1,506 matches
-
deosebită trebuie acordată copiilor și tineretului, precum și populației în vârstă. Tineretul prezintă probleme de adaptare legate de „intrarea” în viață și de integrarea sa socială și profesională și de aceea este supus riscului de a adopta un comportament de tip deviant. Populația vârstnică, o dată cu pensionarea, prin întreruperea activității profesionale, este scoasă din circuitul social și supusă izolării. Lipsa de activitate și sentimentul inutilității creează serioase probleme de adaptare socială, cu implicații asupra sănătății mintale. O problemă importantă o reprezintă psihoigiena familiei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de aceste aspecte este de discutat și modul de creștere și educare ale copiilor. Aceștia, ieșind de sub controlul familiei, vor fi expuși unor influențe rele, vor suferi de frustrări și carențe emoțional-afective și de educație, vor adopta modele de comportament deviant, vor nesocoti valorile sociale, morale și vor crește lipsiți de modele, de idealuri, cu caractere incomplet formate sau chiar deformate. Lipsa de control familial va duce la dezvoltarea toxicomaniilor, a perversiunilor sexuale, a conduitelor de tip deviant, mai ales la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modele de comportament deviant, vor nesocoti valorile sociale, morale și vor crește lipsiți de modele, de idealuri, cu caractere incomplet formate sau chiar deformate. Lipsa de control familial va duce la dezvoltarea toxicomaniilor, a perversiunilor sexuale, a conduitelor de tip deviant, mai ales la tinerii adolescenți. Față de problemele ridicate de modul de viață modern, adulții, antrenați în procesul de competiție socială și profesională, vor deveni egoiști, va crește concurența dintre indivizi, între ei vor apărea stări conflictuale și tensiuni, scăzând în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale. Conduitele instinctive de tip agresiv, cu caracter deviant, sunt tot de două feluri: de tip masochist sau de autoagresivitate, individuale ori sociale (homosexualitatea, stările ipohondriace, refuzul alimentar, automutilările, suicidul), și de tip sadic sau de heteroagresivitate, individuale ori sociale (hipersexualitatea, mizantropia, cleptomania, violențele corporale, homicidul). În cazul agresivității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Stengel și N.G. Cook, H.L.P. Resnik, E. Ringel, A.L. Kobler și E. Stotland, E. Durkheim, M. Halbwachs, H.F. Hanry și J.F. Shorth, W. Pöldinger, P. Moron, J.Cl. Chesnais, J. Baechler, St. Somogyi, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Asupra conduitelor deviante de tip agresiv vom reveni când vom analiza devianța și sociopatiile. Un alt aspect la fel de important, legat direct de starea de sănătate mintală, îl reprezintă comportamentul individului. A. Porot distinge două accepțiuni pentru comportament: în sens psihofiziologic, comportamentul trebuie considerat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mecanismele de apărare ale Eului, în acest sens având un rol important următoarele procese: angoasa, supresiunea, represiunea, formarea reacțională, sublimarea, formarea unor idei bizare, refuzul morții. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă aberantă, de tip deviant sau chiar psihopatologic (J. Masserman, G. Abraham, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Noi am preferat să grupăm tulburările de comportament în trei tipuri: sociopatic, psihopatologic și mixt. a) Tulburările de comportament de tip sociopatic au în primul rând caracter de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în acțiuni și conduite pozitive; formarea unui comportament social adecvat prin măsuri cu caracter psihopedagogic; acordarea unei atenții deosebite crizelor de dezvoltare psihobiologică, în special celor legate de pubertate și adolescență, care pot duce la formarea unor conduite de tip deviant agresiv sau antisocial sociopatic; educația sanitară privind normele de viață, de stimulare, conservare și dezvoltare a unei stări de sănătate mintală optimă; protejarea individului în mediul familial, social și profesional, prin evitarea contactelor cu indivizi sociopați, evitarea sau corectarea imitației
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
20 de ani îi sunt caracteristice tulburările psihice care pot apărea datorită crizelor de pubertate și adolescență, și anume: tulburări de comportament și adaptare, stări reactive diferite, formele de debut ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adaptare, stări reactive diferite, formele de debut ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi corespund ca tulburări psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și reacții adverse, putând duce la conduite antisociale de violență. Toate aceste aspecte conduc la apariția unor „tipuri umane noi”, a unor noi „modele” de comportament, acțiune, gândire și sensibilitate, concentrate toate într-un „stil de viață” fragil sau chiar deviant, pe care-l vom studia în continuare. 3) Stilul de viață și sănătatea mintală Condițiile societății deschise, de factură civilă, modernă, cu aparență de libertate, cultivând „drepturile omului” și „spiritul democrației”, pun, așa cum am mai arătat, serioase dificultăți de adaptare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
culturi (încrucișările culturale). Raporturile dintre starea de sănătate mintală și boala psihică în cadrul comunităților social-umane sunt reprezentate în schema de mai jos. p. 129 Factori modelatori Comunitatea social-umană (modelul cultural și modul de viață socială) Factori represivi Conduite normale Conduite deviante patologice Sănătate mintală Boală psihică Activitate utilă Inactivitate Devianță Tendințe normale Individul Grupul de indivizi Pulsiuni patologice Din schema de mai sus se poate desprinde concluzia că atât starea de sănătate mintală, cât și boala psihică sunt direct influențate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau grupul de indivizi, din partea modelului socio-cultural, a modului de viață și comportamentului individual sau colectiv. Sănătatea mintală este rezultatul acțiunii factorilor normativi-modelatori, care favorizează dezvoltarea conduitelor normale, și al unor acțiuni utile; factorii represivi duc la apariția unor conduite deviante sau net patologice, având ca urmare o activitate deviantă sau de tip sociopatic sau chiar patologic pur. În ceea ce privește mecanismele sociogenetice ale stărilor de dezechilibru psihosocial ale sănătății mintale comunitare remarcăm următoarele (vezi schema următoare): a) se consideră comunitatea social-umană, ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de viață și comportamentului individual sau colectiv. Sănătatea mintală este rezultatul acțiunii factorilor normativi-modelatori, care favorizează dezvoltarea conduitelor normale, și al unor acțiuni utile; factorii represivi duc la apariția unor conduite deviante sau net patologice, având ca urmare o activitate deviantă sau de tip sociopatic sau chiar patologic pur. În ceea ce privește mecanismele sociogenetice ale stărilor de dezechilibru psihosocial ale sănătății mintale comunitare remarcăm următoarele (vezi schema următoare): a) se consideră comunitatea social-umană, ca reprezentând o unitate formată din totalitatea indivizilor grupului respectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faza de eliberare a forțelor modelului socio-cultural, asistăm la scăderea până la completa suprimare a forțelor de reprimare ale modelului social; în aceste circumstanțe, pulsiunile acumulate în interiorul grupului comunitar-uman se descarcă, eliberând forme de comportament de tip heteroagresiv (violență, criminalitate), conduite deviante sau sociopatice; este o formă aberantă de libertate, lipsită de orice ordine, haotică, fără cenzura morală a responsabilității. 4. Comportamentul normal și cel patologic Psihiatria are obligația de a situa teoria și practica sa în raport cu marile probleme ale omului și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvoltare sau involuție sunt însoțite de schimbări comportamentale, care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip carențial este legat de frustrările afective, carențe educative, conflicte, schimbarea modului de viață etc. Comportamentul de tip sociopatic are un caracter aparent, deviant, de inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane se vor identifica cu aceste „modele impuse”, preluate automat și nereflexiv, necritic, schimbându-și complet imaginea și natura anterioară întâlnirii cu acestea. Transformările menționate vor afecta profund starea de sănătate mintală comunitară, prin apariția unor conduite antisociale de tip deviant, sociopatice, de dependență, de refugiu etc., așa cum vom arăta în continuare. Sinteza mecanismelor socio-patogenetice și etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial sunt prezentate schematic în tabelul de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire a proceselor de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
importanță majoră în evaluarea stării de sănătate mintală colectivă și interpretarea formelor de organizare și dezechilibru psihosocial pentru adoptarea unor strategii de acțiune de igienă mintală, așa cum vom arăta în cele ce urmează. Capitolul 26 Psihoigiena conduitelor antisociale 1. Conduitele deviante Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice, așa cum sunt ele definite, descrise și clasificate de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera individualului, cât și în ceea ce potrivește comunitatea umană, sfera socialului. Nu trebuie făcută însă, în cazul acesta, o „egalizare” a cadrelor nosologiei psihiatrice cu formele de manifestare de tip aberant, deviant sau sociopatic, a conduitelor sau acțiunilor psihosociale ale indivizilor. Ele au o cu totul altă semnificație, un alt determinism, alte caracteristici și în plus un alt mod, diferit de cel clinico-medical, de rezolvare. În sensul acesta, nu măsurile medico-psihiatrice sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
antisociale, care contravin modelelor de toleranță instituționalizate în cadrul unei societăți (M. Clinard, T. Parsons, D. Black și A. Reiss, H. Becker). Pentru E. Schur, devianța implică un mod particular de „a fi” sau de „a face” al individului, cu caracter deviant în raport cu normele impuse de societate, ce apare în cadrul comportamentului acestuia și face ca persoana respectivă să se discrediteze în raport cu normele morale, religioase și social-juridice ale grupului social căruia îi aparține. L.T. Wilkins realizează o sinteză a teoriilor referitoare la devianță
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
referitoare la devianță, distingând următoarele: a) cauzalitatea multiplă, care consideră devianța ca fiind legată de numeroși factori; b) asociația diferențială (E.H. Sutherland și D.R. Cressey), care se mai numește și „principiul asociației diferențiate” și constă în ideea că orice comportament deviant este un tip de „comportament învățat” prin imitație și contact cu altele similare; c) teoria anomistă (E. Durkheim), care leagă devianța de anomia socială; d) teoria întregirii (B. Bernstein), bazată pe conceptele sociologice și constând în asimilarea unor atitudini de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
c) teoria anomistă (E. Durkheim), care leagă devianța de anomia socială; d) teoria întregirii (B. Bernstein), bazată pe conceptele sociologice și constând în asimilarea unor atitudini de tip delictual. R.A. Dentler și K.T. Erickson propun trei ipoteze în geneza comportamentului deviant: a) comportamentul deviant tinde să fie indus, permis și susținut de un anumit tip de grup social favorizant; b) funcțiile comportamentului deviant ajută la menținerea stabilității grupului respectiv; c) grupul poate rezista numai prin calitatea de a fi deviant a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
E. Durkheim), care leagă devianța de anomia socială; d) teoria întregirii (B. Bernstein), bazată pe conceptele sociologice și constând în asimilarea unor atitudini de tip delictual. R.A. Dentler și K.T. Erickson propun trei ipoteze în geneza comportamentului deviant: a) comportamentul deviant tinde să fie indus, permis și susținut de un anumit tip de grup social favorizant; b) funcțiile comportamentului deviant ajută la menținerea stabilității grupului respectiv; c) grupul poate rezista numai prin calitatea de a fi deviant a comportamentului membrilor săi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în asimilarea unor atitudini de tip delictual. R.A. Dentler și K.T. Erickson propun trei ipoteze în geneza comportamentului deviant: a) comportamentul deviant tinde să fie indus, permis și susținut de un anumit tip de grup social favorizant; b) funcțiile comportamentului deviant ajută la menținerea stabilității grupului respectiv; c) grupul poate rezista numai prin calitatea de a fi deviant a comportamentului membrilor săi. Se poate remarca din cele de mai sus o corelație dinamică între conduitele de tip deviant antisociale și evoluția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentului deviant: a) comportamentul deviant tinde să fie indus, permis și susținut de un anumit tip de grup social favorizant; b) funcțiile comportamentului deviant ajută la menținerea stabilității grupului respectiv; c) grupul poate rezista numai prin calitatea de a fi deviant a comportamentului membrilor săi. Se poate remarca din cele de mai sus o corelație dinamică între conduitele de tip deviant antisociale și evoluția societății în direcția „nonvalorilor” sau a „valorilor subculturale”, în raport cu o stare de anomie socială, devalorizarea modelului etic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]