778 matches
-
respingerea scopurilor (−) propuse de aceasta și a mijloacelor instituționale (−) de a le realiza, ca și prin tendințele de a modifica vechea structură ori a inova o alta nouă, definită de noi scopuri (+) și noi mijloace (+). Dar teoria lui Merton a devianței a fost criticată destul de serios. Unii sociologi întreabă în ce măsură grupurile diferite din societate aspiră către aceleași obiective culturale. Dată fiind eterogenitatea oricărei societăți moderne, o asemenea întrebare este cât se poate de firească. În plus, teoria lui Merton nu ne
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și nu altul. De ce oamenii răspund la anomie prin a deveni criminali, pe când alții se refugiază în consumul de alcool sau droguri. În ciuda acestor critici, teoria lui Merton a fost foarte influentă și a ajutat la explicarea multor forme de devianță. 7.2.2. Teorii interacționist-simbolice Teoriile interacționist-simbolice sugerează că devianța se învață prin interacțiunea cu alții și implică dezvoltarea de către individ a unei concepții proprii de deviant. În contextul acestor teorii, devianța nu este considerată a fi un produs direct
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deveni criminali, pe când alții se refugiază în consumul de alcool sau droguri. În ciuda acestor critici, teoria lui Merton a fost foarte influentă și a ajutat la explicarea multor forme de devianță. 7.2.2. Teorii interacționist-simbolice Teoriile interacționist-simbolice sugerează că devianța se învață prin interacțiunea cu alții și implică dezvoltarea de către individ a unei concepții proprii de deviant. În contextul acestor teorii, devianța nu este considerată a fi un produs direct al structurilor sociale, ci un comportament învățat care este transmis
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și a ajutat la explicarea multor forme de devianță. 7.2.2. Teorii interacționist-simbolice Teoriile interacționist-simbolice sugerează că devianța se învață prin interacțiunea cu alții și implică dezvoltarea de către individ a unei concepții proprii de deviant. În contextul acestor teorii, devianța nu este considerată a fi un produs direct al structurilor sociale, ci un comportament învățat care este transmis cultural prin socializare. Cea mai influentă din aceste teorii este teoria asocierii diferențiale care a fost dezvoltată de criminologul american Edwin Sutherland
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
subculturii care consideră că oamenii nu au comportament deviant deoarece ei sunt personalități antisociale sau nesocializate; aceștia sunt devianți deoarece învață și se conformează așteptărilor subculturilor deviante sau criminale în loc de cele ale normelor și valorilor dominante în societate. Teoria explică devianța prin subcultură, care la rândul ei, se referă direct la noțiunea de asociere diferențială dezvoltată de Edwin Sutherland. Central în această noțiune este presupunerea că devianța, la fel ca și comportamentul, se învață. Există două elemente ale acestui proces de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deviante sau criminale în loc de cele ale normelor și valorilor dominante în societate. Teoria explică devianța prin subcultură, care la rândul ei, se referă direct la noțiunea de asociere diferențială dezvoltată de Edwin Sutherland. Central în această noțiune este presupunerea că devianța, la fel ca și comportamentul, se învață. Există două elemente ale acestui proces de învățare. Primul are în vedere că oamenii învață tehnicile specifice pentru a se angaja în devianță. Spre exemplu, ca să consume droguri în mod ilegal, o persoană
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de Edwin Sutherland. Central în această noțiune este presupunerea că devianța, la fel ca și comportamentul, se învață. Există două elemente ale acestui proces de învățare. Primul are în vedere că oamenii învață tehnicile specifice pentru a se angaja în devianță. Spre exemplu, ca să consume droguri în mod ilegal, o persoană are nevoie să știe cum se obține și cum se folosește heroina sau cocaina. Al doilea, individul trebuie să învețe să dea valoare comportamentului deviant mai mult decât celui nedeviant
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
persoană are nevoie să știe cum se obține și cum se folosește heroina sau cocaina. Al doilea, individul trebuie să învețe să dea valoare comportamentului deviant mai mult decât celui nedeviant. În sensul celor două condiții precizate, oamenii nu învață devianța prin expunerea la mass-media (spre exemplu, violența din emisiunile de televiziune); aceștia învață un asemenea comportament deviant în contextul grupurilor de care sunt intim apropiați. Cel mult televiziunea poate întări aprecierea pe care o dau aceștia manifestărilor violente, care sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
egale în intensitate și durată, oamenii sunt mai puțin dispuși să participe la un comportament deviant. Așa cum am spus, teoria asocierii diferențiale are drept premisă existența unei subculturi de natură deviantă. Există mai multe feluri de subculturi care explică fenomenul devianței. În sociologia americană unii autori susțin că oamenii din clasa de jos au o subcultură particulară care încurajează comportamentul deviant prin faptul că, printre altele, promovează credința că ceea ce se întâmplă oamenilor este dincolo de controlul lor. Un alt tip este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
datorită participării lor la două grupuri culturale cu norme distincte. Prin extensie, "omul marginal" este acel individ care este simultan membru a două sau mai multe grupuri ale căror norme și valori culturale sunt diferite unele față de altele. În sociologia devianței, marginalizarea este echivalentă cu starea de inadaptare socială și frustrare resimțită de individ ca urmare a oscilației comportamentului său între sistemul normativ al societății globale și sistemul normativ al subculturii de care aparține sau pe care o ia ca bază
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
individului cu drepturi depline la viața și activitatea grupului. Dacă pe plan psihologic produce individului o stare de disconfort emoțional, în plan social contribuie la prejudicierea omogenității și ordinii sociale. Evident există și o serie de critici referitoare la explicațiile devianței și crimei prin teoria subculturii. O problemă fundamentală în teoria subculturii este eșecul acesteia în încercarea de a explica de ce unele grupuri împărtășesc subculturile deviante și altele nu fac acest lucru. O subcultură deviantă poate perpetua comportamentul deviant prin asociere
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nevoiași, dacă ele există cât decât, sunt un răspuns la condițiile sociale cum ar fi șomajul, sărăcia și inegalitatea. Astfel, ultima cauză a comportamentului deviant se găsește în aceste condiții. Teoria prețuirii de sine. Această teorie sugerează că oamenii aleg devianța sau conformarea depinzând care din acestea va spori prețuirea și considerația de sine. (Kaplan și alții, 1986). Pentru cei mai mulți oameni prețuirea de sine este sporită și susținută prin conformare. Părinții, profesorii, rudele, vecinii și colegii noștri ne recompensează, formal și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
eforturile lor în școală sau în sport (aici poate le lipsește abilitatea necesară) și oamenii care nu primesc recompense acasă (deoarece poate părinții lor îi neglijează sau se comportă abuziv față de ei) nu vor descoperi recompensa conformării. Pentru acești oameni, devianța devine o alternativă atractivă în căutarea unui feedback pozitiv. Dacă apare o oportunitate de manifestare deviantă, aceștia mult mai probabil o aleg decât cineva a cărei prețuire de sine este sporită prin conformare. Această teorie poate explica într-o anumită
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conformează? Răspunsul lui Hirschi este că aceștia se conformează când au obligații față de alți oameni și când ei sunt legați strâns de societatea convențională părinți, școală, biserică și prieteni. Aceste obligații sociale recompensează oamenii pentru comportamentul convențional. Potrivit teoriei controlului, devianța se produce când indivizilor le lipsesc legăturile cu societatea convențională care sunt necesare să frâneze tendința lor normală către devianță. Teoria lui Hirschi are o poziție diferită față de teoria asocierii diferențiale. Aceasta din urmă afirmă că tinerii sunt devianți când
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
strâns de societatea convențională părinți, școală, biserică și prieteni. Aceste obligații sociale recompensează oamenii pentru comportamentul convențional. Potrivit teoriei controlului, devianța se produce când indivizilor le lipsesc legăturile cu societatea convențională care sunt necesare să frâneze tendința lor normală către devianță. Teoria lui Hirschi are o poziție diferită față de teoria asocierii diferențiale. Aceasta din urmă afirmă că tinerii sunt devianți când sunt sprijiniți și încurajați de membrii grupului lor; teoria controlului spune că tinerii sunt devianți când nu au un grup
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și încurajați de membrii grupului lor; teoria controlului spune că tinerii sunt devianți când nu au un grup care să-i constrângă. Delincvenții lui Hirschi sunt singuratici; cei ai lui Sutherland sunt membrii unei bande. Aceste trei teorii interacționist-simbolice ale devianței au generat o mulțime de cercetări empirice asupra delincvenței, care într-un fel sau altul, au urmărit armonizarea teoriilor. O integrare promisă a celor trei teorii trebuie să pornească de la ceva asemănător cu: atașamentul scăzut față de instituțiile convenționale (familia școala
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
teoriilor. O integrare promisă a celor trei teorii trebuie să pornească de la ceva asemănător cu: atașamentul scăzut față de instituțiile convenționale (familia școala, munca, și biserica) sau recompense scăzute pentru comportament convențional va reduce atașamentul fașă de normele convenționale. Prin aceasta devianța va crește. De asemenea, devianța este mult mai probabilă să se producă dacă atașamentul scăzut la instituțiile convenționale este acompaniat de asocierea cu indivizi devianți (Massey și Krohn, 1986). Teoria etichetării (reacției sociale). Tradiția (obișnuința) etichetării reprezintă o schimbare majoră
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
celor trei teorii trebuie să pornească de la ceva asemănător cu: atașamentul scăzut față de instituțiile convenționale (familia școala, munca, și biserica) sau recompense scăzute pentru comportament convențional va reduce atașamentul fașă de normele convenționale. Prin aceasta devianța va crește. De asemenea, devianța este mult mai probabilă să se producă dacă atașamentul scăzut la instituțiile convenționale este acompaniat de asocierea cu indivizi devianți (Massey și Krohn, 1986). Teoria etichetării (reacției sociale). Tradiția (obișnuința) etichetării reprezintă o schimbare majoră în explicația științifică a comportamentului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
naturale ori ca consens social. Indivizii cu comportament deviant au fost văzuți ca oameni care violează normele, iar cei care nu au asemenea comportament ca oameni care se conformează normelor sociale stabilite. Teoria etichetării a provocat aceste presupuneri argumentând că devianța este definită de reacția socială față de anumite grupuri, indivizi și comportamente și nu de cei care au manifestări deviante. Această teorie sugerează că dacă alți oameni definesc sau etichetează o persoană ca deviant este un factor determinat critic care indică
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să scadă acest tip de comportament. Nucleul teoriei etichetării susține că ceea ce este deviant în orice societate reprezintă consecința proceselor sociale și politice. Prin aceasta se neagă ideea că oamenii cu manifestări deviante sunt diferiți de ceilalți oameni. Mai mult, devianța este definită ca o etichetă prin care grupurile puternice se pot impune asupra grupurilor și indivizilor cu putere mai mică. Acesta este punctul unde perspectiva conflictualistă influențează teoria etichetării. Etichetând oamenii ca devianți, adesea se induce acestora o stare în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acceptă această etichetă și ajung să se definească ei înșiși așa și astfel să se comporte în consecință. 7.2.3. Teoria conflictului Așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și teoria conflictului au explicații diferite asupra naturii și rolului devianței. Punctul de vedere funcționalist este cel mai bine reprezentat de lucrările lui Émile Durkheim, Robert Merton și Talcott Parsons. Punctul de vedere conflictualist este cel mai serios influențat de lucrările lui Karl Marx și Ralph Dahrendorf. Funcționaliștii argumentează că o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
funcționalist este cel mai bine reprezentat de lucrările lui Émile Durkheim, Robert Merton și Talcott Parsons. Punctul de vedere conflictualist este cel mai serios influențat de lucrările lui Karl Marx și Ralph Dahrendorf. Funcționaliștii argumentează că o măsură limitată a devianței realizează rolul pozitiv al asigurării unei societăți cu moduri alternative de gândire, organizare și comportament, facilitând astfel adaptarea la schimbarea condițiilor. Când devianța devine excesivă, oricum, ea amenință coeziunea socială și trebuie să fie reprimată. În contrast, viziunea conflictualistă argumentează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
serios influențat de lucrările lui Karl Marx și Ralph Dahrendorf. Funcționaliștii argumentează că o măsură limitată a devianței realizează rolul pozitiv al asigurării unei societăți cu moduri alternative de gândire, organizare și comportament, facilitând astfel adaptarea la schimbarea condițiilor. Când devianța devine excesivă, oricum, ea amenință coeziunea socială și trebuie să fie reprimată. În contrast, viziunea conflictualistă argumentează că grupurile puternice folosesc înțelesurile devianței ca să reprime grupurile pe care ei le percep ca amenințătoare, lucru care le dă posibilitatea să-și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unei societăți cu moduri alternative de gândire, organizare și comportament, facilitând astfel adaptarea la schimbarea condițiilor. Când devianța devine excesivă, oricum, ea amenință coeziunea socială și trebuie să fie reprimată. În contrast, viziunea conflictualistă argumentează că grupurile puternice folosesc înțelesurile devianței ca să reprime grupurile pe care ei le percep ca amenințătoare, lucru care le dă posibilitatea să-și susțină poziția lor privilegiată. Într-o anumită măsură, perspectiva conflictului despre devianță am putut să o vedem deja în teoria etichetării. În esență
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
reprimată. În contrast, viziunea conflictualistă argumentează că grupurile puternice folosesc înțelesurile devianței ca să reprime grupurile pe care ei le percep ca amenințătoare, lucru care le dă posibilitatea să-și susțină poziția lor privilegiată. Într-o anumită măsură, perspectiva conflictului despre devianță am putut să o vedem deja în teoria etichetării. În esență, teoria conflictului sugerează că competiția și conflictul de clasă din societate produce devianța. Conflictul de clasă afectează devianța în două moduri: (1) interesele de clasă determină care acțiuni sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]