414 matches
-
bucățile decupate, cu nonșalanță. Nu i se mai părea important să-și petreacă timpul cu noi și noi experiențe erotice. îi era dor numai de Anda - un dor fizic, pe care și-l re prima mereu, amintindu-și de privirea dezgustată pe care i-o aruncase ea în spital. E adevărat că el se refăcuse destul de bine de atunci. Dar nu-i era suficientă o refacere exterioară. Eduard își dăduse seama, cu nemăsurată surprindere, că are un interior care îl durea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Semanticii Generale. Teoria era că gândirea - corticală - ca parte a creierului putea să facă față chiar și unei situații periculoase mai bine decât o făceau, în mod automat, sentimentele - talamice - care nu făceau altceva decât să reacționeze. "Bine, gândi el dezgustat. Și acum?" O idee nouă îi veni deodată: Sigur că da! Când m-am trezit, știam cine sunt". Dar faptul că era Gilbert Gosseyn, îl luase, așa, de-a gata încât i se ștersese din prim-planul gândirii. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
-mi analizez zâmbetul, să-i identific proveniența și cantitatea de stări care-l compuneau: nici Lepidopteros, nici algoritmii lui Mihnea, nici cei din laboratoarele Universității din Amsterdam nu mă puteau ajuta. Eu nu eram ca Mona Lisa, 83% fericit, 9% dezgustat, 6% temător și 2% furios. Pur și simplu nu mă regăseam, oscilația stărilor mă smulgea dintr-o proporție și mă purta în cealaltă, într-un balans interminabil. Mă simțeam bine, dar și rău, aproape vinovat. Pierdeam vremea la Tuzla, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o să mă părăsiți, generale, nu-i așa? Vă dau cuvântul meu că va veni în vizită la dumneavoastră, dar acum are nevoie de odihnă. — Ardalion Alexandrovici, zice că aveți nevoie de odihnă! exclamă Nastasia Filippovna cu o grimasă nemulțumită și dezgustată, ca o prostuță flușturatică și capricioasă, căreia i se ia jucăria preferată. Generalul se strădui să facă tot posibilul pentru ca situația în care se afla să devină și mai prostească. — Draga mea! Draga mea! rosti el cu reproș, adresându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
roșind, doar v-am răspuns la întrebarea pe care mi-ați pus-o. — Bravo, bravo! strigă Ferdâșcenko. În tot cazul, răspunsul e sincer, șiret și sincer! Toți izbucniră în hohote zgomotoase de râs. — Ia nu mai zbiera, Ferdâșcenko! îi spuse, dezgustat, Ptițân, cu jumătate de gură. — Prințe, nu mă așteptam de la dumneavoastră la asemenea prouesse*-uri, zise Ivan Feodorovici. Știți cine va profita de asta? Și eu care vă credeam un filosof! Când colo, sunteți un om care tace și face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
neliniște și în același timp resimțea o neobișnuită nevoie de izolare. Voia să fie singur și să se lase cu totul în voia acestei încordări dureroase la modul absolut pasiv, fără să caute nici cea mai mică portiță de scăpare. Dezgustat, nu voia să-și răspundă la întrebările care îi năvăliseră în suflet și în inimă. „Cum, oare sunt vinovat de toate astea?“ bâiguia el în sinea lui, aproape neconștientizându-și cuvintele. Pe la ora șase se pomeni la gară, pe peronul de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
avu efect asupra adunării care nu era pregătită pentru așa ceva sau, mai bine zis, era gata în alt sens. Evgheni Pavlovici chiar se foi pe scaunul său; Ganea se apropie repede de masă; Rogojin, la fel, dar cu o ciudă dezgustată, de parcă ar fi înțeles despre ce-i vorba. Lebedev, care se nimerise să fie în preajmă, se apropie, privind curios plicul, încercând să-și dea seama despre ce-i vorba. — Ce-ai aici? întrebă prințul, neliniștit. De cum și-arată soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
istoria unui cuvânt străvechi e vorba aci, ba nici măcar de grupul liberalilor moderați, cari n-au pățit decât ceea ce le-am prezis noi de la întîiul moment de șovăire politică. Cunoscând lumea, le-am prezis că într-o zi, dezabuzați și dezgustați, se vor aduna împrejurul stindardului lor, pur odinioară, pătat și zdrențuit azi prin o involuntară complicitate cu roșii. Ei n-au știut, mulți nici nu și-au putut închipui ce va să zică roșu. Astăzi o știu pe deplin, deși cam târziu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau rămână după perdea, cum a făcut până astăzi colegul d-sale d. C. A. Rossetti, nimic nu va fi schimbat; aceiași oameni, același sistem, aceleași rezultate. Și cu toate astea dindărătul acestor majorități oficiale stă țara întreagă nemulțumită și dezgustată. Lacomii din Adunările roșie au speriat pe însuși îndopătorul lor. D. I. C. Brătianu nu le-a ascuns în adunarea intimă de la Senat sentimentele sale. Dar dacă însuși d. Brătianu, care a fost cumpărătorul acestor conștiințe, nu mai vrea să continue
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de repaus, la ce nevoie de atâtea raționamente trase de păr? Aceasta este destul pentru a esplica retragerea sa! {EminescuOpXII 139} Dar se vede că nu e aceasta cauza retragerii, deoarece "Romînul" caută alte cauze. Să fie oare d. Brătianu dezgustat? Dezgustat de ce? Ca d. Catargiu, chemat la guvern în momentul în care M. Sa se hotărăște să abdice, în care finanțele noastre erau înecate de o datorie flotantă, colosală, creată de partidul liberal, și de o anuitate de 20 milioane
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
eficient împotriva întregului sistem liberal, evreii fiind țapii ispășitori. Existau foarte multe dovezi că oficialitățile liberale locale exploatau antisemitismul în orașele cu foarte mulți locuitorii evrei, ca Vasluiul sau Dorohoiul 120. "Toată lumea pare să fie antisemită", comenta Iorga 121. Nota dezgustat că un club antisemit era instalat chiar în fața Palatului Regal de la București. Era la curent și cu faptul că miniștrii liberali încurajau mișcarea studențească antisemită prin donarea de fonduri bănești 122. Politicianismul funcționa deci din plin. Treptat, tot mai mulți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
statele și forța care nu era națiune, dar voia să distrugă națiunile, este înfrîntă. Acesta este socialismul! Dezertorii lui luptă sub steaguri diferite". "Neamul românesc", 17 august 1914. Iorga era tot atît de entuziast în această privință pe cît de dezgustat era Lenin 6 "Neamul românesc", 27 iulie 1914 7 Ibidem 8 "Neamul românesc", 27 iulie și 17 august 1917, și O viață de om..., vol. II, p. 180 9 Supt trei regi, pp. 180-210 10 Op. cit., p. 201 11 Op. cit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în bucătărie și Hartley îl urmă; se așezară la masă, ținându-se de marginile ei și uitându-se unul la celălalt cu chipuri frământate. Fața lui Hartley exprima implorare timidă și teamă, a lui, un soi de milă rușinată și dezgustată. Plutea prea multă suferință în acea încăpere, se percepea ca o barieră fizică. Stăteam urmărindu-i, dorind să-i ajut, să-i întrerup. N-ați vrea să mâncați ceva? Haideți să luăm cina împreună, da? Să discutăm... Titus spuse: Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
părea să se stingă, pentru ca pe urmă să izbucnească din nou urletul: și toate acestea se repetau mecanic, automat, la intervale regulate, de parcă sărmana creatură umană căzuse pradă unui mașinism diabolic. Eram stăpânit de groază, de frică, de o rușine dezgustată, rușine de mine însumi, rușine de ea. N-aș fi vrut ca Titus și Gilbert să audă lugubrul zgomot ritmic, acest acces de jale agresivă. Speram să se afle departe, pe stânci, cântându-și cântecele lor. Am strigat la ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mea pentru Hartley? Scopul întregii operații, a întregii obsesii să fi fost acela de a mă determina să văd în ea, până la urmă, o harpie, o vrăjitoare semi-conștientă, turbulentă, nedemnă de dragostea mea, pe care aș fi izgonit-o cu dezgustată ușurare? James îmi spunea că voi ajunge să o văd ca pe o zână rea, și pe urmă am s-o iert. Dar faptul de a o ierta n-ar fi înfrânt scopul acelui joc psihologic pe care-l jucasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dintre cele mai represive regimuri de pe pământ. Nu era încă ilegal importul de haine din Burma, dar presiunea publică îi determinase pe majoritatea comercianților cu amănuntul americani să nu mai facă afaceri acolo. Eu am avut propriile motive să fiu dezgustată, deoarece vizitasem țara pentru a făgădui sprijin opoziției democratice conduse de laureatul premiului Nobel Aung San Suu Kyi. Eram furioasă privind costumația, dar știam că era prea târziu să fac o nouă comandă; nu vroiam să creez un scandal fără
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
călăuzește în cer (Pausanias, III, 18, 11 etc.). Atena îl admira, de asemenea, pe Tydeus și voia să-1 facă nemuritor; dar când îl văzu pe eroul, grav rănit, cum despică țeasta vrăjmașului și îi soarbe creierul - zeița s-a îndepărtat dezgustată 32. Tot ea este cea care, prin prezența ei, îl oprește pe Ahile să ridice spada ca răspuns la insultele lui Agamemnon (Iliada, I, 194 sq.). Dar într-o epopee compusă pentru un auditoriu care exalta isprăvile războinice, Atena se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
10. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 101. Curiozități financiare 1. Opere, p. 55. Bacovia vorbește uneori „tehnic” despre bani („într-un dulap dădu peste niște hîrtie monetă, necesară prezentului” - p. 349), ca preocupare curentă, dar și, alteori, sarcastic, cu repulsie, dezgustat că mercantilismul s-a extins și asupra sentimentelor, că „orice se vinde”, că „orice e marfă”. („Legendă”, - p. 177) 2. Opere, 3, ediție citată, p. 73. 3. File de jurnal, Selecție de texte de Mihai Neagu Basarab, Ed. Eminescu, „Mărturii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că sînt „poeții viitorului”, „talente viguroase”, apoi au căzut în uitare. Bacovia știa sau simțea toate acestea. în situația sa de marginal, aprecierea de „mare poet” venea ca o compensație umilitoare, suna ironic, inacceptabil. Cum s-o primească altfel decît dezgustat, ca pe o „mizerie”? în fibra lui, Bacovia are și ceva de histrion. Max Vasiliu (în convorbirea din 13 iunie 1989) mi-a spus, lucru știut de la mama sa, Elena, sora poetului, că pe cînd acesta era în liceu, citea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
povestea, accesul meu la activitatea Agerpresului, la reprezentanții partidului și la conducerea și profesorii Academiei Ștefan Gheorghiu, așa-numita universitate a partidului care includea singura "școală de jurnalism" din întreaga țară, a fost limitat. Am plecat din România frustrat și dezgustat de ceea ce am văzut, auzit și trăit și de ceea ce prietenii mei sufereau, în mod vădit, ca urmare a restricțiilor impuse asupra lor ca ființe umane. Interesul meu pentru România și, în general, pentru studiile est-europene s-a intensificat și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de copulație (căci nu știam că între bărbați este posibilă). K. accepta fără probleme jocul acesta plin de tainica lui gravitate, dându-mi sentimentul că se complace, că participă la fel cu mine (niciodată nu s-a arătat plictisit ori dezgustat), gata să urmeze inițiativele mele. O dată, într-o pauză mare, în timpul unei generale încăierări amicale, ca între băieți exuberanți de energia lor ținută în rezervă, noi doi am pus stăpânire pe catedră, eu mă aflam întins pe ea cu ochii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ia deciziile corecte (Hibbing și Theiss-Morse, 2002). Continuând argumentația, putem presupune că emoțiile resimțite atunci când urmărim o știre ne alimentează sau să ne întărească gândurile negative legate de politicieni și de politică, în general. Persoanele care se simt furioase sau dezgustate își pot transfera astfel de frustrări asupra celor mai evidente ținte: actorii conflictului, politicienii implicați. Urmând aceeași logică, efectele conflictelor relatate pot avea consecințe negative și asupra jurnaliștilor. Pe termen scurt, conflictele pot suscita mai multă atenție și interes, pe
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Puneți un X în căsuța care descrie cel mai bine stările pe care le-ați simțit. 1. Interesat Neinteresat 2. Atent Dezinteresat 3. Entuziast Indiferent 4. Mândru Rușinat 5. Implicat Detașat 6. Nesatisfăcut 7. Supărat Bucuros 8. Frustrat Relaxat 9. Dezgustat Încântat 10. Vinovat Nevinovat 11. Furios Calm 14. Pe o scală de la 1 la 7, în care 1 reprezintă "foarte puțină încredere ", iar 7 "foarte multă încredere", câtă încredere aveți în următoarele instituții: Foarte puțină încredere Nici încredere, nici neîncredere
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nu puține acte ostile, pentru a reține în primul rând un document de mentalitate sectară, primitivă, josnică: reacția primară a fiicei unui ilustru dramaturg francez-român. Interesându-mă la telefon dacă au primit cartea, mi s-a răspuns obraznic, în termeni dezgustați și disprețuitori. Cine dădea dreptul unei tinere mediocre oarecare, respinsă (după cum mi s-a spus tot la Paris) la examenul C.A.P.E.S., să insulte un scriitor român cu unele realizări, trecut pe deasupra și prin multe? Din păcate, această stare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o redistribuire de accente și nimic mai mult. Literatura are meritele sale evidente, indiscutabile. Dar, în nici o mare cultură din lume, ea nu exercită monopolul absolut. Când un poet oarecare vede o carte de documentare și strâmbă din nas, profund dezgustat (o, vai ! erudiție), ne permitem politicoși, dar fermi să-l trimitem la plimbare. Iar când același poet pune jos, și mai dezgustat, revista specializată, care nu se ocupă teribilă eroare ! de... opera sa, preferăm să păstrăm... discreție asupra reacțiilor noastre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]