675 matches
-
femeii. Doamna Roosvelt și colegele mele sunt prea pătrunse de datoriile ce ne incumbă nouă femeilor, ca să nu pună la ordinea de zi, proiectul zonelor de protecție, contra bombardamentelor, tocmai acum când se mai pot salva vieți prețioase, în ajunul dezlănțuirii apocaliptice ce se pregătește. România, care a prezentat acest proiect și femeile române, vor susține oricând orice mijloc de salvare a mamei și a copilului. Tradițiile noastre de omenie sunt chezășia dorului nostru de a vedea întemeindu-se o lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
mitralierelor, în urletul fantastic al motoarelor, în timp ce pretutindeni se înălțau spre cer volutele de fum ale avioanelor doborâte ce ardeau. Apoi, brusc, s-a așternut tăcerea, se auzea doar zgomotul motoarelor încetinind, pe când cerul și pământul încă mai vibrau de dezlănțuirea lor. Această impresionantă luptă aeriană a durat 12 minute, 12 minute înfiorător de lungi pentru unii, incredibil de scurte pentru alții. Avioanele americane scăpate din luptă se retrăgeau în mare viteză iar noi încercam a ne regăsi formațiile și a
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Andrassy, Justh și fiul celebrului Kossuth: obstrucție, prin refuzul de a accepta responsabilitatea guvernării, refuzul de a plăti impozite, sabotarea sau întreruperea serviciilor publice atîta timp cît programul de revendicări nu va fi acceptat integral de Coroană... Asistam la o dezlănțuire a Budapestei împotriva Vienei, care riposta prin guvernarea personală a generalului Fehervary, "homo regius", și prin represiuni severe. De altfel, partida nu era egală, iar genul de război civil încercat de opoziția de la Budapesta era sortit eșecului, deoarece Ungaria, beneficiind
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
simbolic și poematic, zmeul reprezintă o expre¬sie a naturii anorganice impetuoase, a lumii minerale (aramă, fier, argint, aur, topaz, diamant), a bogățiilor de pe tărâmul celălalt, precum și a forțelor telurice latente, a focului în primul rând și de asemenea al dezlănțuirilor meteorologice precum ploaia cu vijelie”. Toate aceste atribute îl califică pe zmeu pentru rolul de personaj donator, obiecte năzdrăvane și cai măiestri fiind dobândiți prin forță de la acesta. Ca și șarpele lui Mistricean, „figura zmeului este legată de erou, de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să emoționeze !). Există apoi dar aici este vorba mai degrabă despre o chestiune de gust o latură cam apăsat folclorică și puțin demonstrativă, care culminează cu scena întrecerii câmpenești între orchestra evreilor și cea a țiganilor : dacă necesitatea unei asemenea dezlănțuiri muzicale este de înțeles din rațiuni de ritm, nu este mai puțin adevărat că această pigmentare pare mai curând impusă, exterioară filmului, care dă impresia în astfel de momente că e făcut pentru galerie Cu aceste rezerve, Trenul vieții trebuie
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu mari onoruri, ca pe niște soli împărătești. Fiindu-i cunoscută faima de mare viteaz, cu greu deci se putea gândi cineva să-l înfrunte. Și românii, care învățaseră așa de bine timp de o mie de ani ce însemna dezlănțuirea mâniei orientale, au trebuit nu numai să rabde, dar să întâmpine până și plecarea la oaste ca o datorie față de noul stăpân al stepelor Mării Negre, chiar în contra vecinilor ruteni, creștini ortodocși. O confirmare a acestei stări o avem îndată, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a indivizilor. Din toate acestea rezultă totuși și câteva redutabile întrebări. Care sunt, până la urmă, efectele consumului-lume tentacular asupra omului? Există, în ciuda a tot și a toate, sfere „protejate” de această nouă formă de „colonizare”? După cum se știe, avertismentele cu privire la dezlănțuirea mercantilizării vieții nu lipsesc. Unii văd în asta un terorism înspăimântător, un totalitarism de un stil cu totul nou care depersonalizează și abrutizează lumea. Alții anunță sfârșitul apropiat al valorilor transcendente și al formelor de sociabilitate. Alții, în sfârșit, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
zilele, nu-i mai puțin adevărat că fenomenul e tot mai puțin exterior logicii comerciale. Astfel, spiritualitatea devine piață de masă, produs apt pentru comercializare, sector ce urmează a fi administrat și promovat. Ceea ce constituia un mijloc de asigurare contra dezlănțuirii comercialului s-a metamorfozat în pârghie a lărgirii sale. Faza III vede astupându-se prăpastia dintre homo religiosus și homo consumericus. În același timp, pe fondul slăbirii capacităților de organizare a instituțiilor religioase, se manifestă apăsat tendința spre individualizarea credinței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a puterii personale asupra unui teritoriu de extremă proximitate în momentul în care marile proiecte colective și-au pierdut vechea lor capacitate de mobilizare. Hiperconsumul ca destintc "Hiperconsumul ca destin" În vreme ce reflexivitatea consumativă tinde să se generalizeze, atacurile lansate contra dezlănțuirii nevoilor și-au schimbat direcția. Ecologia radicală și politică ce propovăduia, prin anii 1960-1970, austeritatea voluntară și „autolimitarea nevoilor” a lăsat locul cererilor de protecție a mediului, agroecologiei, gestiunii pe termen lung a resurselor Terrei. Utopiilor rupturii le-au succedat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în a aduce mizeria subiectivă în lumea opulenței materiale. Societatea care exhibă cel mai mult sărbătoarea fericirii este cea mai lipsită de mijloace: principiul ei nu este altul decât Penia (pauperitatea). Un al doilea model interpretează universul nevoilor multiplicate ca dezlănțuire a principiului hedonist, ca exacerbare a simțurilor, ca prevalență a dorințelor de satisfacere deplină, aici și acum. În opoziție cu vechile norme ale productivismului burghez, epoca se caracterizează prin promovarea clipei trăite, printr-o cultură centrată pe ludismul cărnii, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
se semnalează prin reînvierea lui Dionysos, ci prin inventarea unei noi culturi a confortului care, întoarsă cu fața spre traiul mai bun calitativ și spre subiectivitățile emoționale, nu încetează, prin chiar acest fapt, să facă să regreseze figura emblematică a dezlănțuirii pulsionale. „Legea” e imparabilă: cu cât se afirmă confortul-lume, cu atât figura lui Dionysos se estompează. Nu ultradepășire a subiectului în grupuri sau haos pulsional, ci idealul unui cadru de viață confortabil pe care individul trebuie să poată să și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
care implică un confort „cu chip uman”, accesibil și funcțional. A bea și a mâncatc " A bea și a mânca" Dând oamenilor „fericirea supremă a bacanalei”, Dionysos le deschidea paradisul său sălbatic, cu ritualuri de îmbelșugare și bucuria festinurilor, adevărate dezlănțuiri de îmbuibare și beție. Modelul a cunoscut o îndelungată existență istorică: până prin anii 1950, o „masă bună” însemna, în rândul claselor populare, o masă hrănitoare, copioasă și nu foarte echilibrată. Dacă sâmbăta și duminica trebuia să se mănânce „bine”, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și de valorile psihologice, să substituie normelor rigoriste și convenționaliste un sistem de referință axat pe ludic, pe prezentul recreativ, pe fantezie: expresivitate emoțională, destindere și spontaneitate. Ceea ce s-au străduit timpurile moderne să refuleze (dansul liber, ritmurile trepidante, travestirile, dezlănțuirea emoțională) a putut reapărea la suprafață sub forma tot atâtor concretizări ale „dreptului” la plăcere, la destindere, la explozii de bucurie. Revitalizarea lui homo festivus: contrar principiilor de gravitate și de respectabilitate afișată, „să te lași dus de val”, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Ce mai rămâne în megalopolisurile hipermoderne, din vechile paroxisme? Suntem obligați să recunoaștem: mai nimic. Un nou tip de sărbătoare este pe cale să se impună: serbarea cuminte și edulcorată, fără excesele bacanalei. Aproape nimic din ceea ce ar putea semăna cu dezlănțuirile de ultragii și insulte, de grosolănii blasfematorii, cuvinte obscene și triviale, cu „bastonadele” și alte asemenea manifestări de răutate și de impudoare, tipice pentru festivitățile din timpul carnavalurilor 35. Carnavalul era perioada de veselie a „lumii pe dos” care se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
fiind pură voință, pură tensiune spre depășirea de sine, ca și cum activismul, desfășurarea puterii de dragul puterii, cursa spre reușită și spre bani ar fi reușit să absoarbă întreaga energie a subiectivităților. Satisfacțiile sensibile, voluptățile carnale și estetice, iată ce naufragiază. În dezlănțuirea tehnicii, operatoriul a înlocuit voluptățile senzoriale, virtualul - realul, exploatarea excesivă a potențialelor - plăcerile leneviei. S-a terminat cu vagabondajele și diletantismele plăcerii, hedonismul a încetat să mai fie de actualitate, el nu mai ține decât de o „antropologie depășită de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a terminat cu vechile pudori ale subiectivității, acum viața personală se etalează la vedere, inundând ca un veritabil tsunami scena mediatico-politică. Eram consumatori de obiecte, de călătorii, de informații, iată-ne pe deasupra și consumatori de intimitate. Manifestările fenomenului sunt numeroase: dezlănțuirea pornografiei la nivel profesionist, dar și amator, biografii scandaloase, convorbiri telefonice în public, navigatori pe Internet filmați de camera de luat vederi la ei acasă, emisiuni de televiziune în cursul cărora invitații își dezvăluie până și cele mai intime secrete
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
pretindă fericirea prin intermediul bunurilor de piață. În culturile tradiționale, credințele se caracterizau prin imaginarul unui joc fără miză; imaginarul vehiculat de publicitate ține, dimpotrivă, de un joc de tipul „numai jucătorul câștigă”. Ceea ce dinamizează publicitatea nu este furia invidiei, ci dezlănțuirea bruscă a foamei consumeriste pentru sine. Ea nu instituționalizează bucuria răutăcioasă, ci te face să te apleci asupra ta însuți, accelerează manifestările dorinței, deculpabilizează actul consumului. Nu disconfortul de a vedea ce și cât are celălalt, ci euforia noutății și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în a fi martorul fericirii altora. Aceste sentimente de empatie pot fi epidermice și fugitive, dar nu sunt mai puțin reale. Nu le fie cu supărare detractorilor mass-mediei, însă aceste mijloace de informare provoacă mai curând sentimente de simpatie decât dezlănțuirea răutăcioasei invidii. Este adevărat că, simultan, publicul se dovedește avid și de necazurile care-i pot afecta pe beautiful people. Această înclinație este adesea explicată prin bucuria perfidă de a vedea personalitățile cele mai mediatizate lovite de aceleași necazuri ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ca o întreprindere necugetată care provoacă poluarea mediului, distrugerea biodiversității, încălzirea climei. „Arde casa!”: dacă nu facem nimic, în curând vom fi incapabili să asigurăm un viitor decent copiilor noștri. Sub aparența lui homo felix, până la urmă nimic altceva decât dezlănțuirea puterii de dragul puterii ne face să alergăm drept spre prăpastie. Astfel, din ce în ce mai multe anateme aruncate asupra modernității trec de la roșu la verde: vicii private, dezastre ecologice; fericirea prezentă - infernul generațiilor viitoare; paradisul promis al abundenței - puterea apocalipsei. Tabloul schițat e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
dictatului» de la Versailles, servea interesul Moscovei. O dată ajuns la putere, Hitler - se considera la Kremlin - avea să pregătească revanșa și să dezlănțuie războiul împotriva Franței și Marii Britanii, abătând lumea capitalistă de la «cruciada anticomunistă». [...] Puse în «carantină», Germania - considerată culpabilă de dezlănțuirea războiului mondial - și Rusia Sovietică - un focar de «infecție comunistă» s-au angajat într-o strânsă colaborare, ale cărei baze au fost puse prin tratatul de la Rapallo (1922). Între Reichwehr (armata germană) și Armata Roșie s-au stabilit legături puternice
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cea mai degradantă formă la care poate degenera partidul politic. Politica de partid oportunist pe care am expus-o degradează, înjosește, scoboară fără îndoială viața publică. O astfel de politică dezgustă pe cei mai buni cetățeni; vulgaritatea mijloacelor de luptă, dezlănțuirea pasiunilor violente, tirania morală produce o acțiune demoralizatoare și deprimantă asupra celor mai buni dintre alegători, care de aceea se și dezinteresează de politică. Totuși nu trebuie să se facă confuzie între mijloacele politice de luptă ale partidului de program
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
asemenea, convingător jucată, pentru ca în actul IV să cadă răpusă nemilos de pumnalul geloziei, mânuit până la demență de penultimul iubit, Don Jose. A avut norocul să fie ajutată în travaliul dramatic de toți tenorii temperamentali cu care se confrunta în dezlănțuirea dialogului din ultimul act. Aceștia trebuie menționați și ei, fiind vorba de valoroșii Ion Iorgulescu, Traian Uilecan, Rudi Ledeanu, ca să ne referim doar la cei ieșeni. Nu putem să nu mai amintim, de asemeni, interpretarea rolului Mama Lucia din Cavaleria
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
o perspectivă senină, idilică, fie prin afirmare energică, pe linia expresionismului țărănesc al momentului. În căutarea timbrului personal, o mare încordare ia în stăpânire poemul, desfășurat de obicei amplu, în metaforice viziuni concentrice. Frecvent, Arcadia lui Z. e rezultatul unei dezlănțuiri frenetice de viață telurică supusă ritualurilor ancestrale: „Sunt din Arcadia, bun, mult temuta și buna / Arcadie Felix încoronată cu vin, / Stoluri de dropii și plopi; cu o apă ca luna / Care se roade în stânci și se roade vara în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
de către Sfinți, și de către unii Sfinți Părinți sau Cuvioși Monahi. Expresia “în lume”, pentru ei semnifică un loc al păcatului și de aceea este aproape imposibil ca, într-un asemenea loc și cu un asemenea stil de viață mereu expus dezlănțuirilor animalice, acest țel să fie atins. După serioase eforturi și doar pentru puțin timp, deși diavolul nu face niciodată pauză, unii creștini reușesc în această “lume” să ajungă la un moment de armonie între suflet și trup și, implicit, între
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
spital. revoluția rusă În aceste momente de încercare, ca un trăsnet ne lovi știrea de[spre] revoluția rusă. Intram în haos, cine putea prezice care-i va fi rezultatul? Continuarea războiului în contra voinței Curții, împărătesei și a lui Rasputin, sau dezlănțuirea anarhiei la un popor incult și inconștient? Ziarele germane păreau furioase, fiindcă se așteptau la pacea separată a lui Witte și Stürmmer, dar noi eram foarte îngrijorați și ne gândeam la starea celor din Moldova, deși se vorbea de complicitatea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]