782 matches
-
Referendum pentru "votul uninominal" / 152 DECESUL / 159 Alianța în moarte clinică / 159 De la fuziune la fisiune / 167 POST-MORTEM / 193 Nimic nou pe Frontul de Est / 193 PD-L în pole-position / 209 Alegeri bramburite / 217 Mortul de la groapă nu se mai dezgroapă! / 222 LECȚIA ALIANȚEI / 225 Anexe / 235 Preambul 12 decembrie 2004, ora 21. Pe baza datelor comunicate de exit-poll-uri, televiziunile transmiteau deja vestea victoriei lui Traian Băsescu în fața lui Adrian Năstase în cea mai importantă competiție electorală din România, cea pentru
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ei, scoase la iveală de votul din 30 noiembrie și criticate post-factum de către politiceni, au confirmat că așa numita lege a votului uninominal a reprezentat o capcană atât pentru electorat, cât și pentru politicieni. Mortul de la groapă nu se mai dezgroapă! Împreună, cele două partide ale fostei Alianței "Dreptate și Adevăr" depășeau cu circa 300000 de voturi performanța lor comună din urmă cu patru ani, în timp ce în expresie relativă sporul electoral era încă și mai mare, situându-se în jurul valorii de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de misiunea lui În faptele mărunte; nu poți fi conștient de misiunea ta de om În orice clipă. Într-o altă interpretare, se observă că atunci este vorba de situații existențiale liminale, care pretind un act de implicare totală, omul „dezgroapă” În mod involuntar din profunzimile afective/instinctuale ale personalității sale resurse nebănuite de curaj, de impulsuri generoase, de sacrificiu În apărarea și salvarea semenilor. În mod paradoxal, omul este mai bun, mai altruist prin determinările lui afective, decît prin cele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cărui tot pământescul chin/ Adoarme”, de „o fântână cu cumpănă grea”, care „momește de departe drumeții” la apa ei „sălcie și caldă și rea”, nu alta decât „apa vieții”, privește „rugul pe care-am ars femeia”, sufletul care „azi își dezgroapă morții”. Concizia merge până la formula abstractă, nu fără transpunerea acesteia într-un registru „viu”, prin vegetalizare și cromatizare: „Și moartă e floarea albaștrilor «când?» / Și frunza verzurilor «poate!».” Evocând momente de intimitate, poeta nu le reconstituie, ci doar notează detalii
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
din mii de pagini parcurse, cartea de față nu este o înșiruire plictisitoare de date și cifre. Ea oferă cititorului biografii, monografii, ilustrații, capete de operă, vieți trecute cu visele lor dintotdeauna intrate acum în pământ. Ion N. Oprea le dezgroapă și ni le dăruiește pentru a ne stârni mirarea și consternarea, oprobriul și plăcerea în același timp. În amintirea doctorului Isac Weinfeld - Ion Palodă, în august 1947, cu o ocazia înmormântării acestuia, profesorul G.G. Ursu, care l-a avut drept
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
de trei ori Măritul Ștefan, odată nu cu mult timp înaintea bătăliei de la Podul Înalt (1475), întregul tezaur de informații prezentat ne captează interesul, de parcă am parcurge un roman de aventuri! Ion N. Oprea face un act de dreptate. El dezgroapă din subsolul tăcerii impuse de regimul totalitar adevărata față a intelectualității românești decapitată de forța brutală a unei ideologii ce-și propusese să schimbe lumea prin violență. Rând pe rând ni se descoperă înaltul ei patriotism și o ținută intelectuală
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
cu toate păcatele ei - pe care nu le poți uita când una dintre sursele principale ale rescrierii ei sunt arhivele de spionaj ale serviciilor secrete -, a afirmat nu numai contactul cu civilizații pe care literalmente exploratorii și erudiții le-au dezgropat și refăcut lizibile, dar și datoria de a recunoaște În acest punct legătura cu o Asie contemporană. Pe termen lung, exploratorii sunt niște cai troieni care cuceresc forme ample de amnezie colectivă. O fac cu sagacitatea unui instinct și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
caligrafiat de Destin”. Ciclul Steaua Venerii (purtând drept motto eminescianul „Ochii mei -nălțam visători la steaua/ Singurătății”) potențează asemenea viziuni. Apar și noi simboluri, liliale și serafice. Ofelia a căzut „în lumea industrială”, îngerii (figură frecventă, tematică) se căznesc „să dezgroape ancora sădită în nămol”, lumina lunii zămislește o „noapte, noapte fără de hotare”, „nicăieri vreo stea, pretutindeni întuneric, pustiu”, pescarii își aruncă „năvodul după stele” peste „ziua pentru cusut inima în omul șablon”, lumina „tunsă, obosită [...] atârnă peste șoaptele izvoarelor,/peste
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
marcate de pedanterie, combinând fericit rigorile tonului gnomic cu dexteritatea manipulărilor lexicale, semantice și sintactice, neprevăzute și pilduitor hazlii („A greși e omenesc, a persevera în omenesc e diabolic”, „Peștele de la cap se parfumează”, „Cine sapă groapa altuia riscă să dezgroape pe altcineva”). Dicționarul falitului (1993) și Dicționar romîn-român (1995) cuprind „definiții umoristice”, texte scurte de pseudolexicografie, înrudite deopotrivă cu aforismul și cu anecdota. Scriitorul a dat, pe lângă alte cărți de proză scurtă: Vânătoare de perne (1985), Canibala (1993), Povești de
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
203-241), care ne spune cum acele păsări imaculate ca neaua spălau lespezile templului sfânt cu apă de mare și le măturau în zbor cu aripile lor. Însă insula nu primea numai vizita pelerinilor pioși. Săpături arheologice din secolul XIX au dezgropat fragmentul unui decret olbian din secolul IV e.n., Olbia fiind o colonie greacă de la gura Bugului, prin care se dădea laudă unui cetățean ce izgonise de pe insulă pirații ce-și făcuseră sălaș aici. Erau desigur cei care jefuiau corăbiile eșuate
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
este mirandolanul care învață toate limbile, toate științele și toate artele pentru a fi lovit de fulgerul demenței și a muri la numai 30 de ani; nu este nici Leonardo, care își pictează iubiții dându-le chip de gioconde, care dezgroapă morții pentru disecții și studii anatomice și care construiește mașini dedalice spre a ajunge la Cer; nu este nici Michelangelo, care se încăpățânează să-l sculpteze pe piticul David mai gigantic decât Goliath. Pe scurt, Homo pansophicus nu este „titanul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
restrânsă și vizibil inegală, regretul supunerii inevitabile la „marea trecere” aduce un lirism autentic: „Cocoși răniți în aripi - anii mei/ Trec îngropând sub glezne timpul sferic/ Prin vămi unde vitraliile serii / L-acoperă-n ninsori de întuneric.// Veni-vor ciocârlii să îi dezgroape / Cu bruma toamnelor mijind sub gene,/ Dar plumbii aripilor tot mai mult/ L-or afunda-n chilii subpământene.// Hei - anii mei - sirepi cu splina arsă/ În nopțile leproaselor tranșee/ Unde e oare tava cu jeratic / Să trecem iar în chiot
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
fac cu neputință orice alt procedeu. Urmarea este că, la deschiderea calelor acestor corăbii și la descărcarea în docuri a vreunuia dintre aceste cimitire de balene, se stîrnește o duhoare asemănătoare cu aceea ce se degajă dintr-un vechi cimitir dezgropat într-un oraș, pentru a pune temeliile unei maternități. Bănuiesc de asemenea că această învinuire nedreaptă adusă vînătorilor de balene vine și din faptul că, pe vremuri, exista pe litoralul Groenlandei un sat olandez numit Schmerenburgh sau Smeerenberg îacest ultim
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balene pre-adamice, resturi de oase și de schelete, la poalele Alpilor, în Lombardia, în Franța, în Anglia și în Scoția, precum și în statele Louisiana, Mississippi și Alabama. Printre cele mai curioase relicve de acest fel se numără fragmentul de craniu dezgropat în anul 1779 la Paris pe Rue Dauphine, o străduță care duce aproape direct spre palatul Tuileriilor, precum și oasele dezgropate cu prilejul săpăturilor făcute pe vremea lui Napoleon pentru construcția marilor docuri din Anvers. Cuvier a afirmat că aceste fragmente
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
precum și în statele Louisiana, Mississippi și Alabama. Printre cele mai curioase relicve de acest fel se numără fragmentul de craniu dezgropat în anul 1779 la Paris pe Rue Dauphine, o străduță care duce aproape direct spre palatul Tuileriilor, precum și oasele dezgropate cu prilejul săpăturilor făcute pe vremea lui Napoleon pentru construcția marilor docuri din Anvers. Cuvier a afirmat că aceste fragmente aparținuseră unei specii de leviatan cu totul necunoscută. Dar cea mai uimitoare dintre toate relicvele de cetacee este uriașul schelet
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
volum acelora ale căror fosile au fost găsite în straturile terțiare îcare îmbrățișează o perioadă geologică distinctă, anterioară apariției omului), dar că balenele găsite în aceste straturi întrec în dimensiuni pe cele din formațiunile geologice anterioare. Dintre toate balenele pre-adamice dezgropate pînă-n prezent, cea mai mare este, de departe, balena din Alabama pomenită în capitolul precedent, iar ea avea un schelet lung de aproape șaptezeci de picioare. Or, noi am văzut că scheletul unei balene adulte din zilele noastre măsoară șaptezeci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
explicația nedepășirii traumei suferite, întrucât șocurile și rușinea îndurate în timpul acțiunii au fost suficient de puternice încât să inducă o stare de dezamăgire viscerală față de natura umană și de destinul lor. Ei și-au refulat amintirile traumatizante, nedorind să le dezgroape, și reprezintă majoritatea supraviețuitorilor după 1989, dar, deși suferinzi și dezamăgiți la rându-le, nu au refuzat cu totul contactul cu lumea exterioară și au reușit să își întemeieze familii și cariere, atât cât le-a permis regimul. Un alt
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Editura Tineretului continuă să meargă pe aceeași linie pe care au mers până azi, linie pe care nu mă sfiesc s-o numesc îngustă și greșită. Nu am văzut în planurile de perspectivă ale acelor edituri preocuparea serioasă de a dezgropa și valorifica tot ceea ce s-a scris și a rămas încă valid în literatura noastră. E adevărat că l-am editat pe I.L. Caragiale în ediții de lux și în condiții populare. E adevărat că s-au tipărit - cu totul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se ivea în locurile sfâșiate. Mai la fund, pământul era călduț, încălzit de viața care se răspândea mai înainte de a se stinge. Femeia nu spunea nimic, ochii ei pe jumătate închiși păreau că nu-l văd pe bărbatul care o dezgropa. Nikolai, culcat în fața ei, îndepărta pământul cu mișcări largi, ca un înotător. Dar când ajunse la jumătatea trupului, degajând pântecele, se înălță brusc în genunchi și scutură din cap, alungând parcă o vedenie. Apoi se aplecă și, deja cu autoritate
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
situațiile, să supraviețuiască atacurilor și, în loc să fie distrus de încercările care este supus, să triumfe asupra lor și să-și găsească noi forțe. Mistreț Simbolistica mistrețului este foarte apropiată de cea a porcului (vezi cuvântul). Totuși, dat fiind că el dezgroapă trufele, adaugă la interpretarea foarte puțin apreciată dată porcului o dimensiune spirituală benefică. Valorizează intuiția și îl sfătuiește pe cel ce visează să facă apel la flerul său, să sape și să își folosească resursele interioare. Scorpion Scorpionul întruchipează perfidia
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
va fi furat de ucenici, cu intenția de a-L proclama „Înviat”, Iuda Îl ia pe ascuns și-L Îngroapă la loc sigur, În propria grădină. Când apostolii, descoperind mormântul gol, Încep să răspândească vestea despre Înviere, Iuda merge și dezgroapă leșul, Îl leagă de coada unui cal și-l târăște prin tot orașul până la „curtea reginei”. Astfel confruntarea se termină cu victoria clară a iudeilor, iar „erezia” creștină este denunțată ca o impostură. Isus a existat, dar calitățile Sale magice
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
bibliografice: Ierunca, Românește, 224-226; Ierunca, Subiect, 47-52; Lovinescu, La apă Vavilonului, I, București, 1999, 112-114, ÎI, 8, 49, 217-218; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, 82, 85, 102, 104, 135, 437-439; Miră Feticu, Lucian Bădescu și tristețea de a dezgropa necunoscuți, JL, 2000, 15-18; Manolescu, Enciclopedia, 74-75. Mr.F.
BADESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285537_a_286866]
-
Focșani. A colaborat la „Timpul”, „Epoca”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „Făt-Frumos”. Prefațându-i Literatura populară sau Palavre și anecdote (1882), Eminescu nădăjduia că „autorul lor își va continua lucrarea, în care arată talent și se va sili să dezgroape mai târziu poveștile lui Pepelea, cari sunt fără contestare mai vechi decât aceste ce scapără din contactul cu străinii”. B. nu va urma însă sfatul marelui poet, ci va publica Obiceiuri la români (1884), Limba metaforică sau Graiul cârâitor la
BAICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
apoi dispărea. Acest chip ne spuse acum: ― Pe aici, doamnelor. Sophie era amabilă, ca de obicei, iubitoare; ca de obicei; mâinile ei, tratate În fiecare seară cu cremă hidratantă, fluturau În jurul nostru, mângâind, frecând. Cerceii Îi arătau ca un obiect dezgropat de Schliemann la Troia. Ne conduse pe lângă un șir de femei care Își coafau părul, pe lângă ghetoul sufocant de căști, și ne plasă În spatele unei draperii albastre. În partea din față a Lânei de Aur Sophie aranja părul clienților; În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
căsca la doar câțiva centimetri de mine? Și de ce înaintam ? De ce nu ziceam ceva? Știam unde mă aflam, știam ce caut și cine e acel bătrân, dar răspunsurile erau adânc îngropate în mintea mea, iar eu nu vroiam să le dezgrop. Îmi era teamă? De ce anume? Sau de cine? M-am oprit din mersul meu. Eram la doar câțiva metri de acel moșneag ce era atât de nemișcat, încât părea ca o statuie. Dintr-o dată își mișcă încet mâna, îndreptând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]