923 matches
-
de comerț spiritual, dar Yon nu era bărbatul căruia să-i poți vinde sau să-i poți cumpăra dragostea. El era atật de firesc și atật de natural în gesturi și mai ales în priviri, încật pur și simplu mă dezarmase dintr-o ochire. O fericeam acum pe femeia din tablou care se împăcase deja cu destinul. Mă învinsese din priviri, mă smulsese categoric din brațele iubitului ei. - Nu, nu se poate! Dar eu sunt vie, adevarată, îndrăgostită nebunește de omul
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
militare, acumulate acolo și menținute până în ultimul moment din ordin, au rămas în mâna inamicului. Iată, Maiestate, schițat în fugă, numai un capitol al tragediei și al calvarului unui neam, care este numai la început. Poporul și armata au fost dezarmate fără luptă. Demoralizarea lor este fără limită. Lipsa de încredere în conducători este totală. Ura lor în contra vinovaților, a tuturor vinovaților de ieri și de azi, crește. Consiliul de Coroană v-a determinat să cedați. Consecințele lui, anarhia și anarhizarea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ultimul transport întrucât era mobilizat pe loc. De atunci nu ne-am mai văzut cu tata. Am fost repartizați la Buzău. Viața își urma drumul cu lipsuri și greutăți, pe care le suportam cu curaj. Greul, totuși, nu ne-a dezarmat în lupta cu nevoile de atunci. Necazurile încă nu se terminaseră. Am trăit o perioadă de incertitudini chiar și aici în România. Organele puterii de atunci îi obligau pe basarabeni să plece de unde au venit, întrucât erau socotiți cetățeni acelui
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
mișcări lungi, rece și fără ezitare, zburase săbiile din mâinile celor cinci cavaleri care Îl Înconjurau, eschivase fandarea lui Montassini și se oprise cu vârful spadei sub bărbia condotierului. Cel ce fusese spadasinul numărul unu al Veneției era Înfrânt și dezarmat În nici cinci secunde de luptă. Mulțimea amuțise. Fusese o sfidare imensă, dincolo de conflictul pentru mâna contesei, o chestiune de orgoliu și de blazon. Contesa Își amintea perfect că fusese chemată degrabă de slujitori la podul della Paglia și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
șase ani de la urcarea lui pe tron, ceea ce, pentru țările române, este un mic miracol de stabilitate. Veștile de la Suceava spun despre o tentativă de asasinat anihilată de luptătorii căpitanului Oană, care au blocat intrările spre camerele domnitorului și au dezarmat toți suspecții. Dar aceste vești nu sunt confirmate. Destul de stranie a fost și Încercarea lui Ștefan de a cuceri cetatea Chilia, În care se afla o garnizoană ungurească lăsată de Iancu de Hunedoara și menținută de Matei Corvinul. Chilia aparținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Închisă, părul castaniu lăsat până aproape de umeri și ochi albaștri care, culmea, zâmbeau. Gondolierul nu-și amintea, totuși, unde ar fi putut Întâlni acest chip. - Se spune, zise necunoscutul Într-o italiană perfectă, cu accent venețian, că Întâi trebuie să dezarmezi un Apărător ca să fii sigur că ai timp să-i mulțumești. Altfel, poți sfârși cu un pumnal Înghițit din greșeală... La fel de ușor cum Îl imobilizase, străinul Îl eliberă din strânsoare și Îi Înapoie pumnalul. Gondolierul Îl puse Înapoi În teacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
face un pas Înapoi. De data aceasta, prizonierul avea mâinile libere. Întinse o mână spre femeia care se ridicase și privea Încremenită scena, spunând un singur cuvânt În limba greacă: - Spada! Femeia se aplecă În locul În care cei care Îl dezarmaseră pe Oană aruncaseră spada de Toledo, o ridică și i-o dădu căpitanului. Oană o puse În teacă și răsuci din nou sabia haiducului, cu mânerul spre Mihajlo. - Ajunge. Calul! mai spuse, tot În grecește. Dintr-una din casele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
la acțiuni militare, spre după-amiază sosiseră ordinele de eliminare a oricărui războinic cu Însemnele trădătorului Yamana. Mult În fața shogunului, se desfășurase chiar o astfel de confruntare, după cum raportase una dintre iscoadele trimise de Shiro. Oamenii lui Yamana fuseseră Încercuiți și dezarmați de trupele fidele lui Hosokawa. Cum onoarea le era pătată de această Înfrângere, cei patruzeci de prizonieri ceruseră dreptul de a-și face seppuku. Onoarea le fusese acordată. Cadavrele lor se aflau pe marginea drumului spre Osaka. 11 iulie 1467
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
opriră și ei, privind ciocnirea dintre Eminek și călărețul moldovean care, se pare, condusese o parte din bătălie. În spate, unde lupta voievodul Ștefan, un grup masiv de tătari Îngenuncheară, cerând să li se cruțe viața. Ei fură Înconjurați și dezarmați de luptătorii spătarului Albu. În centru Însă, lupta continua cu Înverșunare. Eminek, alb de furie la vederea lui Mamak prizonier, se năpusti asupra lui Oană cu o lovitură rotită de iatagan, care ar fi trebuit să-i zboare capul. Oană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
strigătul miilor de luptători care ridicară și ei săbiile: - Victorieeeee!!! Lângă Ștefan, luptătorii Îngenuncheară. Unii aveau lacrimi de bucurie În ochi. Alții priveau În jurul lor, abia acum văzând, parcă, miile de morți și de răniți. Tătarii lui Ulgui baatur fură dezarmați și aduși În genunchi, alături de ceilalți prizonieri. Voievodul privi gânditor câmpia Lipnicului și dădu primele porunci: - Să se Înalțe aici o troiță care să amintească celor ce vor veni după noi că Moldova n-a fost Îngenuncheată de tătarii Hoardei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
tragă cu arcul, Încercase mereu să ridice spada, prea grea pentru puterile lui. Se luptase chiar cu Alexandru, amândoi cu săbiile de lemn făcute de moș Onofrei. Deși cu doi ani mai mic, era mereu mai bun decât Alexandru. Îl dezarma În câteva secunde. Așadar... gândi mai departe Alexandru, Ștefănel nu e ucis, nu e găsit nicăieri, devine luptător. Nu se poate Întoarce până când... până când ce? Până când... forța lui depășește forțele care i se opun. E un principiu științific, studiat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
contraatac pe flancuri. Cel puțin, așa ar proceda ei În inferioritate numerică. Dar nu ne retragem și nici nu ne risipim lateral. Izbim În centru, unde se află comandantul lor, Eminek. - Are același nume cu cel pe care l-ai dezarmat la Lipnic. - Da. Dar nu e el, ci Eminek Mârza, nepotul marelui han al Crimeii. Pornim cu Apărătorii În vârf de lance și nu deschidem flancurile decât după În clipa În care Eminek e atacat direct și nu mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Talbanof ajunse în vederea palatului acest ofițer se adresă la trupă, întrebînd-o dacă vrea să-l însoțească într-o întreprindere periculoasă, pe care o face spre mântuirea Imperiului și națiunii. Ea răspunse afirmativ fără nici o întîrziere. Atunci trecură șanțurile pe gheață, dezarmară sentinelele exterioare ale batalionului Semenowskoi fără ca ele să fi făcut vreo rezistență și trupa destinată să intre în apartamentul împăratului ajunse acolo printr-o mică scară învîrtită, având intrarea spre o grădină. Acest detașament se compunea din trei frați Zulof
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin mai multe faze decât cea actuală, pentru că prelații romani, având o idee necompletă de împrejurările din Prusia, se simt pururea ademeniți de-a nutri așteptări exagerate și de-a-și așeza ținta prea sus. Dacă a crezut cineva că nu dezarmăm numai, ci că voim a nimici chiar armele noastre pe calea legislațiunii, atunci, acela ne-a crezut capabili de o mare nerozie, opinie la care n-am dat ocazie prin nici una din enunciațiunile mele. Pe de altă parte pronunțiul nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
drapelul republicei, opera de pace și de mântuire a sufletelor. Administrațiile, daca le-ar fi protejat, n-ar fi cerut nimic alta decât de-a servi bine statul. Partidele pe cari nu le-ar fi persecutat în retragerea lor ar dezarma înaintea unei politici pre cât de fericite pe atât de îndemînatece. Cetățenii cei buni ai tuturor partidelor și cari sânt în foarte mare număr s-ar simți onorați de-a secunda un guvern într-adevăr național în împlinirea misiunei lui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dubla sacrificare a lui Eminescu sau Mitul Eminescu. Heraclit a zis fiind vizitat de câțiva curioși să cunoască pe marele filozof căruia i se dusese vestea și care fusese găsit acasă încălzindu-se aproape de cuptorul de pâine, lucru ce îi dezarmează pe vizitatori că "sunt zei și aici". Adică, aproape de cuptor, și nu numai în Olimp. Speciile jurnal, memorii, cugetări sunt la îndemâna unui scriitor de obicei către sfârșitul carierei, atunci când principalele traiectorii ale câmpului său de investigație au fost parcurse. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
făcând, în același timp, un apel la opoziție ca să aibă încredere și să-și retragă cererea de anchetă parlamentară, dând astfel „un exemplu de unire și de înălțare morală de care țara are nevoie în momentele de astăzi”. Opoziția a dezarmat. O parte din liberali care în politica externă aveau un punct de vedere diferit de cel al guvernului, cel puțin în ce privește momentul intervenției României (precum Leonte Moldovan, Iulian Vrăbiescu), care semnaseră propunerea lui Take Ionescu, după declarația lui Ion I. C
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
fost. V-au bătut În anchetă? La Focșani nu m-a bătut, da’ m-a bătut la Galați... Noaptea, Începând de la ora zece, unsprezece, până la douăsprezece... Acolo m-a bătut rău, că eu am fost În echipa care l-a dezarmat pe șeful de post. Și acolo ne-a bătut mult, numai În piept. Vă aduceți aminte cine erau bătăușii? Bătăușii cine să fie? Nu puteam ști... Ofițeri. Dar din milițieni d-ăștia am mai aflat că ne bătea și ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
probleme în relațiile cu Italia, Bulgaria, Albania și Grecia, state ce ar putea redeschide conflicte de natură teritorială. Practic, conform lui Corneliu Mănescu, reprezentantul nostru la O.N.U în acea perioadă, promisiunea de „a ne deschide granițele, a ne dezarma și a oferi azil politic” echivala cu „internarea în lagăre, fără a folosi cuvântul lagăr”. În plus, l-a sfătuit pe Ceaușescu să-și diminueze opoziția publică față de Moscova. Interesant că la încheiere, fără a-i oferi amănunte i-ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că vizirul ar fi să se schimbe și că populația din Constantinopole e în turburare. Toate aceste vești sunt lipsite de fundament. O circulară a marelui-vizir cătră guvernorii provințiilor li impune acestora îndatorirea de a căuta ca populația să se dezarmeze. Din cauza întîrzierii delegaților muntenegreni, armistițiul între Poartă și Muntenegru s-au prelungit în mod formal pe douăzeci de zile. Ziua de 17 fevr. (1 mart) 1877 este menită a fi remarcabilă în istoria țărilor dunărene. În 16/28 fevr. scupcina
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Londra. O depeșă mai recentă ne vestește deja că la Berlin a avut o întrevedere cu principele de Bismark și a doua zi a plecat la Paris. Ziarul "Times" pretinde a ști că generalul Ignatief va face propunerea de a dezarma; cu condițiune însă ca tratatul de Paris să fie abrogat. [25 februarie 1877] {EminescuOpIX 332} ["ZIARELE DIN VIENA... Ziarele din Viena din 7 și 8 mart (iar N. Fr. Presse încă nainte de vro două săptămâni ) au adus știri telegrafice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-a comunicat lui Musurus Pașa, pe care acesta l-a înaintat la Constantinopole. La serata parlamentară din 19 martie sara, principele Bismark a zis că starea de față e favorabilă păcii. El s-a pronunțat că Rusia probabil va dezarma. [13 martie 1877] TURCIA ["LA 12 MARTIE... La 12 martie 1000 de turci, comandați de caimacamul de la Petrovaț, au năvălit asupra a două sate făcând măceluri. A fost o luptă la Nasta * cu Despotovici, din care acesta a fost silit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care "Gazeta de Colonie" o primește din Paris pune în gura generalului următoarele cuvinte: "Plec la Viena cu convingerea că tratările nu vor ajunge la nici un rezultat; Austria nu va iscăli protocolul. Noi n-am avut niciodată intenția de-a dezarma, ci numai de-a retrage de la graniță trupele noastre și a aștepta întîmplările din Turcia; nu putem dezarma după ce-am trezit entuziasmul nației, cu-n cuvînt: cred în război". Veștile cele pacinice din Londra se 'ntemeiau, după cum se zice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
convingerea că tratările nu vor ajunge la nici un rezultat; Austria nu va iscăli protocolul. Noi n-am avut niciodată intenția de-a dezarma, ci numai de-a retrage de la graniță trupele noastre și a aștepta întîmplările din Turcia; nu putem dezarma după ce-am trezit entuziasmul nației, cu-n cuvînt: cred în război". Veștile cele pacinice din Londra se 'ntemeiau, după cum se zice, pe o neânțelegere. Contele Șuvalof, întorcîndu - se de la Paris la Londra, urmase cu prea mare zel tratările cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sosi la Londra găsi protocolul conceput într-o formă care nu-i mai păru admisibilă, drept care își făcu rezervele sale. Aceste rezerve au fost aprobate din Sant. Petersburg. Iar opinia Rusiei despre dezarmare e următoarea: Rusia se declară gata a dezarma când pacea cu Muntenegru va fi încheiată și Turcia va fi-nceput să dezarmeze. Rusia se teme că redifii congediați ar putea să provoace neorânduieli și să atace pe creștinii ce i-ar găsi în cale, deci ea va dezarma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]