1,495 matches
-
dar generalizarea unor astfel de atitudini nu poate conduce la apariția unei colectivități (n măsură să construiască ceva durabil, să se impună (n fața celorlalte cu demnitate. Dacă (ntr-o colectivitate, comunitate, societate nu se impun acele valori, principii ș( comportamente dezirabile, alături de măsurile de sancționare a eludării acestora, instinctele se vor manifesta cu putere iar drumul către civilizație va fi anevoios. Este ceea ce sesiza ș( Maiorescu arăt(nd că "...există pe l(ngă (nsușirile cele bune ș( un instinct primitiv, teluric
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
legiferare iarăși occidental, (nsă pentru susținerea ș( consolidarea unor raporturi (n bună parte medievale. Contradicție absurdă din care neapărat urmează neaplicabilitatea legilor." La Gherea observăm o activitate bazată pe convingerea că lucrurile nu se pot așeza (n țară (n mod dezirabil dec(t (n condițiile existenței unui plan general, a unui crez, a unei doctrine, a unei ideologii ((n cazul său cea social-democrată). Aceasta ar fi fost (n măsură să catalizeze eforturile ș( să clarifice demersul. Maiorescu credea (n posibilitatea structurării
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a lua fr(iele acesteia c(ndva. Susținea necesitatea cercetării țărilor (napoiate din perspectiva concepției marxiste ș( (ndeosebi realizarea unei analize multidimensionale (sociale, economice, politice, culturale) integrate a Rom(niei. El arăta că sindicatele nu reprezentau o formă de organizare dezirabilă pentru muncitorimea din Rom(nia deoarece, arăta el, sindicatele din Occident includeau ca membri muncitorii cu venituri sigure ș( peste medie, observ(ndu-se (n fundal ideea (mburghezirii clasei mijlocii, fenomen care, coroborat cu celelalte măsuri ce au permis reformarea sistemului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Weber -, putem spune că aceasta are câteva caracteristici: calculul rațional, dezvrăjirea lumii (adică eliberarea acesteia de puterea religiei), raționalitatea instrumentală și organizarea birocratică. Etica protestantă, ca sistem materialist ce permite acumularea de capital și o încurajează ca fiind lăudabilă și dezirabilă, a creat premisele unei schimbări culturale ce a dus la apariția capitalismului și a industrializării (Weber, 1993). Într-un articol pe tema modernității, M. Larionescu, trecea în revistă caracteristicile definitorii ale modernității, așa cum apar ele în analizele sociologilor români și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Redfield și M. Gluckman), studiile comunitare au devenit începând cu anii 1920-1930 foarte frecvente în antropologie și sociologie. Comunitatea a devenit un concept foarte seductiv, datorită valorii lui simbolice și aspiraționale, datorate faptului că face referire la calități umane extrem de dezirabile. Continuând analiza fenomenului comunitar și lăsând în urmă contribuțiile sociologilor clasici, trebuie amintite alte cinci paradigme și discipline care au oferit un cadru și instrumente specifice pentru analiza comunității, paradigme care au fost conturate începând cu 1920: ecologia umană, perspectiva
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai mult în rural, unde pământul reprezintă un element central al vieții oamenilor, proprietatea funciară stă la baza constituirii relațiilor sociale. De aceea, pentru a înțelege aceste relații este necesar să ne concentrăm atenția asupra situației proprietății funciare. În ce privește caracteristicile dezirabile ale drepturilor funciare, în general sunt amintite securitatea oferită de ele (dată de modul de definire și conferire al lor), durata, posibilitatea schimbului. 3. ISTORICUL EVOLUȚIEI PROPRIETĂȚII FUNCIARE ÎN MEDIUL RURAL ROMÂNESC PÂNĂ ÎN 1989 Istoria ruralului românesc și implicit a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
produse în vestimentație, în modul de petrecere a timpului liber, în dorința oamenilor de a accede la un anumit nivel de confort și bunăstare, similare oamenilor din spațiile sociale moderne. Consumul mediatic și mobilitatea socială le fac cunoscute oamenilor și dezirabile stiluri de viață și modele culturale diferite de ale lor. Analiza fenomenului identitar, atât teoretică, cât și empirică, din capitolul cinci al lucrării, a prilejuit dezvăluirea altor diferențe între cele două sate: locuitorii Tălmăcelului se identifică mai puternic cu comunitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale cercetărilor privind inegalitățile educaționaletc "2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționale" Perioada imediat următoare sfârșitului celui de-al doilea război mondial - cu ansamblul său de fenomene sociale, politice, economice și culturale - a impus o nouă viziune cu privire la societatea dezirabilă și la căile prin care aceasta trebuie realizată. Noua concepție considera promovarea egalității de șanse educaționale drept elementul-cheie al unei societăți noi, juste, al unei meritocrații, în care poziția socială să depindă doar de merit. Specialiștii în mobilitate evită discuția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
început (Chipea, 1996) rolul rețelelor sociale în preîntâmpinarea sau, după caz, generarea comportamentelor care se abat de la normă. Elevii și familiile lor, ca și școlile trebuie să fie incluși în colectivități coezive care pot asigura suportul, monitorizarea și modelele comportamentale dezirabile. Aceste calități ale comunităților, identificabile cu degradarea capitalului social, sunt periclitate în primul rând de fenomene de deprivare materială și culturală, asociate excluziunii sociale, precum sărăcia, șomajul sau familia monoparentală. Teoria controlului social afirmă că rețelele dezorganizate sunt mai puțin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
le adoptă pentru a spori șansele copiilor lor în competiția școlară și în cea de pe piața muncii constituie ceea ce David Lee Stevenson și David Baker (1986) denumesc „management parental”. • Coeziunea socială, capacitatea de a asigura suportul, monitorizarea și modelele comportamentale dezirabile - calități ale capitalului social comunitar - sunt văzute ca unul dintre factorii care pot contribui la preîntâmpinarea delincvenței juvenile și a eșecului școlar. • Modul de organizare a sistemelor școlare și a școlilor explică o mare parte din variațiile rezultatelor la testele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
interes. Competențele singulare reprezintă abilitățile care conferă organizației un avantaj durabil față de competitori. Pentru marea majoritate a organizațiilor, definirea și/sau identificarea competențelor singulare sunt dificile ori chiar imposibile, din cauza faptului că, uneori, aceste competențe nu există. 4. Definirea poziției dezirabile a afacerii: poziția-țintă a fiecărei afaceri a organizației trebuie proiectată în orizontul de timp fixat cu referire la aceleași elemente ca la punctul 2. În plus, organizația își va preciza segmentele produs-piață, conturând alternative strategice de bază în termenii strategiilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
întreprinderile mici, parcurgerea etapelor anterioare se simplifică în mod substanțial, presupunându-se că întreprinzătorul-manager consideră că formularea misiunii este necesară. 1. Orizontul de timp va fi fixat de alte considerente decât cele menționate. 2. Definirea poziției inițiale și a celei dezirabile implică un număr redus de elemente. 3. În multe cazuri, nu există competențe distinctive sau un set coerent de valori care să garanteze o filosofie proprie. 4. Lista priorităților este redusă. 5. Numărul sarcinilor-provocare este redus și se centrează pe
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau a lui Bart (de exemplu preocuparea pentru imaginea publică sau pentru salariați). 6. Pe baza recomandărilor din ghidul de acțiune, rescrieți declarația misiunii unei mari organizații de tipul: • firmă producătoare de autoturisme; • universitate; • lanț de magazine. Fixați-vă poziția dezirabilă și prioritățile. 7. Pe baza recomandărilor din ghidul de acțiune, realizați misiunea unei firme mici ce operează în domeniul producerii software cu aplicații economice. 8. Analizați critic declarația misiunii firmei Savonex, utilizând listele de componente cunoscute și recomandările metodologice enunțate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1979). Calificativul „bun” înseamnă că rezultatul este materializat în optimizarea performanței economice. Optimul apare ca o problemă de decizie monorațională legată de profit. „Potrivirea” între cerințele pieței și resursele necesare firmei implică maximizarea profitabilității, ca unic avantaj competițional disponibil și dezirabil. Cu această schematizare prin care analiza SWOT apare ca un instrument de înțelegere a mediului și a organizației, se poate urma o abordare cu valențe practice care are ca rezultat o sugestie strategică. Pentru o utilizare eficientă a analizei SWOT
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
identificarea unor tipologii de referință din literatura de specialitate. Înscrierea într-un model al unei tipologii date permite explicarea comportamentului organizației într-un context dat, similar cu cel al unei organizații pentru care există o experiență trecută. 4. Definirea profilului dezirabil: se stabilește profilul cultural ideal pentru strategia aleasă. Pentru acest profil nu există decât repere orientative create de succesul altor organizații sau de viziunea întreprinzătorului. 5. „Studiu de fezabilitate” al remodelării: se evaluează posibilitatea de a obține într-un interval
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
zis, a acoperit-o, asemenea chipului lui Glaucos, cu aluviunile și depozitele imunde ale trecutului apropiat. Întâlnim, așadar la Platon, pentru prima dată în istoria ideilor, teza că a restaura Cetatea bună înseamnă a restitui chipul autentic al umanității, lucru dezirabil fiindcă omul, în făptura sa originară, este bun, deoarece a fost creat de un Creator bun. Faptul că experiența curentă pare a ne recomanda să credem contrariul nu ar fi decât dovada că această experiență - lumea „faptelor” pe care Rousseau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
siguri dacă persoanele dau raportări ale propriilor simțăminte. Tendința de fațadă pe care subiecții o manifestă îi determină să-și ascundă sentimentele și atitudinile care nu sunt acceptate social (cum ar fi prejudecățile rasiale), și să ofere răspunsuri cât mai dezirabile. Acest dezavantaj este sporit în cazul chestionarului față de convorbire deoarece, neexistând un contact direct cu subiectul, nu avem nici un indiciu asupra sincerității răspunsurilor. Pentru a evita cât mai mult aceste surse de eroare este indicat ca elaborarea chestionarelor și verificarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de sine a elevilor, această metodă nu poate aduce decât rezultate pozitive. Un alt principiu al educației umaniste este acela că educatorii trebuie să fie sinceri și sensibili față de nevoile elevilor lor, arătându-le încredere. Toate aceste caracteristici sunt extrem de dezirabile oricărui educator. În acest punct, importanța mesajelor de tipul „Eu...” este mare, iar privirea oricărei probleme apărute și din punctul de vedere al elevilor este esențială. Principiul că partea afectivă a educației este tot atât de importantă ca și cea cognitivă a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tendințelor colectiviste și totalitare În ispitele eugeniste ale intelectualilor și oamenilor de știință din perioada interbelică. Putem Înțelege propensiunea spre dictatură nu doar În crearea politică a adversarului pentru un potențial război, ci și În crearea politică a modelului nou-născuților „dezirabili” (mai ales etnic și rasial). Nu cred că este chiar Întâmplător faptul că ambele cercetătoare trăiesc În SUA, o dată ce acolo există șansa cea mai mare să Îți faci un reflex din respectul pentru altul și pentru discernământul acestuia sau acesteia
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trecut pătat” și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea, eugeniștii au mai adăugat ceva mortar În eșafodajul dictaturilor de toate nuanțele. De aceea, unele dintre ideile lor și-au găsit Împlinirea În comunismul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
epifania; astfel ei devin pneumatici, inițiații gnostici, evident. Iată așadar cine-s aleșii! A opta pentru sectă te transformă de fapt în subiect desemnat de grația divină. Nici nu poate fi găsit un mai bun argument promoțional pentru a face dezirabilă aici și acum o adeziune sinceră și masivă la doctrină! Gnosticul nu poate fi atins decât de ceea ce survine în lumea de jos, trivială și vulgară. Valentin recurge la o metaforă și precizează că, fie și acoperită de noroi, maculată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de suportat loviturile date de instituțiile creștine: distrugerea bibliotecilor, autodafeuri, măsuri inchizitoriale, bătăi, torturi - așa precum se știe. Au loc convertiri în masă la creștinism. Atracția unui partaj al puterii sau a unei participări la ea fac abajurările și convertirile dezirabile pentru cei lacomi... în aceste condiții, gândirea gnostică se estompează, fără să dispară totuși. în secolul al VIII-lea în plin Ev Mediu timpuriu, eușiții, o sectă printre atâtea altele, se încăpățânează să persiste. Ceea ce înseamnă că tradiția hedonistă supraviețuiește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ai vrea să ți se facă ție. O revoluție radicală... Cu un astfel de îndemn, hedonismul și logica contractuală pe care el o presupune își găsesc titlurile de noblețe. în afara cazului de delicvență relațională a vreunui individ care consideră ca dezirabilă pulsiunea morții - și, prin aceasta, neagă orice posibilitate de intersubiectivitate -, oricine vrea să se bucure și să nu sufere. Prin urmare, făcându-i altuia ce ar dori pentru sine, el face ca cineva să se bucure și îl scutește de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
femeile ar fi incapabile să filosofeze, abia dacă sunt bune să discute între ele sau cu copiii, ele ar fi colerice după modelul Xantipei, ar trebui formate și educate de soții lor... - filosoful admite și că nimic nu e mai dezirabil ca o soție după pofta inimii. Cuplul ataraxic al lui Lucrețiu... 11 A te împrieteni cu propria-ți persoană. La sfârșitul banchetului, Eusebiu oferă fiecăruia câte un cadou. Plăcerea de a oferi, plăcerea de a da, plăcerea de a primi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pascal își va aminti... Contra învățăturilor Bisericii, autorul Eseurilor îi blamează pe cei care practică o religie a virginității și le plânge pe femei căci, pe acest teren, lor li se cere imposibilul; el cere ca divorțul să nu fie dezirabil prin complicarea inutilă a accesului la el; el justifică sinuciderea considerând că o existență devenită dureroasă nu-i aparține lui Dumnezeu ci prioritar celui care suferă; el recuză radical orice dolorism venit dinspre Biserica Sfântului Petru care invită la imitarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]