / 233 12. Structura etnică / 235 Capitolul XIV. Proiecte în reconstrucția spiritului comunitar în spațiul românesc / 237 1. Cuvântări deosebite / 237 2. Falansterul de la Scăieni
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
corupția ajunsese să joace un rol social util, deși anormal. Într-o societate rigidă și normativizată până la blocaj, mica corupție reprezenta posibilitatea de a debloca unele angrenaje sociale și de a soluționa unele probleme ale indivizilor" (Mihăilescu, 2003: 69). 8. Devălmășie sau zadruga Una dintre cele mai interesante căi de studiere a dezvoltării sociale în Balcani este prin intermediul unei instituții aparte a vieții țărănești în zonă și anume familia devălmașă unită sau "zadruga". Deși nici o singură definiție nu acoperă toate varietățile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1976, 250, vol. 1). El era adeptul unirii mijloacelor de producție (pam(nt, industrie) ș( (mpotriva așanumitei descentralizări la care făceau referire cei ce subliniau faptul că utilizarea pe scară largă a energiei electrice va deschide calea descentralizării. Producția (n devălmășie era calea prefigurată de Gherea pe linia socialismului științific. Dacă (n privința promovării diviziunii muncii se situează pe aceeași poziție cu adversarii săi, ei nu mai ajung la același numitor c(nd este vorba de forma de proprietate. Problema re
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prea multe relații cu alte grupuri biologice; populația satului era organizată pe familii legate prin rudenie. * Deținerea în proprietate și exploatarea devălmașă a unui trup de moșie comun (în cele două sate doar pășunile și pădurile mai erau exploatate în devălmășie la începutul secolului). * Economie autarhică, având prea puține legături cu o piață deschisă. Satisfacerea nevoilor ale comunității se realiza în interiorul satului. * Cultură proprie, extrem de originală, de înalt nivel artistic (Stahl, 1969) O dată cu primul război mondial, procesul accentuându-se ulterior, pe măsură ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
menționează că dezvoltarea capitalului comercial și industrial și apariția economiei de schimb, a făcut posibilă apariția proprietății private asupra pământului. Ruralul arhaic românesc, prezintă și el aceeași structură a proprietății funciare, cu excepția satelor libere (moșnenești și răzășești), în care întâlnim devălmășia tratată în subcapitolul următor. 3. 1 Forme arhaice ale proprietății funciare satul devălmaș Una din formele cele mai vechi de organizare sătească este satul devălmaș, specific pentru sud-estul Europei medievale. Două personalități s-au ocupat cu studierea acestei forme de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe bază de tradiție difuză. (Stahl, 1946) Devălmășia semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ, în funcție de nevoile proprii. Ca structură de organizare comunitară, devălmășia apare în satele libere (de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe bază de tradiție difuză. (Stahl, 1946) Devălmășia semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ, în funcție de nevoile proprii. Ca structură de organizare comunitară, devălmășia apare în satele libere (de răzeși) și presupune două principii: stăpânirea în comun a pământurilor și conducerea prin obște
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe bază de tradiție difuză. (Stahl, 1946) Devălmășia semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ, în funcție de nevoile proprii. Ca structură de organizare comunitară, devălmășia apare în satele libere (de răzeși) și presupune două principii: stăpânirea în comun a pământurilor și conducerea prin obște. Devălmășia absolută este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ, în funcție de nevoile proprii. Ca structură de organizare comunitară, devălmășia apare în satele libere (de răzeși) și presupune două principii: stăpânirea în comun a pământurilor și conducerea prin obște. Devălmășia absolută este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satele libere (de răzeși) și presupune două principii: stăpânirea în comun a pământurilor și conducerea prin obște. Devălmășia absolută este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat cu o obște democratic egalitară și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași (Iorga numea aceste sate genealogice), formând o singură ceată, închisă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
principii: stăpânirea în comun a pământurilor și conducerea prin obște. Devălmășia absolută este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat cu o obște democratic egalitară și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași (Iorga numea aceste sate genealogice), formând o singură ceată, închisă nebăștinașilor, cu o economie naturală. Folosirea trupului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stăpânirea în comun a pământurilor și conducerea prin obște. Devălmășia absolută este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat cu o obște democratic egalitară și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași (Iorga numea aceste sate genealogice), formând o singură ceată, închisă nebăștinașilor, cu o economie naturală. Folosirea trupului de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oricând și oricât dorește). (Stahl, 1998: 13) Este un sistem de proprietate arhaic, despre care Stahl spunea în deceniul 40 că nu mai exista decât în Vrancea și a funcționat atâta timp cât a existat destul pământ pentru nevoile tuturor membrilor comunității. * Devălmășia egalitară este rezultatul creșterii populației, ceea ce duce la un control mai strict din partea obștei asupra modului de utilizare a diferitelor categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
egalitară este rezultatul creșterii populației, ceea ce duce la un control mai strict din partea obștei asupra modului de utilizare a diferitelor categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală. * Devălmășia inegalitară apare în satul devălmaș umblător pe bătrâni, este un sat cu o obște în care s-au produs diferențieri de avere, alcătuit din cete multiple de neam și care au drepturi inegale asupra diverselor categorii de pământ, în funcție de avere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care s-au produs diferențieri de avere, alcătuit din cete multiple de neam și care au drepturi inegale asupra diverselor categorii de pământ, în funcție de avere. Este un sat în care au pătruns nebăștinași, iar economia este preponderent una de schimb. Devălmășia inegalitară este rezultatul creșterii populației și dezvoltării modalităților de exploatare a pământurilor, care au declanșat o serie de procese sociale, ce au schimbat modul de organizare al satului. În acest tip de sat, proprietatea asupra pământului se stabilește în funcție de apartenența
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
descuraja intrarea nebăștinașilor în ceată. "Pământul se împarte în atâtea părți câți strămoși întemeietori (bătrâni, moși) se presupune că au existat" (Stahl, 2000: 145). Iar aceste părți de pământ sunt împărțite în mod egal gospodăriilor alcătuitoare. Cu alte cuvinte, în devălmășia absolută, proprietatea asupra pământului ia o formă specifică, diferită de ideea de posesie bunul este al tuturor și toată lumea are dreptul să îl folosească în funcție de necesități. În devălmășia inegalitară, proprietatea începe să devină tot mai mult un raport social exclusivist
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pământ sunt împărțite în mod egal gospodăriilor alcătuitoare. Cu alte cuvinte, în devălmășia absolută, proprietatea asupra pământului ia o formă specifică, diferită de ideea de posesie bunul este al tuturor și toată lumea are dreptul să îl folosească în funcție de necesități. În devălmășia inegalitară, proprietatea începe să devină tot mai mult un raport social exclusivist, între un individ și un anumit bun, care presupune implicit a dispune de acel bun în mod absolut. Satul românesc, în formele lui arhaice, presupune două forme de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
forma de proprietate preponderentă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, se dezvoltă tot mai mult, sub influența statului modern, proprietatea individuală. Vom analiza pe rând specificul proprietății așa cum este ea deținută în cadrul obștei și respectiv al gospodăriei. Devălmășia nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a lungul timpului, trecându-se de la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]