681 matches
-
băiatului răpus de armele drăcești ale războiului și, acesta și-a dat sufletul, culmea, cam prin acelaș loc unde taică-su Costache, avusese de înfruntat, cu ani în urmă acea cumpănă, când era să se înece în apele reci ale dezghețului de primăvară. Ajunși acasă, nenorocirea a continuat, Costache, desnădăjduit că feciorul iubit , Dumitru, a avut parte de un astfel de sfârșit, n-a mai rezistat și a plecat și el pe urmele fiului. La îndoita înmormântare, toată lumea a fost martoră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
inconsistență nu poate fi camuflată de nici un arabesc stilistic. Dincolo de „pitorescul” situației, relieful conturat de o asemenea retorică astupă orice libertate stilistică, impunând o poetică emfatică a triumfalismului și entuziasmului deontologizat, ce va marca literatura noastră până la popasul vremelnic al „dezghețului” ideologic situat între instaurarea „regimului Ceaușescu” și „revoluția culturală” de inspirație asiatică. Timid, în conținutul publicației se mai strecoară, în dosul perdelelor de ideologie, studii a căror rezistență este una tăcută, tocmai prin tematica evazivă pe care o profesează. Pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
cel cosmic, timpul individual alunecând în cel universal: ,,(...) influență oculta a lungii nopți magnetice”. Oglindă, creatoare de ficțiune, protejează somnul, uitarea, eroul putând intra în mit: ,, ( ...) gheață Lacului întins crapă cu un bubuit înfundat și peștii tresăriră în malul veșnic.” Dezghețul lacului induce drame existențiale prin pierderea armoniei. Somnul care îl domină pe erou chiar de la inceput declanșează nu doar onirism (prin suprapunerea imaginilor dispersate, prin îndepărtarea coerentei), ci și o stare interioară placentara ce presupune descoperirea identității, revelația sinelui, o
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
întâmplat și nu are rost să-ncerc acum a-mi explica de ce ; atenția pe care în mod evident o merita poetul am amânat-o pe mai târziu : noua viață abia începea ! Eram atunci totalmente captat de alte două efecte ale „dezghețului”, care mă umpleau de entuziasm și de optimism ; apariția Sonetelor lui Voiculescu (în foarte frumoasa ediție prefațată de Perpessicius) și reeditarea lui Ion Barbu (în acea primă formă destul de penibilă, dar promițătoare pentru viitor). Aceste două evenimente, plus propria mea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
proceselor litice celulare. Enzimele lizozomale sunt în mod normal inactive; latența lor este dependentă de integritatea membranei lizozomale, care acționează ca o barieră, ce se interpune între enzime și substrat. Când integritatea membranei lizozomale este alterată de factorii fizici ( îngheț, dezgheț, sac osmotic ) , chimici ( unele vitamine, toxine bacteriene ) sau biologici ( agenți patogeni ) sau un lizozom primar fuzionează ca un fagozom ( sau pinozom ), enzimele se activează instantaneu și catalizează hidroliza substraturilor corespunzătoare. Enzima marker și pentru lizozomii drojdiilor este fosfataza acidă. Lizozomii
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
cele purtate cu ani în urmă cu E. Lovinescu, au fost sortite nesfârșitelor amânări și, în final, eșecului. În vara lui 1955, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu a mers la Lădești, la părinții ginerelui ei. În iulie 1956, sperând să profite de dezghețul politic produs de „spiritul Genevei“, a depus cerere pentru pașaport. Ce nu putea să știe era faptul că, încă din martie 1955, Securitatea deschisese un dosar individual pe numele fiicei ei și că ea, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, era momeala prin care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
moment de grație, bun nu numai să croiești, dar și să treci la împlinirea celor mai îndrăznețe planuri. *Neîndoielnic, Nichita Stănescu a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici. Apărut într-o epocă de prefacere a literaturii (venită după „dezghețul” din 1956), el a beneficiat de simpatia pentru poeții tineri apărută (cu oarecari urme de remușcare) după moartea lui Labiș, pentru a se desfășura în toată splendoarea talentului său. Păunescu, angajat în întreprinderi politice și civice, a trebuit să se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei sînt cei „rău informați în problemele ideologice și istorice”. „Nu, noi nu sîntem privați de istoria noastră. Iat-o întreagă, etalată înaintea ochilor noștri, dacă se dă la o parte toată logomahia: Revoluție. NEP. Represiune. Război. Victorie. Noi represiuni. Dezgheț. Stagnare. Perestroika. Și după? Asta depinde numai de noi. Este ultima noastră șansă de a instaura un socialism democratic”. Vreau să văd ce anume conține numărul din septembrie. Nu-l găsesc în colecție. Continui lectura cu un extras dintr-un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tovarășului sovietic Anatol Korneiciuk „În stepele Ukrainei”. Motivele eliminării anumitor pasaje țineau de permanentele minciuni aruncate pe piața mediatică românească despre realizări peste plan, depășiri, eroi ai muncii socialiste, ș.a. ori În URSS-ul lui Nichita Hrușciov Începuse un oarecare dezgheț dar și o destalinizarea completă a vieții de zi cu zi așa că autorii deveniseră ceva mai slobozi la condei, fapt ce contravenea grav cutumelor găștii lui Dej. „...se vor elimina următoarele: Hilușcă (vorbește despre vecinul său Ceznoc): <<A țicnit cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
are loc. Dar plantele realizează și fragmentarea mecanică a substratului, chiar stâncos, Înfigându-și rădăcinile În fisuri și lărgindu-le până la dislocare. Din acest punct de vedere, acțiunea plantei e mai eficientă decât cele abiotice, ca de exemplu ciclul Îngheț- dezgheț, acest ultim caz, căruia i se dă mult credit, fiind limitat de faptul că, În cursul Înghețării, apa de prisos este refulată din fisură. Rădăcinile, odată pătrunse În fisură, se Îngroașă, acționând ca o pană. Cred că nu e de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
putea face față, căci apa va curge pe unde apucă, dar s’ar putea ca amărâtul de Bahlui, ori alt râu de aiurea, să dea pe afară; și avem exemple recente. E o mare deosebire Între câmp și oraș În ceea ce privește dezghețul. Zăpada curată și afânată a câmpului se topește Încet, datorită reflexiei energiei solare, respectiv calităților de izolator termic, iar apa este absorbită de sol. Gheața Înnegrită a orașului, absorbind energia și transmițând-o În massa ei, se topește rapid; dedesubt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nou, Atenție, copii!), Mihail Davidoglu (Cetatea de foc, Orașul în flăcări, Horia), Horia Lovinescu (Lumina de la Ulmi), Aurel Baranga (Cântecul libertății, Mielul turbat), Ana Novac (La începutul vieții, Familia Kovacs), Al. Mirodan (Ziariștii), Paul Everac (Poarta, Explozie întârziată) ș.a. Alternanța „dezghețurilor” și „înghețurilor” e și mai vizibilă în compartimentul de critică și istorie literară. Concomitent sau la scurt interval se publică articole ce resping „neprincipialitatea” în evaluarea unor opere, „schematismul în literatură” și „manifestarea virulentă de formalism” din poezia Ninei Cassian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
face redacția și în direcția unei structurări mai atractive a publicației. Se revine astfel, din 1955, la „Miscellanea”, iar rubrica „Poeții lumii” arătă o binevenită deschidere, fiind selectate și texte din literaturile occidentale. Prefigurat către sfârșitul deceniului al șaselea, un „dezgheț” major începe timid abia odată cu conferința pe țară a scriitorilor din ianuarie 1962, prezentată pe larg de V.r. Ulterior revista consacră un număr dublu (6-7/1963) „problemelor istoriei literare din primele patru decenii” și participă curajos la dezbaterile asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
și în literatură (aceștia din urmă, mai numeroși) din generațiile profesional active în perioada interbelică au suferit și ei rigorile comunizării, uneori plătind pentru reale angajamente politice "burghezo-moșierești" sau chiar de extremă dreaptă, alteori fiind victimele "colaterale" ale stalinismului românesc, "dezghețul" dejist le-a permis multora să revină la catedre universitare, în institute de cercetări, la edituri și periodice. Ca și scriitorii (uneori, cercetătorii literaturii erau ei înșiși scriitori: G. Călinescu e cazul emblematic), profesorii universitari și cercetătorii "reabilitați" într-un
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
noastre, încercăm să ne imaginăm configurația politică a Europei actuale fără Mihail Gorbaciov. S-a spus despre semnul său de pe frunte că l-ar desemna drept unul dintre cavalerii Apocalipsei. Noi reținem doar avertismentul popular al omului însemnat. Deși un "dezgheț" începuse în U.R.S.S. încă de pe vremea lui Hrușciov, el nu s-ar fi terminat vreodată fără perestroika și glasnost-ul lui Gorbaciov, ajuns în fruntea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1985. Nu putem ști în ce măsură el era exponentul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
decembrie 1237, distrusese zidurile Riazanului, cucerește, în ianuarie și februarie 1238, pe rând Colomna și Moscova, Suzdalul și Vladimirul, ca la 4 martie să ucidă în lupta de pe râul Sit, afluent al Mologăi, pe însuși cneazul Iurie Vsevalodovici. Începând, însă, dezghețul și apele îngreunând drumul spre Novgorod, Batu-khan se îndreaptă, la sfârșitul lunii martie, spre sud-est, unde vitejia locuitorilor din orașul Cozelsc (la sud-vest de Kaluga) l-au ținut în loc șase săptămâni, până la mijlocul lunii mai 1238, și i-au cauzat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Siret. Din nefericire, nu avem mențiuni scrise nici târziu despre evenimentele petrecute de la 1 martie la 1 aprilie 1241 pe teritoriul Moldovei, care a fost ocupată complet în 30 de zile. Marșul mongolilor a fost îngreunat mai mult de începerea dezghețului și de ruperea apelor, decât de rezistența localnicilor, care cu greu s-ar fi putut concentra pentru a se opune unei armate ce intrase pe atâtea căi și înaintase către Moldova pe drum deschis, cu o viteză de 90 km
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe data de 11-12 martie trupele mongole au ajuns să străpungă trecătoarea munților Beschizi Vereszke, singura cunoscută în istorie sub denumirea de „Poarta Rusiei”, lungă de 290 de km. E foarte probabil că intemperiile naturale, cu revărsarea șuvoaielor provenite din dezgheț, îi va fi reținut înainte de a putea străpunge trecătoarea și de a intra în acțiune concomitent cu oștile lui Orda spre Sandomir, și ei nu vor fi pornit asaltul munților decât pe la vreo 1 martie. Ceea ce știm sigur, însă, este
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cum era Subotai. Avea să-i lămurească bătălia de la Mohi, începută în noaptea de 10 aprilie, și dezastrul din zilele următoare, când oastea adunată de Bela al IV-lea, concentrată la poalele unui deal și între apa smârcoasă, provenită din dezgheț, a pârâului Sayo, a fost înconjurată ca o turmă de berbeci de o haită de lupi și aproape în întregime nimicită. Au pierit aici de săgețile tătarilor aproape 50.000 de ostași, printre care banderiile alcătuite în majoritate din români
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Galiția și prin Moldova, în Transilvania. Odată ostilitățile reluate, Ludovic a trebuit să revină cu oastea ca să-l pedepsească pe Kieystut și să-și apere cuceririle. El a părăsit Buda, la 22 februarie 1352. După multe pericole, înfruntate din cauza dezghețului, ajunge, la 21 martie, sub zidurile cetății Belz „in confinibus tartarorum”, unde îl aștepta, de șase zile, Cazimir cu o mare oaste polonă. Luptele din jurul acestei puternice cetăți au durat și armatele polono-ungare au avut pierderi mari. Oastea lituaniană era
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
152, Uzbechistan 5955+158 Kazahstan 33.098+955, Gruzia 2842+62 Azerbaigean 1915+51, Lituania 1450+173 Letonia 3223+938, Kirghizia 1875+61 Tadjikistan 879+22, Armenia 525+32 Turcmenia 2466+70, Estonia 1215+88 A trecut un deceniu de când dezghețul gorbaciovist a zdrobit lacătele cenzurii și În locul Însângeratei tăceri și a conspirației generale se dezvăluie adevărul. Oamenii au prins să povestească. Mulți aștern pe hârtie odiseea lor și a familiilor, rechizitoriu postum a unui veac de coșmaruri și suferință. Trecutul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Eu cred că în cadrul luptei de independență națională comerțul românesc este și trebuie să devină o armă principală a acestei lupte.“ (Europa și Neamul Românesc, aprilie 1972) „Față de exil, cei din țară au luat o atitudine de reconciliere românească, începuse «dezghețul». Nu mai eram nici trădători, nici fugari. Eram români și frați. Dar exilul - neorganizat și dezorientat - nu a strâns mâna întinsă. Suspicioși, nu au crezut nici în sinceritatea politicii naționaliste și nici în dorința unei adevărate reconcilieri naționale. Mulți - și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Mair, Identity, Competition, and Electoral Availability, Cambridge University Press, Cambridge, 1990, p. 215). În legătură cu viziunea ideologică și abstractă a lui Douglas Mae și Michael Taylor, vezi D.-L. Seiler, Les partis politiques, A. Colin, Paris, 2000, pp. 67-68. 7 Asupra "dezghețului" clivajelor politice, autorii de referință rămân St. Bartolini și P. Mair (op. cit); Giovanni Sartori a revenit de mai multe ori asupra problemei pusă politicii comparate de către conceptual stretching, a se vedea în acest sens cea mai recentă contribuție referitoare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
-Cl. Passeron, Le Métier de sociologue, Mouton, Paris și La Haye,1973. 28 S.M. Lipset și St. Rokkan, op. cit., p. 14. 29 D.-L. Seiler in J.-M. De Waele, op. cit. și Les partis politiques en Occident, op. cit. 30 Asupra "dezghețului", vezi St. Bartolini și P. Mair, op. cit.; pentru un "état de la question": J. Th. Hottinger, " Le dégel des clivages ou une mauvaise interprétation de la théorie de Lipset et Rokkan", Revue internationale de politique comparée, 2/1, 1995, pp. 47-59. 31
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
luat asupra ei această participare și s-a retras foarte repede, permițând ČSL să nu se prăbușească o dată cu regimul și atestând că doar elita partidului s-a compromis. Clivajul religioși/laici ni se pare interesant pentru a măsura impactul presupusului "dezgheț" al clivajelor generate de cei patruzeci de ani ai sistemului de tip sovietic. Acesta nu avea doar vocația de a modifica raporturile socio-economice, de a reprima "clasa posedantă" sau "burghezia", ci și de a lupta contra influenței Bisericii Catolice. Căile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]