380 matches
-
prin subscrierea aportului de bun comun sau propriu al soțului subscriitor este obiect de controversă părerile fiind extrem de diferite 52. Unanimitate este în a aprecia caracterul de bun comun al dividendelor obținute în asemenea condiții. c.2. Situația bunurile proprietate devălmașă după intrarea în vigoare a noului Cod civil. În prezent Codul civil consacră trei regimuri matrimoniale aplicabile raporturilor patrimoniale dintre soți: comunitatea legală, separația de bunuri și comunitatea convențională. Viitorii soți pot alege fără nici o limitarea oricare dintre cele trei
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Sillitoe, P., 2000, „Let them eat cake: indigenous knowledge, science and the poorest of the poor”, Anthropology today, vol. 16, 6. Stahl, H., 1981, Amintiri și gânduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, Editura Minerva, București. Stahl, H., 1998, Satele devălmașe, Cartea Românească, București. Șotropa, Ionel; Șotropa, Maria, 2001, Moșna. Monografie, Editura Etape, Sibiu. Tendler, J.; Serrano, R., 1999, „The rise of Social Funds: what are they a model of?”, HYPERLINK "http://www.un.org/esa/socdev/poverty/papers/tendler 2
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mare extindere și intensitate, limitată doar în confruntarea dotei feminine cu obligația conservării sale și, eventual, a restituirii ei10. Acesteia trebuie să i se adauge influența legii romane, a principiilor societății în asocierea conjugală și a constituirii comunității bunurilor. Proprietatea devălmașă asupra pământului și pășunilor va fi înlocuită treptat cu proprietatea individuală, care marchează începutul unei diferențieri sociale: de o parte aristocrația gentilică și familia înstărită, de altă parte familia de rând. Ernest Glasson, cunoscut autor francez din cea de-a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
prezentat cu câteva excepții până la începutul secolului în caracteristicile satului arhaic: * Populație restrânsă, formând aproape un "izolat demografic", fără prea multe relații cu alte grupuri biologice; populația satului era organizată pe familii legate prin rudenie. * Deținerea în proprietate și exploatarea devălmașă a unui trup de moșie comun (în cele două sate doar pășunile și pădurile mai erau exploatate în devălmășie la începutul secolului). * Economie autarhică, având prea puține legături cu o piață deschisă. Satisfacerea nevoilor ale comunității se realiza în interiorul satului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
multă importanță în defavoarea neamului, endogamia dispare aproape complet, reședința nu mai este neapărat virilocală. Obștea ca formă de proprietate funciară nu este astăzi dispărută. După legea nr. 1 din ianuarie 2000, o parte din suprafața de pădure restituită redevine proprietate devălmașă, aflată în posesia obștilor și composesoratelor (vezi articolele 26 și 28 din legea 1/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 12 ianuarie 2000). Realitatea devălmășiei redevine astfel din nou actuală. Din păcate, deși există cutume și norme la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Henri H. 1969. Organizarea administrativ-teritorială. Comentarii sociologice. București: Editura Științifică. Stahl, Henri H. 1980. Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stahl, H. Henri. 1983. Eseuri critice. București: Editura Minerva. Stahl, Henri H. 1998. Sate devălmașe, I, II, III, București: Editura Cartea Românească. Stahl, Henri P. 2000. Triburi și sate din sud-estul Europei. Structuri sociale, structuri magice și religioase. București: Editura Paideia. Stahl, Paul, H. 2005. Case și acareturi din Mărginimea Sibiului: 1953-1958. București: Editura Paideia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai apropiate neamuri consangvine pe linie bărbătească (agnatică). Vechi tehnici agricole Tehnicile agricole de cultură, precum și categoriile de pământuri cunoscute și folosite În regiune sunt aproape identice. Avem, astfel, terenurile arabile, care au un anumit regim de proprietate, și cele devălmașe (mai ales păduri, pășuni, ape), ce au un caracter devălmaș. Transmiterea drepturilor asupra lor diferă la aceste două categorii, dar ea este asemănătoare de la o regiune a alta. Și tot ca un element asemănător trebuie notat peste tot un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce au un caracter devălmaș. Transmiterea drepturilor asupra lor diferă la aceste două categorii, dar ea este asemănătoare de la o regiune a alta. Și tot ca un element asemănător trebuie notat peste tot un proces de dispariție treptată a părților devălmașe, ce devin terenuri arabile și intră În posesia gospodăriilor. Această dispariție este Întovărășită de ștergerea puterii vechilor unități sociale, Într-o vreme când ele aveau preeminența asupra persoanelor ce le alcătuiau. Această lungă evoluție este Întovărășită de numeroase conflicte sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ștergerea puterii vechilor unități sociale, Într-o vreme când ele aveau preeminența asupra persoanelor ce le alcătuiau. Această lungă evoluție este Întovărășită de numeroase conflicte sociale Între diversele grupuri, cei mai puternici au mai multe posibilități să folosească părțile devălmașe În scop personal. Ocupările ilegale de terenuri devălmașe sunt frecvent semnalate și ele dau naștere la conflicte violente. Se regăsesc mai peste tot tehnici agricole ce străbat mai multe etape, cea mai veche fiind aceea a folosirii provizorii a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vreme când ele aveau preeminența asupra persoanelor ce le alcătuiau. Această lungă evoluție este Întovărășită de numeroase conflicte sociale Între diversele grupuri, cei mai puternici au mai multe posibilități să folosească părțile devălmașe În scop personal. Ocupările ilegale de terenuri devălmașe sunt frecvent semnalate și ele dau naștere la conflicte violente. Se regăsesc mai peste tot tehnici agricole ce străbat mai multe etape, cea mai veche fiind aceea a folosirii provizorii a unui teren defrișat și a părăsirii lui când nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de un sistem de proprietate intinerant; ești proprietarul parcelei de teren pe care ai defrișat-o atâta timp cât o folosești și nu mai ești după ce ai părăsit-o. Această fază precede, cel mai adesea, faza În care terenurile arabile și cele devălmașe sunt bine delimitate Între ele. Mai răspândită era În secolele al XIX-lea și XX tehnica celor două tarlale; una cultivată, alta lăsată să se odihnească (Stahl, 1998). Ambele tehnici au fost cunoscute nu numai În Sud-Estul Europei, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1940), L. Costa-Foru’s Cercetarea monografică a familiei. Contribuție metodologică (The Monographic Study of the Family. A Methodological Contribution, 1945), T. Herseni’s Probleme de sociologie pastorală (Problems of Pastoral Sociology, 1941) or H.H. Stahl’s Contribuții la studiul satelor devălmașe românești (Contributions to the Study of the Communal Property Romanian Villages, 1958-1965) (cf. Larionescu, 2001, 225). The culmination of the Sociological School of Bucharest’s activity was clearly registered in the 1930s, when the research activity of Gusti’s “monographists
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o extremă actualitate în cadrul relansării unor proiecte de regionalizare a României, fiindcă aceste „comunități suprasătești” divers denumite (republici țărănești la Cantemir, asocieri de vale la Iorga, «țări» în tradiția vie a poporului, comunități suprasătești în terminologia lui P.H. Stahl, comunități devălmașe la H.H. Stahl etc.) nu au fost ignorate nici de Imperiul austriac, folosindu-le în logistica regimentelor grănicerești. Comunitățile de avere s-au născut și ele pe un atare suport etc. De ce ar trebui reformatorii de azi să le ignore
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la rândul său, de pe urma cooperării cu specialiștii din diferite discipline în mai multe direcții: formularea de scheme de clasificare, construcția de tipologii, ipoteze, idei generale, perspective inedite de investigație. Câteva exemple sunt concludente: - analiza structurală și tipologia complexă a satelor devălmașe au însumat eforturi laborioase de cercetare istorică, de „arheologie socială” (Stahl, 1939; Abraham și Chelcea, 1996, 106 și urm.); - formularea conceptelor complexe de bugete țărănești de tip autarhial, capitalist, proletar, mixt s-a întemeiat pe analize economice și statistice comparative
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
făceau înconjurul lumii, fiind incluse în bibliografia obligatorie marilor universități din America și Europa de Vest, în timp ce se scriau cărți și studii despre el, în România era considerat mai curând un disident de la istoriografia oficială. Lucrarea sa monumentală Contribuții la studiul satelor devălmașe românești a trezit puțin interes istoriciilor români și la prima publicare și la republicarea de după 1990, în timp ce compendii ale acestei lucrări erau publicate în Franța, Italia, SUA. Explicația constă în faptul că demersul teoretic și metodologic urmat de profesorul Stahl
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe marxiștii ortodocși. În cadrul acestor polemici teoretice, Henri H. Stahl își elaborează contribuția științifică cea mai valoroasă sau cea care a fost percepută ca atare de contemporanii și urmașii săi - teoria modului de producție tributal și a vechilor comunități rurale devălmașe. Tipul de comunitate rurală devălmașă, caracteristic modului de producție tributal din România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
polemici teoretice, Henri H. Stahl își elaborează contribuția științifică cea mai valoroasă sau cea care a fost percepută ca atare de contemporanii și urmașii săi - teoria modului de producție tributal și a vechilor comunități rurale devălmașe. Tipul de comunitate rurală devălmașă, caracteristic modului de producție tributal din România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rurale devălmașe. Tipul de comunitate rurală devălmașă, caracteristic modului de producție tributal din România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Caracteristicile definitorii ale comunității devălmașe sunt: stăpânirea colectivă a unui teritoriu; întreaga activitate a comunității este organizată și controlată de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Caracteristicile definitorii ale comunității devălmașe sunt: stăpânirea colectivă a unui teritoriu; întreaga activitate a comunității este organizată și controlată de obște. Aceasta avea următoarele drepturi și îndatoriri: amestec în organizarea proceselor de producție; intervenție în viața publică și privată a satului, în crearea și aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură proprie cu caracter folcloric; comunitățile rurale întrețineau legături unele cu altele în cadrul unor veritabile societăți țărănești regionale. În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei țări. Acest lucru nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au fost puse în valoare de un număr mic de sociologi și de câțiva istorici. Abia după moartea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
O istorie orală a Școlii sociologice de la București, Editura Printech, București. Tănase, Stelian, 1995, „Trei culturi”, Sfera Politicii, anul IV, nr. 28, iunie. Sandu, D., 2003, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării, Editura Polirom, Iași. Stahl, H., 1960-1965, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București. Stahl, H., 1968, Civilizația vechilor sate românești, Editura Științifică, București. Stere, C., 1921, În literatură, Editura Viața Românească, Iași. Stere, C., 1907-1908/1996, Social-Democratism sau Poporanism?, Editura Porto-Franco, Galați. Wagner, Peter, 1994, A Sociology
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1. Considerente de ordin general ....................................................... 85 2. Stăpânirile dependente în lumina documentelor. Mănăstirea la gura Bârloviței unde este Agapie ................................................. 89 Țigăneii ........................................................................................ 91 Bozieștii și Tămășenii .................................................................. 95 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe .............. 100 Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor .............................. 104 4. Stăpânirea boierilor Costăchești .................................................. 108 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană ..................... 115 CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI ..................................................... 137 CAPITOLUL V INCONGRUENȚE RELATIVE LA STRUCTURILE DEMOGRAFICE ȘI LA TERITORIU ....................................... 165 1. Repere demografice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost aleasă, nici împărțită între Corpăcești, și au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma...”. Desigur că stăpânirile arătate acum sunt realități târzii, dar în mod sigur au existat anterior și alți stăpânitori, urmare a dizolvării marilor obști devălmașe, cum credem că a fost și a Umbrăreștilor. Documentele care ne-ar fi putut informa exact asupra situației s-au pierdut și nu ne rămâne decât posibilitatea reconstituirii a ceea ce va fi fost mai înainte, folosind sursele și menționările documentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iorga. Respectiva formațiune cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime și importanță. Așa se și explică de ce unele au rezistat multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al Covurluiului, așa cum am mai arătat. Desigur că obștile sătești devălmașe, care alcătuiau larga formațiune obștească de aici, nu erau toate de aceeași mărime și importanță. Așa se și explică de ce unele au rezistat multă vreme cu statut de obște devălmașă, cazul Umbrăreștilor, în timp ce altele au devenit stăpâniri boierești sau mănăstirești, după întemeierea statului etc. Pentru vechimea mai mare a satelor citate mai sus, datând dinainte de apariția statului medieval, pledează și existența pe hotarul estic al ținutului Tecuci a unor sate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]