681 matches
-
Trăiam Într-o stare de permanentă tensiune nervoasă, mă puteam aștepta la orice din partea „echipei de demolare”. Sănătatea mi se deteriorase, efectele benefice ale tratamentului pentru ficat, la care m-a ajutat profesorul, se topeau văzând cu ochii. 987 puteți dezerta de la această datorie, din cauza unui om630. Cred, că nu e nimeni În Flt., care să nu Vă recunoască meritele enorme, pentru ce-ați făcut culturii Folticenilor 631. Vă rog și eu, dacă glasul meu are vreo greutate 632, să rămâneți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de tren avea în compunere mai multe vagoane. Pentru lucrările enumerate mai sus, dulgherul Filip I. din Vaslui a încasat suma de 130.140 de lei. Nici gardianul public Braunstein Iancu, care pe perioada transportului a avut grijă să nu dezerteze vreun „repatriat benevol”, nu a fost uitat, el primind suma de 4.480 de lei. De altfel, paza convoaielor feroviare cu repatriați a fost instituită tot prin prevederile unui alineat al articolului 5 din Convenție. După cum se va vedea mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că delegat conștiincios cursurile de la Parteihochschule Karl Marx În 1947. Născut În 1923 Într-o familie de intelectuali, Își făcuse un debut excepțional la Începutul studiilor, În timpul războiului, de la Universitatea Humboldt cu profesorul Nikolaj Hartmann. Angajat În rezistență antinazistă, după ce dezertase de pe frontul de Est, adera la KPD/ȘED În 1945, terminându-și studiile cu o teza despre „Herder și științele burgheze ale spiritului” (1951). Are o activitate intensă de jurnalism cultural și filosofic, lucrând că editor de filosofie În cea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În calitate de prim responsabil cu ideologia, a fost unul dintre cazurile de Îndelungată longevitate politică În RDG, rămânând În post din 1965 până În 1989. Ruggard Otto Gropp (1907-1977) făcuse și el parte din rezistență În perioada nazistă. Condamnat la batalion disciplinar, dezertase de pe frontul de Răsărit. După doi ani de Învățământ la Parteihochschule Karl Marx (1948-1950), avea să conducă un institut de materialism dialectic și istoric la Universitatea „Karl Mark” din Leipzig, distingându-se În mai multe „campanii ideologice”. Scriitori și filosofi
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nimic deosebit băi, Fane, asta-i nimic la tine?" a sărit ca ars Panait. Evenimentele deosebite erau de fiecare dată motive pentru noi instructaje. Dacă lua foc un șopron la o unitate prin Ardeal, iar ne făceau instructaj PSI; dacă dezerta unul, iar eram prelucrați pe tema regulamentelor militare și a consecințelor nerespectării lor. Domnule general, pe timpul serviciului dumneavoastră ați avut evenimente deosebite? M. M.: Din păcate am avut, și nu din cele ce se petreceau în mod cotidian. Înainte de Revoluție
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata, nu li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata. M. M.
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
dreptul Kremlinului de a stabili strategia PCdR. Disputa dintre cele două tabere a avut drept cauză ambițiile personale legate de obținerea dominației În partid. Emisarii Moscovei, Emil Bodnăraș (ucrainean de origine, ofițer de carieră, a devenit spion sovietic și a dezertat În URSS În perioada 1932-1934; Întors În România la mijlocul anilor ’30, a Îndeplinit diferite misiuni pentru spionajul militar sovietic, a fost Închis la Doftana și Caransebeș În perioada 1934-1942, devenind un apropiat al lui Gheorghiu-Dej) și Constantin Pârvulescu (fost muncitor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
nimic deosebit băi, Fane, asta-i nimic la tine?" a sărit ca ars Panait. Evenimentele deosebite erau de fiecare dată motive pentru noi instructaje. Dacă lua foc un șopron la o unitate prin Ardeal, iar ne făceau instructaj PSI; dacă dezerta unul, iar eram prelucrați pe tema regulamentelor militare și a consecințelor nerespectării lor. Domnule general, pe timpul serviciului dumneavoastră ați avut evenimente deosebite? M. M.: Din păcate am avut, și nu din cele ce se petreceau în mod cotidian. Înainte de Revoluție
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata, nu li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata. M. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
te faci că faci ceva și leafa merge.... Ba nu mai spune, Relule, că altu-i locu’ lui, eh, e și el vai de soarta lui, șontâc-șontâc, futu-te-n cur spate, prin toată harababura asta de șantier din care-au dezertat toți. Ca mâine-l vezi că nu mai poate să se ridice și să se-ndrepte cu futu-te-n cur spate. Rămâne-acolo unde-l prinde nenorocirea lungit și-nțepenit de nu se mai uită nimeni nici cu curu’ la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Cu curaj, Zoltan Kovacs Husznapi a arătat că, sub un nume fals, s-a înrolat în armata română și, pentru că scria frumos, a fost repartizat la Institutul Geografic al Armatei, de unde a sustras hărți și diferite acte, după care a dezertat. În urma destăinuirilor făcute, grupa „C” a fost anihilată, însă problema a rămas astuparea fisurilor contrainformative în armată unde, cu bani și prin corupție, s-au putut obține materiale extrem de valoroase pentru inamici. Grupa lui Zoltan Kovacs Husznapi a avut misiunea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de tifos exantematic, confirmate de Spitalul Militar din Bistrița, cauzele fiind tratamentul rău, lipsa rației de hrană regulamentară și munca în exces, chiar și în timpul repausului fiind trimiși să adune și să spargă lemne. Datorită condițiilor grele, unii militari au dezertat, iar alții s-au sinucis, fapt care a impus demararea unei anchete de către Consiliul de Război al Corpului 6 Armată. Soldatul Dumitru Marinescu, magazioner la plutonul trupei de la Marele Stat Major, a propus unor persoane să le vândă efecte militare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
2. O acțiune de sabotaj, cu misiunea de a anihila mijloacele de apărare naționale. În primul rând au fost vizați muncitorii maghiari din întreprinderi, care au fost cultivați să saboteze produsele necesare armatei, iar tinerii concentrați au fost îndemnați să dezerteze cu tot cu echipamentul din dotare. A doua linie a urmărit sabotarea autorităților prin neplata impozitelor, sustragerea de la rechiziții și chiar distrugerea unor bunuri de interes economic. 3. O acțiune teroristă, pentru a produce panică, neîncredere în autoritatea statului și distrugerea capacităților
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Borzava, a aruncat în aer un pod de cale ferată, a ucis un conductor de tren și a luat ostatici un ofițer și un jandarm, după care s-a retras la baza de plecare. Totuși, un element din bandă a dezertat, s-a predat unui post de jandarmi local și a oferit informații despre cea de-a doua bandă, condusă de lt. Prem. Misiunea acestei echipe (90 de oameni) era aceea de a ataca gara și podul din Munkacs, dar, la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fundamentale ale mentalității țărănești. Acest tip de propagandă evidențiază caracterul deosebit de modern, Înnoitor, al măsurilor gândite de autoritățile imperiale. Atunci când vechile metode medievale ale rechizițiilor și Înrolărilor forțate nu mai erau eficiente (deoarece țăranii rezistă la presiuni, fug, se ascund, dezertează), măsurilor administrative și de constrângere li se adaugă cele propagandistice, care Încearcă acum să convingă oamenii În privința necesității contribuțiilor, Încearcă să manipuleze, să conștientizeze populația, agitând spectrul acestui pericol public, care i-ar amenința pe toți, deopotrivă. Și, chiar dacă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
binelui colectiv. În vreme ce celălalt, aparținător unui alt „status” social sau „națion” recunoscut, pe viitoarea vreme, pentru credința către prea Înaltul Împărat și râvna cu necruțarea vieții sale pentru țară, Își tot trage cu sine vecinica pomenire și nemuritoarea omenie, românii, dezertând și necontribuind suficient, În mod benevol, la războiul antifrancez, riscă să rămână pe mai departe În urma națiunilor concurente: Arătați-le și aceea mai pe urmă că, de va vedea țara și alte nații precum În vremile cele de lipsă toți
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la Gherla. De asemenea, a condus acțiunea de la camera 103, în urma căreia a decedat Vasile Dîmbu. „Nutti” Pătrășcanu ar fi fost legionar activ atât ca elev (din 1940), cât și ca student la Facultatea de Medicină din București. Ar fi dezertat din armată după 23 august 1944 și ar fi pus bazele unei organizații subversive pe muntele Ciucaș, motiv pentru care a fost condamnat. Eliberat în 1947, a fost rearestat în anul următor și închis la Jilava după proces. La începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din facultăți, ASCOR este o entitate aproape invizibilă. Din păcate, un manifest creștin despre valorile familiei, redactat cu inteligență și afecțiune, continuă să lipsească din bibliotecile căminelor, abuzate verbal și sonor în fiecare sfârșit de săptămână. Ca mărturisitori creștini, am dezertat de la datoria de a vorbi cu o pricepere socratică argoul adolescenților care navighează frenetic pe Internet 2. Tiparele lingvistice în care Biserica își confecționează astăzi discursul e în măsură să-i enerveze și pe cei mai silitori studenți la Litere
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se găseau peste 30.000 români ardeleni încadrați oficial în armata română ca ofițeri și soldați, iar alți 100.000 (alte surse precizează 120.000) se găseau ca prizonieri în lagărele rusești, 50000 în lagărele italiene, după ce fuseseră capturați sau dezertaseră în timp ce luptau în armata austro-ungară. Soarta prizonierilor români aflați în lagărele din Rusia era deosebit de grea. Lagărele erau de fapt lagăre de muncă. La pădure, pe moșiile latifundiarilor ruși, sau în industrie. Prizonierii erau prost hrăniți, prost tratați. Mulți au
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
încadra Corpul I al Voluntarilor Ardeleni Ca urmare a declarării de către România a războiului în august 1916, monarhiei austro ungare, românii aflați sub arme în armata imperială, s-au considerat dezlegați de jurământul militar față de imperiu și au început să dezerteze sau să se lase luați prizonieri de armata rusească. Iar cei aflați deja în prizonierat au considerat că este de datoria lor să se alăture armatei țării, România, și să lupte contra armatei austro ungare, astfel să-și aducă contribuția
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Partidului Evreiesc din România. După război va fi președintele Executivei Sioniste. Arestat atât În perioada Antonescu (1941), cât și În cea comunistă (1950-1955). După eliberare, În 1956, emigrează În xe "Israel"Israel. xe "Bodnăraș"Bodnăraș, Emil (1904-1976) Ofițer de carieră, dezertează din armata română, se refugiază În xe "U.R.S.S."U.R.S.S., e retrimis cu sarcini informative În România În plin război, unde este arestat și eliberat În condiții neelucidate În 1944. Va participa la Înlăturarea prin forță a secretarului general
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o adâncire a vizibilului, albastrul adânc ducând vederea lumii sfârșite spre nesfârșirea transparentă a unui dincolo de vedere. Adâncul trans-vizibil al albastrului nu numai că pune peisajul într-o altă lumină, dar corespunde unui intermediu translucid, "țărmul dintre ape și câmpii", dezertat de prezența umană, căci pe linia acestui hotar al nedeterminării, situat între ape și câmpii, din care până și natura s-a retras, totul e posibil, stă să fie. Interval al posibilului însuși, ca simplă învăluire luminoasă venită de departe
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
la conturul fără substanță al unei apariții în bernă: "Înconjurat de suflete globulare/ pe sub ampli copaci fără frunze,/ mă lăsam înfrigurat de toamnă/ sau alb pe clișeul negru al lacului/ ziua trecea prin mine mult mai iute". În acest tablou dezertat de lumină, sufletele globulare par să fie singurele încă vii, conștiințe pure, descărnate de orice urmă a existenței sensibile. Intuiția nu surprinde aici decât imaginea epurată a unei suspensii sau, altfel spus, epura unei ființări încă posibile, abia răzbătătoare prin
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fost amurgul/ și lucrul însuși era umbră". Ce aparență de lume se afirmă în chiar negarea vizibilului, în imposibilitatea imaginii? Amurgul nu e tocmai semnul trecerii spre invizibil a lumii care, acum, nu arată decât umbra propriei ființe? O lume dezertată de lucruri, lipsită de conturul unei existențe profilate în lumină. Și totuși un lucru își întinde umbra doar ca interpunere în lumina învăluitoare în care corporalitatea sa ia forma unei imagini care îl reprezintă. Dacă lucrul însuși este umbră, el
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unui grup de români care, plecați în turneu în Italia, ca membri ai unei formații de dansuri folclorice, după ce s-au arătat o vreme foarte „vigilenți” față de eventuale tentații de a rămâne în Occident, comit în cele din urmă „greșeala”, dezertează din societatea socialistă și ajung niște epave morale, care se îndeletnicesc cu prostituția, comerțul de producții pornografice, traficul de carne vie, banditismul, terorismul, unii dintre ei găsindu-și moartea în condiții sordide, departe de țară. În 1991 scriitorul a publicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]