1,662 matches
-
să ofere țărilor nenucleare posibilitatea de a beneficia "pe o bază nediscriminatorie și egală" de realizările exploziilor nucleare în scopuri pașnice 31. Guvernul RF a Germaniei a transmis, la 7 aprilie 1967, statelor membre ale Comitetului celor 18 state pentru dezarmare, altor state, Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite și Vaticanului un memorandum referitor la neproliferarea armelor nucleare. În memorandum se exprimau considerentele guvernului vest-german privind: a) legătura dintre acordul de neproliferare și efectuarea unor măsuri esențiale de dezarmare; b) destinderea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
state pentru dezarmare, altor state, Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite și Vaticanului un memorandum referitor la neproliferarea armelor nucleare. În memorandum se exprimau considerentele guvernului vest-german privind: a) legătura dintre acordul de neproliferare și efectuarea unor măsuri esențiale de dezarmare; b) destinderea în relațiile dintre statele participante la un asemenea acord; c) garantarea securității statelor neposesoare de arme nucleare; d) utilizarea energiei nucleare în scopuri pașnice; e) asigurarea egalității în cooperarea tuturor statelor participante la tratatul de neproliferare 32. În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la proliferarea armelor nucleare sau care ar putea crea obstacole în calea încheierii unui acord de neproliferare. In termenii rezoluției 2153 A(XXI) din 17 decembrie 1966, prezentată de 47 de state, Adunarea generală chema Comitetul celor 18 state pentru dezarmare să examineze de urgență propunerea vizând acordarea de garanții de către puterile nucleare că nu vor folosi armele nucleare contra statelor nenucleare pe al căror teritoriu nu sunt amplasate arme nucleare; cerea "tuturor statelor să respecte cu strictețe principiile enunțate" în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acordarea de garanții de către puterile nucleare că nu vor folosi armele nucleare contra statelor nenucleare pe al căror teritoriu nu sunt amplasate arme nucleare; cerea "tuturor statelor să respecte cu strictețe principiile enunțate" în rezoluția 2028 (xx); cerea Comitetului de dezarmare să acorde o înaltă prioritate chestiunii neproliferării armelor nucleare, "în conformitate cu mandatul definit în rezoluția 2028 (XX) a Adunării generale"33. Adoptarea acestor rezoluții reprezenta un semnal clar privind intensificarea negocierilor asupra tratatului de neproliferare în cursul anului 1967. Problema neproliferării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
totală a stocurillor existente"; b) în cadrul măsurilor colaterale pentru netezirea drumului spre acest țel "o importanță deosebită ar avea interzicerea răspândirii armei nucleare"; c) această acțiune trebuie să facă însă parte "dintr-un lanț de măsuri care să ducă la dezarmarea nucleară". O altă abordare a problemei "nu ar face decât să legifereze împărțirea lumii între state nucleare și nenucleare", permițând celor dintâi "să-și sporească în continuare arsenalul atomic și să perfecționeze mai departe tehnologia armelor nucleare"; d) de unde nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și negocierile vizând încheierea tratatului de neproliferare. Ceea ce presupunea, desigur, o atitudine în egală măsură echilibrată și constructivă, pusă sub semnul exigenței și creativității. Cadrul instituțional de desfășurare a acestei activități îl reprezenta, în continuare, Comitetul celor 18 state pentru dezarmare. Delegației române participante la lucrările forumului de negocieri îi revenea o misiune de maximă responsabilitate. La nivelul conducerii delegației intervine, în martie 1967, o schimbare. Autorului acestei prezentări i se atribuie gradul diplomatic de Ambasador, el fiind acreditat în calitate de Reprezentant
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
atribuie gradul diplomatic de Ambasador, el fiind acreditat în calitate de Reprezentant permanent al României pe lângă Oficiul Națiunilor Unite din Geneva (din 1963 funcționase ca Reprezentant permanent a.i.). De asemenea, este numit Șef al delegației României în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare (după ce vreme de câțiva ani îndeplinise funcția de adjunct al șefului delegației). Această nouă misiune trebuia îndeplinită simultan cu exercitarea multiplelor atribuții și responsabilități revenind funcției de Reprezentant permanent al României la Geneva. Mandatul delegației române la negocieri, transmis de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ori sincope. Ajunși în acest punct, consider potrivit de relevat, în spiritul adevărului și obiectivității, că la nivelul Prezidiului Permanent al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR se manifesta cel mai mare interes pentru desfășurarea lucrărilor în Comitetul de dezarmare. Informările operative (telegrame cifrate) transmise de delegația română erau repartizate cu regularitate de conducerea MAE tuturor celor nouă membri ai Prezidiului Permanent. În același mod, se proceda cu diversele propuneri supuse atenției Comitetului de statele membre, toate fiind transmise cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cea mai mare importanță pentru orientarea și derularea concretă a acțiunilor, demersurilor și inițiativelor delegației române s-a dovedit convocarea șefului acesteia, în trei rânduri, la ședințe ale Prezidiului Permanent în cadrul cărora au fost supuse atenției stadiul lucrărilor Comitetului de dezarmare și direcțiile în care evoluează negocierile în chestiunea neproliferării nucleare. Două dintre acestea au avut loc în toamna anului 1967, iar cea de-a treia în februarie 1968. Din partea MAE a fost de fiecare dată prezent George Macovescu, prim adjunct
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
anului 1967 mai aveau de parcurs un interval de câteva luni în anul următor. Se întrevedea, totuși, perspectiva ca SUA și URSS să prezinte noi variante ale proiectului de tratat în cursul negocierilor din 1968. Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, a cărui activitate a fost întreruptă la 7 decembrie 1967, și-a reluat lucrările la 18 ianuarie 1968. Consacrate în exclusivitate finalizării tratatului de neproliferare, acestea s-au încheiat la 14 martie 1968 fără a fi reușit să atingă obiectivul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ianuarie a Comitetului, delegațiile americană și sovietică au prezentat proiectele identice, dar separate, de tratat, reprezentând o versiune în care au fost incluse prevederi suplimentare comparativ cu cea din 24 august 1967. În această etapă a negocierilor, în Comitetul de dezarmare, s-a înregistrat o intesificare a strădaniilor statelor neposesoare de arme nucleare urmărind ameliorarea noii versiuni a proiectului de tratat avansat de Statele Unite și Uniunii Sovietice. Cerințele lor erau axate pe coordonatele fundamentale expuse în cursul anului precedent. Este schițat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
un nou set de amendamente, textul urmând a fi elaborat de delegație și transmis Centralei MAE în timp util; c) S-a stabilit, în fine, ca decizia finală față de textul tratatului, așa cum va rezulta acesta în urma negocierilor din Comitetul de dezarmare și a dezbaterilor din Adunarea generală a ONU39 , să fie adoptată ulterior. Un element important ce urma să fie avut în vedere era acela al atitudinii finale a țărilor membre și nealiniate membre ale Comitetului, precum și a majorității celorlalte state
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
capitala Bulgariei. * 7 martie: Comunicatul Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia (Sofia, 6-7 martie) releva că participanții "au examinat proiectul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare elaborat în cursul tratativelor și discuțiilor în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare și și-au expus pozițiile respective în această problemă". Pozițiile divergente ale României și ale celorlalte state participante nu au putut fi reconciliate. Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.Germană, Polonia, Ungaria și Uniunea Sovietică adoptă o declarație de susținere a proiectului de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pozițiile respective în această problemă". Pozițiile divergente ale României și ale celorlalte state participante nu au putut fi reconciliate. Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.Germană, Polonia, Ungaria și Uniunea Sovietică adoptă o declarație de susținere a proiectului de tratat prezentat Comitetului de dezarmare la 18 ianuarie. Declarația este dată publicității la 8 martie. * 8 martie: România supune atenției Comitetului celor 18 state pentru dezarmare un set cuprinzător de amendamente la tratatul revizuit al proiectului de Tratat privind neproliferarea armelor nucleare. Amendamentele se refereau
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
R.D.Germană, Polonia, Ungaria și Uniunea Sovietică adoptă o declarație de susținere a proiectului de tratat prezentat Comitetului de dezarmare la 18 ianuarie. Declarația este dată publicității la 8 martie. * 8 martie: România supune atenției Comitetului celor 18 state pentru dezarmare un set cuprinzător de amendamente la tratatul revizuit al proiectului de Tratat privind neproliferarea armelor nucleare. Amendamentele se refereau în principal la art.III (control), art.VI (măsuri de dezarmare), garanțiile de securitate pentru statele neposesoare de arme nucleare, modul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
8 martie: România supune atenției Comitetului celor 18 state pentru dezarmare un set cuprinzător de amendamente la tratatul revizuit al proiectului de Tratat privind neproliferarea armelor nucleare. Amendamentele se refereau în principal la art.III (control), art.VI (măsuri de dezarmare), garanțiile de securitate pentru statele neposesoare de arme nucleare, modul de operare al tratatului și dreptul părților de a se retrage din tratat, în anumite condiții. A fost reiterată, de asemenea, propunerea de a include în tratat angajamentul puterilor nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din 18 ianuarie, operate ca urmare a discuțiilor ulterioare acestei date și incluzând unele din sugestiile avansate de statele nenucleare, inclusiv România (fără nici o specificare sau nominalizare a vreunei țări). * 14 martie: Este adoptat Raportul Comitetului celor 18 state pentru dezarmare către Adunarea generală și Comisia de dezarmare asupra negocierilor relative la neproliferarea armelor nucleare. Proiectul comun americano-sovietic de tratat din 11 martie este reprodus în Anexa I la raport. O altă anexă (Anexa IV) conține propunerile și documentele de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
discuțiilor ulterioare acestei date și incluzând unele din sugestiile avansate de statele nenucleare, inclusiv România (fără nici o specificare sau nominalizare a vreunei țări). * 14 martie: Este adoptat Raportul Comitetului celor 18 state pentru dezarmare către Adunarea generală și Comisia de dezarmare asupra negocierilor relative la neproliferarea armelor nucleare. Proiectul comun americano-sovietic de tratat din 11 martie este reprodus în Anexa I la raport. O altă anexă (Anexa IV) conține propunerile și documentele de lucru prezentate de toate delegațiile la sesiunile din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
raport. O altă anexă (Anexa IV) conține propunerile și documentele de lucru prezentate de toate delegațiile la sesiunile din 1967 și 1968 ale Comitetului.42 Atenuarea exigențelor și adaptarea tacticii delegației române La încheierea sesiunii Comitetului celor 18 state pentru dezarmare, atât din conținutul dezbaterilor, cât mai ales din contactele dintre delegațiile statelor membre, câteva tendințe și proiecții erau suficient de bine conturate. Dintre acestea, următoarele apăreau ca fiind de cel mai mare interes: * Determinarea Statelor Unite și Uniunii Sovietice, în colaborare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în următoarele cinci elemente de bază: * Evitarea unei manifestări oficiale active, care ar fi putut genera suspiciuni și neîncredere din partea autorilor proiectului de tratat. * Renunțarea la ideea prezentării de noi amendamente, pe lângă cele supuse atenției Comitetului celor 18 state pentru dezarmare la 8 martie 1968. * Rostirea unei singure intervenții în dezbaterile din Comisia politică, sub forma unei sinteze a poziției expuse în mod amplu în Comitetul de dezarmare, dar de o manieră mai nuanțată și fără accentuarea excesivă a cerințelor formulate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prezentării de noi amendamente, pe lângă cele supuse atenției Comitetului celor 18 state pentru dezarmare la 8 martie 1968. * Rostirea unei singure intervenții în dezbaterile din Comisia politică, sub forma unei sinteze a poziției expuse în mod amplu în Comitetul de dezarmare, dar de o manieră mai nuanțată și fără accentuarea excesivă a cerințelor formulate anterior de România. * Concentrarea atenției asupra "activității de culise", intensificând contactele, atât cu autorii proiectului de tratat, cât și cu reprezentanții statelor neposesoare de arme nucleare. Deținerea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de gradul și măsura în care ei vor accepta modalități adecvate de a veni în întâmpinarea solicitărilor delegației române. Reprezentanții României au avut numeroase contacte cu reprezentanții țărilor nenucleare îndeosebi cu cei ai statelor neutre și nealiniate din Comitetul de dezarmare în cadrul cărora s-a subliniat atitudinea favorabilă a delegației române finalizării tratatului la sesiunea respectivă a Adunării generale. În cea ce privește votul delegației, s-a menționat că acesta este condiționat de acceptarea de către Statele Unite și Uniunea Sovietică a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
poarte, în actuala fază a dezbaterilor, discuții cu autorii textului de acord, pe baza unui document de lucru neoficial." Erau prezentate propunerile pe care le putea conține documentul de lucru neoficial. Ele se refereau la următoarele trei categorii de probleme: dezarmarea, garanțiile de securitate și folosirea pașnică a energiei nucleare. În finalul telegramei se arăta: " Propunerile de mai sus sunt pe linia celor trimise anterior, adaptate la noile condiții. Vă rugăm să ne comunicați de urgență răspunsul dumneavoastră pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
între ele, pe care le propun la respectivul document. Modificările urmau să fie operate în principal în partea preambulară a rezoluției și se refereau la următoarele probleme: a) folosirea în scopuri pașnice a energiei nucleare; b) înfăptuirea unor măsuri de dezarmare după încheierea tratatului de neproliferare; c) responsabilitatea statelor de a acționa în conformitate cu principiile Cartei ONU. În primul paragraf din partea dispozitivă, cuvintele "își însușește" erau înlocuite cu expresia "se felicită de". Solicitările delegației române, ca și cele ale altor state nenucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
consultări și schimburi de păreri la un consens general acceptabil. A fost relevată, de asemenea, legătura dintre modificările aduse proiectului de tratat și îmbunătățirile introduse în proiectul de rezoluție revizuit. Schimbările operate au vizat următoarele trei domenii: măsurile viitoare de dezarmare, garanțiile de securitate și folosirea pașnică a energiei nucleare. Informarea delegației adresată Centralei MAE consemnează: "În raport cu propunerile formulate de țara noastră, noile stipulații ale tratatului se prezintă, după cum urmează: a) În privința negocierii unor acorduri ulterioare de dezarmare, s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]