828 matches
-
Bookmark not defined., Vasile Luca și Emil BodnărașError! Bookmark not defined.. Pauker, fiica unui rabin din Moldova, sosise la Moscova în urma unui schimb de prizonieri, din 1940. Luca era un transilvănean care fusese maior în armata sovietică, iar Bodnăraș, un dezertor ucrainean din România. Într-o societate cît se poate de naționalistă, nici unul din acești comuniști "de Moscova" nu erau considerați a fi de origine pur română. Pe de altă parte, exista facțiunea românească a Partidului Comunist Român, condusă de Gheorghe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din ianuarie 19751899. Un alt material suplimentar includea o listă cu procedurile românești de emigrare, întocmit de Ambasada Americană din București. Încă din start, solicitantul era conștient că Bucureștiul descurajează în mod oficial emigrarea. Astfel, acesta era privit ca un dezertor, ca un ingrat sau chiar ca un trădător. Cît despre reîntregirea familiilor, Bucureștiul era de părere că familiștii care trăiesc în afara României trebuie să se întoarcă acasă, pentru a-și reîntregi familia. Pornind de la aceste premise, procesul de emigrare era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
250. Surpriza e că, spre deosebire de Beria, Gheorghiu-Dej atrage de partea aripii naționale tocmai pe veteranii aceluiași război, între fruntași aflându-se Petre Borilă și Valter Roman, dar și aripa ucraineano-basarabeană evreiască. În context, figura enigmatică este Emil Bodnăraș, fost locotenent "dezertor" din armata regală română la 1933, fugit în Ucraina la vârsta de 27 de ani. Cercetările actuale atestă că această dezertare a fost acoperirea unei misiuni de spionaj militar. Așa s-ar explica de ce, mai târziu, el va acorda protecție
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Pusă pe același plan cu China în programul de monitorizare INTERKIT, între 1962 1969, România este atacată chiar din sânul administrației de la Washington prin resuscitarea teoriei "calului troian", utilizată întâia oară în 1956. Acum, "mitul independenței" României este "demascat" prin "dezertorul" Anatoli Golițân, care, în decembrie 1961, cerea exil în Statele Unite, fiind, în realitate, unul dintre cei mai eficienți agenți sovietici ai dezinformării. Obținând sprijinul șefului Departamentului de contrainformații CIA, James Jesus Angleton, el relansează teoria "calului troian", cu un succes
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cel mai mare poet din secento zice Attilio Momigliano), din preromanticul german Herder, din himericul Gérard de Nerval, din profundul Lev Nicolaevici Tolstoi, din alții, contemporani. În Jeny și cei patru sergenți, acționează urmuzian un grotesc spumos; cei patru sergenți dezertori instalați într-o "groapă pătrată" conviețuiesc cu "palida fecioară Jeny". Au de toate acolo: Cutii cu afumături conservate, / Operele complete ale lui Shakespeare, / Mici plăpumioare cusute cu fir (...) / Și chiar o banchetă Biedermayer"; fugarii îndrăgostiți se duceau la Jeny care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
autobuz; autoritate; bine; cu bine; un bine; cu bine (ușor); blestem; boală; brad; caiet; capcană; cățel; ceașca; cheile; cinci; ciob; cioburi; cîini; colivie; curățenie; din cușcă; cuvinte; da; dă drumul; dărîma; a se debarasa; a se descurca; desprinde; desprins; deținut; dezertor; divorț; a te duce; duce; dușman; dușmanul; de ea; ecran; de el; el; a te elibera; eliberat; eliberează; emoție; emoții; eșec; a eșua; a evada, închisoare; evita; examen; fetița; floarea; de frică; frică; fuga; fugea; geanta; grebla; greu; greutate; grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau găocile de ouă ale profesorului Eugen Neculau de la Ungureni” (Sadoveanu, 1967, pp. 37-42). Ce sunt aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar, nu e un dezertor dintre ai săi”, nu s-a „îndulcit la pânea albă a slujbelor”, ci, „cu o îndârjire și o statornicie pe care nu le putem lăuda îndestul, se devotează unei opere nobile, deschizând drum nou tuturor celor care vor să slujească
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
înțelegerii condiției aparente a lumii. Cum se întâmplă și cu alte prilejuri, Cioran abandonează lupta și își transformă astfel adversarul în aliat. Poate că la această situație se referă Cioran atunci când se inculpă cu dispreț, spunând: „Nu ești decât un dezertor Ă ți-ai trădat propria cauză, te-ai despărțit de tine însuți” (I, 113). El, care tentase utopia (adică prezența, istoria, trăirea), se refugiază în anti-utopie. Chiar scrisul și-l explică prin această opțiune: „Toate «scrierile» mele sunt, în ultimă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a da, printr-o sofisticată chimie psihică, un sens pozitiv abandonului. Iată: „Dacă mă privesc fără indulgență, cred că fuga de răspundere, teama de a-mi asuma o răspundere, chiar minimă, e trăsătura dominantă a naturii mele. Sunt funciarmente un dezertor. Și nu degeaba văd în abandon, din orice punct de vedere, semnul distinctiv al înțelepciunii” (I, 76). De aceea spune că nu poate fi „complicele lumii” (I, 28), de aceea se simte „exterior problemelor omenești” (III, 165), de aceea preferă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se realizează); nu am nimic de învățat de la ei, căci știu că sterilitatea mea se datorează faptului că am mers mai departe decât ei” (I, 108). Or, cu toată această satisfacție ascunsă, Cioran regretă că e altfel, în afară, un dezertor, străinul. „Nu numai că duc o existență marginală, dar sunt marginal și ca om. Trăiesc la periferia speciei și nu știu nici cui, nici la ce să mă afiliez” (III, 19). La fel de mult regretă, însă, că nu aparține în totul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vechi îl ascunde parcă pe adevăratul Cioran, retractat, anulat, ucis, pentru că, la rândul lui, el nu făcea decât să-și arate limitele. Din lașitate? Din neputință? Exilat din sine însuși, Cioran își caută în continuare identitatea. „Nu ești decât un dezertor, își spune, ți-ai trădat propria cauză, te-ai despărțit de tine însuți” (I, 113). Cât despre înțelepciune, chestiune care ar merita o tratare separată, de remarcat că Cioran și-o dorește cu ardoare, pare să facă totul pentru a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în relație cu tema romantică a predestinării. - Conflictele sunt mai ales interioare. Nuvelele realiste surprind crizele de conștiință, urmărind amplificarea unor conflicte morale și psihologice (În vreme de război de I.L. Caragiale, Moara cu noroc de I. Slavici, Ițic Ștrul, dezertor, Catastrofa de L. Rebreanu). În nuvelele de factură modernă, în schimb, conflictele psihologice se asociază cu cele cognitive, manifestate ca o criză de cunoaștere, de identitate sau de valori (Camil Pe trescu, Turnul de fildeș, Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
I., Lectura poeziei, Editura Cartea Românească, București, 1991. LIVIU REBREANU (1885-1944) Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în Târlișiua, județul Bistrița-Năsăud. A studiat la Năsăud, Bistrița, Sopron, Budapesta. Opere: Frământări (1912); Golanii (1916); Calvarul (1919); Ițic Ștrul dezertor (1920); Catastrofa (1922); Pădurea spânzuraților (1922); Ion (1920); Adam și Eva (1925); Ciuleandra (1927); Crăișorul (1929); Răscoala (1932); Jar (1934); Gorila (1938); Amândoi (1940); Cadrilul(1919); Plicul (1923); Apostolii(1926). Liviu Rebreanu este un reprezentant de frunte al romanului realist
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se zice) să „defecteze” în favoarea germanilor, convins fiind că stalinismul nu era cea mai potrivită formă de politică a URSS. Aflat în prizonierat, a atras de partea sa alți 11 generali sovietici, cu care a înjghebat o armată formată din dezertori și soldați ruși care erau tot în postura de prizonieri de război. Spre sfârșitul ostilităților din Europa, Vlasov s-a predat angloamericanilor împreună cu armata care-i mai rămăsese, în speranța că aceștia le vor asigura protecția împotriva armatei roșii. Pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în rest, copiii și adolescenții evrei din orfelinatul evacuat din Transnistria, județul Moghilev. După cum scriam în episodul anterior, mulți dintre ei fugiseră, dar nu cu buzunarul gol, ci cu sume cuprinse între 44.500 de lei și 85.500. Dintre „dezertori” cităm pe: Hirschorn Clara, Gelberger Moritz, Vainer Pincas, Zoch Paula, ș.a. Dintre cei struniți bine și băgați la vagoanele de vite, enumerăm pe: Mengold Wolf (Hotin), Schreier Selma (Cernăuți), Saierf Pesa (Briceni), Vainer Nusem (Vinița), Bibzer Iuham (Văscăuți), Kilamsch Ana
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să fie înrolați și să participe la luptele contra trupelor germane. La început, dezertările erau puține, apoi, s-au înregistrat tot mai multe: în aprilieiunie 1944, 4.321 persoane au fost reținute de organele NKVD, dintre care 3.819 erau dezertori și 502 se eschivau de la mobilizare. Cele mai afectate de aceste fenomene erau raioanele din dreapta Nistrului. Acești bărbați ziua se ascundeau în păduri, tufișuri, iar noaptea lucrau pe câmpuri. Uneori ei se deghizau, îmbrăcându-se în haine femeiești. După mărturiile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
toate, eroism propriului copil, pe care îl trimite în luptă, căruia îi cere chiar și jertfa supremă numai să fie pământul românesc eliberat de păgâni și să triumfe creștinismul. Mama nu își recunoaște urmașul în postura de înfrânt sau de dezertor: „— Ce spui tu, streine? Ștefan e departe, Brațul său prin taberi mii de morți împarte, Eu sânt a lui mumă; el e fiul meu; De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu! însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze Anii
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
din universitățile americane a fost continuată, în Europa și în special în Republica Federală Germană de către Universitatea Berlinului de Vest, datorită situației politice, sociale, psihologice. Trebuie menționat, în acest caz, rolul jucat în Germania, de armata americană cu problemele și dezertorii ei în tot timpul războiului din Vietnam. Consecințele acestui fapt au fost descrise și în alte părți: revolta studenților din Berlinul de Vest care recapătă forma acțiunilor provos; Kommune II care se definește ca o "Societate psihanalitică de Artă dramatică
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
spre nemulțumirea șiiților marginalizați. Petrolul irakian a fost împărțit în funcție de interesele britanicilor, francezilor, olandezilor și americanilor. Deși mandatul britanic a expirat în mod oficial în 1932, Irakul a rămas sub protecția coroanei până în 1958, când un grup de ofițeri militari dezertori a înlăturat monarhia. În 1979, o lovitură de stat l-a propulsat pe Saddam Hussein în funcția de președinte. Hussein un sunnit laic care s-a inspirat din stilul de conducere al lui Iosif Stalin a luat măsuri dure împotriva
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de 300 de piaștri pentru a asigura prima echipare și drept garanție împotriva dezertării, caz în care banii rămâneau confiscați. S-a văzut un caz în care coliba părinților a fost incendiată pentru a-i constrânge să-l găsească pe dezertor. Astăzi aceste acte de barbarie sunt aproape suprimate, dar trebuie văzut cum se procedează la recensământ, la înrolare, la inspecție! E oare posibil a se constata contingentele atunci când nu există niciun registru de stare civilă, cu excepția notelor popii, atunci când știe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nepotul păcălit și puse imediat să bată telegraful pentru a se plânge capului familiei. "Plătiți, răspunse augustul tată, și nu vă mai lăsați păcălit." Cât despre preafericiții soți, putem vedea ce se întâmplă cu ei în rândurile următoare. Povestea unui dezertor Printre tinerii bărbați cei mai căutați în saloanele din București strălucește un elegant boier ale cărui calești, toaletă, lux, noroc în dragoste fac multă vâlvă. Deși eroul nostru e la fel de nestatornic pe cât e de seducător, deși fastul său insolent nu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cinstit; nu face nimic; boierul nu e tandru, mai ales față de servitorii săi, toată lumea o știe. Fuga era singurul mijloc de a scăpa de corecție; nenorocitul o șterse deci mâncând pământul spre munte. Dar era militar și fu semnalat ca dezertor. Fu prins o lună mai târziu. Tradus în consiliul de război, făcu mărturisiri complete și intră în cele mai mici detalii asupra micii drame de familie, cauză a necazului său. Judecătorii, râzând pe sub mustață, pronunțară un verdict de achitare. Ce
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
alert și la credibilitatea surselor prin care informațiile despre un personaj sînt introduse în povestire (narator extern, narator-personaj, alte personaje) și la posibilitatea unor interpretări duale sau multiple ale acțiunilor unor personaje în funcție de valorile promovate de text (de pildă, un dezertor poate fi admirat pentru ideile lui pacifiste sau poate fi înfierat ca laș) sau povestirea poate prezenta diverse puncte de vedere lăsînd valorizarea finală la aprecierea cititorului. Spațiul este următorul aspect al povestirii inclus în tratatul lui Mieke Bal, el
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
personaj este caracterizat prin prisma acțiunilor sale, putem deduce anumite trăsături implicite. O astfel de caracterizare, implicită și indirectă, poate fi descrisă ca o caracterizare prin funcție. Cadrul de referință al cititorului devine un element esențial în selectarea trăsăturilor. Un dezertor, să spunem, este considerat pacifist sau poate laș. Un revoluționar care participă la o petrecere neconvențională este etichetat ca epicureic sau poate ca ipocrit. Mai mult, un personaj îi poate face ceva altuia caracterizîndu-l astfel sau determi-nîndu-l să se caracterizeze
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
explicită, iar a doua la cea implicită. Trăsăturile explicite revarsă mai multă lumină decît cele implicite, dar lumina nu-i numaidecît elocventă. În mod implicit, caracterizările indirecte pot fi interpretate diferit de către cititori la rîndul lor diferiți, ca în cazul dezertorului. Dar caracteristicile implicite pot furniza și metode de a descoperi minciuni și de a dezvălui secrete. Pe baza acestui excurs în sursele de informație, se poate stabili o diviziune, clasificînd personajul după cantitatea de accent care cade pe el. Cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]