384 matches
-
cu un gest mai frumos. Iată dar că, chiar de la început, în Moldova se simte nevoia criticii; nevoia e conștientă, scopul bine hotărît: a importa numai ceea ce e necesar, a nimici sistemele lingvistice raționaliste, a feri limba și literatura de deznaționalizare, a arunca "în noianul uitării" pretențiile nejustificate... a prezida la introducerea culturii străine și la asimilarea ei. Mai departe, conștiința de nevoia acestei critice a culturii străine la noi va fi reprezentată de societatea "Junimea" din Iași, întrupîndu-se mai ales
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Maiorescu - ceea ce a zis acesta în Convorbirile literare despre limba română în ziarele din Austria ă...î Eu, din partea mea, sunt mai puțin lugubru decât dl critic, și deși țin la desființarea acelor greșeli, totuși nu văd în existența lor deznaționalizarea noastră și corumperea poporului romîn" ă subliniat de Eminescu î2 . Și cu această ocazie, Eminescu se ridică, în principiu, împotriva atitudinii luate de junimiști față de fenomenele 1 Loc. cit., p. 72-73. 2 Loc. cit., p. 70-71. culturale ale vremii. Iată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Brătianu, Educațiune și cultură, Scrisoare către I. Negruzzi, Să facem un Congres, publicat de I. Scurtu cu titlul Rolul românilor în regenerarea Austriei.î 2 Ibidem, p. 31. ăEducațiune și cultură, publicat de I. Scurtu cu titlul Despre politica de deznaționalizare.î 3 Prin revoluționarism înțeleg ideologia rezultată din concepțiile Revoluției Franceze de la sfârșitul veacului al XVIII-lea. E interesantă, din acest punct de vedere, poema sa Mureșanu din 1869 (vezi Postumele lui Eminescu), în care "e pătruns de curățenia idealelor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trăm în limba veche și contemporană într-o măsură uimitoare iar pretinsa latinizare a poporului român s-a realizat în fapt începînd cu a doua jumătate a secolului XlX și continuă și astăzi printr-o acțiunea sălbatică și criminală de deznaționalizare nu-mită ,,educație”. Pentru a dovedi goliciunea acestei dogme voi apela la cîteva argumente pe care ar trebui să le știe oricine. Ocupația romană asupra Geției a durat cam 150 de ani și a inclus în provinciile controlate de cuceritori doar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Neamul românesc speră... În scurgerea anilor vitregi, unul după altul, vecini mai numeroși, mai puternici dar și mai hrăpăreți au zmuls din trupul patriei române provincii bogate și frumoase, au înstrăinat pe fii de mamă, au încercat prin toate mijloacele deznaționalizarea. Dar a sunat și pentru neamul românesc ceasul cel bun. Fă ca visul nostru de aur să devie realitate. Fă ca lungile jertfe și crâncenele suferințe ale părinților noștri să 14 studiu introductiv 16. Constantin Bacalbașa, „Pentru calomniatori“, Steagul, an
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
protest spiritual.” Ceea ce nu înseamnă o ignorare a dezideratelor esențiale ale exilului românesc, ci, dimpotrivă, o mai clară și mai exactă diversificare a mijloacelor de definire și afirmare a culturii noastre, în raport direct aproape cu încercarea de falsificare și deznaționalizare „stimulată” în țară de cercurile prosovietice și de oficialitatea comunistă. Activitatea Centrului a fost structurată pe zece secțiuni: de la filosofie, filosofia istoriei și a culturii până la etnologie, istorie a religiilor, arheologie și morfologie a culturilor, de la literatură (poetică și critică
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
în acest domeniu este monografia Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă (1923). După ce face un tur de orizont al evenimentelor istorice care și-au pus adânc amprenta asupra dezvoltării spirituale a regiunii, autorul arată că în condiții dure de deznaționalizare, cultura națională nu s-a putut manifesta decât răzleț și cu intermitențe. C. descrie dibuirile cărturarilor basarabeni „în lunga noapte de înstrăinare”, cei câțiva scriitori care au lăsat „încercări de literatură românească în sensul adevărat al acestui cuvânt”, fără a
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
imaginabilă doar odată ce criticii înșiși adoptă gramatica occidentală ce le permite redescoperirea/reinventarea tradiției. Om al timpului său, ca și Alecu Russo, Rosetti intuiește trauma pe care această accelerare a istoriei este condamnată să o producă. Dacă în generația trecută deznaționalizarea claselor superioare apărea ca un fenomen social izolat, asistăm astăzi la spectacolul curios al unui întreg popor, care nu mai are nimic mai grabnic de făcut, decât de a condamna, de a renega întreg trecutul său istoric, de a schimba
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
situația să îi ajutăm împărțind favoruri. Cred că, până la urmă - iar aici este reverența față de intelectualitatea autentică românească de la sat -, salvarea comunității românești se află acolo, printre ei, alături de motivul cel mai bun al rezistenței culturale împotriva oricărei încercări de deznaționalizare. Revenind la întrebare: sunt decis să mai fac un drum în Transcarpația, cât de curând, și sper să nu apuc sfârșitul anului fără a putea inaugura acel pod pe care mi-l doresc de șase ani și fără a pune
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
tot timpul mai puțin dezvoltată decât orașele Suceava, Hotin, Soroca, Cetatea Albă, Iași, Cernăuți. La scurt timp după răpirea Basarabiei în 1812, autoritățile țariste au dezvoltat economia orașului și au impulsionat viața culturală și religioasă, în scopul accelerării procesului de deznaționalizare a populației autohtone. După Unirea Basarabiei cu patria mamă, în 1918, viața națională s-a dezvoltat în chip firesc, în armonie cu evoluția celorlalte provincii românești. Trecutul istoric al Basarabiei a însuflețit populația autohtonă și multe simboluri ale trecutului înfățișau
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
sunt atitudini dictate de interesul politic sau, mai grav de românofobia unor conducători ai Republicii Moldova. Citind însă articolul vizat din "Literatura și arta", vom observa că este vorba doar de dezvăluirea unei practici promovate de Rusia, pe termen lung, de deznaționalizare a republicii, prin trimiterea în Moldova a unor contingente de tinere controlate politic de la centru. Dezvăluirea unei tactici imperiale a provocat, se pare, furia forțelor pro-moscovite care domină viața politică a Chișinăului. Constantin CHIRILĂ aprilie 2004
Un atac la adevăr și demnitate. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2260]
-
etapa istorică a afirmării în plan european a drepturilor omului, m-am preocupat de condițiile românilor de peste hotare, lipsiți de drepturi civice și dreptul la identitate. Comisia de ecologie umană și-a concretizat preocupările în apărarea românității, supuse unei crunte deznaționalizări. La 30 octombrie 1989, în colaborare cu o organizație democrată din Italia, s-a constituit la Iași Societatea Culturală "Ginta Latină", reprezentată de ing. Ionel Humiță, av. C-tin Gâtstrâmb și dr. Vlad Bejan. Scopul principal al Societății este acela
Stimați invitați. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
românismului” și argumentarea ideii de unitate națională se trage, de altfel, martiriul său. De aceea a fost receptat ca poet esențial și simbol al românității, ce le-a dat basarabenilor forța în subscrierea fenomenului rezistenței împotriva rusificării și sovietizării forțate, deznaționalizării după un plan diabolic centrat pe crearea în paralel a curentului moldovenismului, românofob, alimentat cu furie până-n zilele noastre, având ca scop pulverizarea lor ca nație. După 1940, cultul lui Eminescu a reprezentat unica cale de salvare din neantul ce
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
o treime din populație, numărul străinilor crescând de aproape cinci ori. La sfârșitul anilor 1980, estonii au început să perceapă această schimbare demografică drept o catastrofă națională. Aceasta a fost cauzată de politicile de migrație esențiale pentru programul sovietic de deznaționalizare, care avea scopul de a rusifica Estonia — imigrația administrativă forțată și miltară a străinilor din URSS cuplată cu deportările în masă ale estonilor către URSS. În timpul epurărilor, până la 110.000 de estoni au fost uciși sau deportați. În deceniul de după
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
a adus în Căpleni coloniști din regiunea Baden-Wurtenberg, Pădurea Neagră și lacul Boden, în total 127 de familii. Astfel, Căpleni a devenit o localitate majoritar șvăbească. Prin intermediul Bisericii și al școlii, șvabii au fost supuși unui proces de maghiarizare și deznaționalizare intensă de către administrația ungară, care s-a aflat la putere în Transilvania de mai multe ori. În prezent, localitatea numără 3200 de suflete, trei religii, în mare parte romano-catolici (aceștia sunt descendenții șvabilor), și trei naționalități. "Biserica și Mănăstirea Franciscană
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
citi pe unele bucăți:”această biserică s-a ridicat în vremea Mariei sale, Mihai Apafi, Craiul Ardealului la anul 16...”. După dezastrul din 1700, cănd turcii trecând prin Ilia au incendiat biserică românească, Imperiul austriac a dus o politică de deznaționalizare, de mărire a sarcinilor populației românești. Cu timpul calvinismul pierde din adepți iar catolicismul devine tot mai influent. Drept consecință, catolicii din Ilia își primesc înapoi biserică după 100 de ani, iar românii ortodocși sunt și mai oropsiți. Apare totuși
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
Vaserului au apărut lagăre înconjurate cu garduri de sârmă ghimpată și acoperite de cerul liber. Arestărilor samavolnice și execuțiilor fără judecată le cădeau acum victime mai ales bărbații care nu pactizaseră cu ocupanții, nu se făcuseră părtași la politica de deznaționalizare. Și-n Moisei aproape toată suflarea românească era trecută pe listele negre ale cenderilor (jandarmilor unguri). În ziua de 24 august 1944, omul de serviciu de la primărie, Grad Vasile Visom, a fost însărcinat să adune la primărie un număr de
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
Kazahstan (Aktiubinsk, Jambul și Kazahstanul de Sud), fiind asigurată de 4, 5 mii milițieni, 13,8 mii de soldați și ofițeri sovietici, circa 30 de mii de activiști ai partidului comunist. Cu aceasta era „rezolvată” nu numai deschiaburirea, ci și deznaționalizarea (Stalin spusese la un moment dat că „problema țărănească este baza, chitesența problemei naționale”). Un al doilea val de deportări, la 1 aprilie 1951, a cuprins 2 617 persoane (723 familii), în cadrul operațiunii „Sever” („Nord”) destinată categoriei „sectelor ilegale antisovietice
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
Securitate, basarabeanul Alexandru Usatiuc-Bulgăr, care se afla la București, a vrut să-i transmită lui Nicolae Ceaușescu un memoriu din partea Frontului Național Patriotic, organizație clandestină de pe teritoriul RSS Moldovenești. Documentul conținea mai multe date și argumente despre politica oficială de deznaționalizare a românilor basarabeni, cărora li se interzicea să-și vorbească limba, să-și cunoască istoria, despre faptul că acestora le erau închise școlile, bisericile, că nu li se permitea să-și viziteze rudele din România, că nu aveau permisiune să
Ion Stănescu () [Corola-website/Science/308339_a_309668]
-
a fost ridicat în anul 1994, la intersecția Pieței Unirii cu Bulevardul Eroilor, cu ocazia comemorării centenarului procesului intentat în mai 1894 memorandiștilor, care au avut puterea de a se ridica contra măsurilor de deznaționalizare a românilor, luate de guvernul austro-ungar. Între 1973-1994 pe acest amplasament s-a aflat statuia Lupa Capitolina, care a fost mutată în alt loc. Monumentul Memorandiștilor, inaugurat la 9 iunie 1994, are o înălțime de 18,8 metri și este
Monumentul Memorandiștilor din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/302614_a_303943]
-
dinubula, diodela, discopela, mantia, olma, propedila, taudila, tirsozila, usazila"). Astfel, în intervalul de timp dintre alcătuirea listelor lui Dioscoride și ale lui Pseudo-Apuleius, numărul plantelor daco-trace a scăzut de la 27 la 15. În acest fapt pare a se oglindi procesul deznaționalizării dacilor, respectiv a tracilor.” Alexandru Papadopol-Calimah remarcă unele asemănări ale numelor dace de plante cu cele folosite de poporul român. Deși spune că lasă acest studiu în seama erudiților în materie, dă următoarele exemple: Este interesant să remarcăm că între
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
a fost unul dezastruos pentru viața culturală a minorităților naționale. Acestea au avut de ales între două alternative: să renunțe la educația copiilor lor (din moment ce nu existau școli suficiente în limbile lor naționale) sau să îi supună intensului proces de deznaționalizare din școlile cu predare exclusivă în limba maghiară. Majoritatea celor puși în fața acestei alternative, au ales prima variantă, astfel încât, în anul școlar 1913-1914 spre exemplu, din cei 77.663 de elevi ai tuturor liceelor teoretice și reale, 82,6% erau
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
memorandiștilor din 1894, unul dintre marile procese politice ale secolului, cu ecouri ample în întreaga presă europeană. În 1892 mai mulți intelectuali români din Transilvania au prezentat împăratului Franz Josef al Austriei, un Memorandum prin care protestau împotriva politicii de deznaționalizare a guvernului maghiar. Memorandiștii au fost judecați și condamnați la închisoare. În pledoaria rostită în cadrul procesului, Dr. Ioan Rațiu a rostit memorabilele cuvinte: Existența unui popor nu se discută, se afirmă!"". Odată cu sfârșitul secolului al XIX-lea, în Cluj sunt
Palatul Reduta din Cluj () [Corola-website/Science/303684_a_305013]
-
albană. După căderea Regatului Alban, creștinismul a mai supraviețuit până astăzi într-o provincie mai târziu anexată a Albaniei și cu populație mixtă, și anume Arțah (azi Regiunea Nagorno-Karabah, cu populație majoritară armenizată). Albanii au suferit un proces lung de deznaționalizare. Cei care locuiau în provinciile de câmpie, adoptând islamul, au fost asimilați de triburile turcice, pe când în partea vestică, locuitorii zonelor muntoase și de platou au încercat să reziste islamului și să-și păstreze modul de viață ancestral, căpătând cu
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
tineretul să se opună atitudinilor de violență, distrugere și lipsă de măsură care începuseră să se generalizeze în România și pe care le caracterizează ca ""un fel de romantism de prost gust, cu zbierete, asasinate, kidnaping, materialism istoric, imperialism și deznaționalizare"". Spiritul care trebuie să anime tineretul este un spirit de generozitate, de bunătate și de omenie în raporturile dintre oameni, pe care el îl numește un spirit de caritate, definită ca solidaritate. Tendințelor de egalizare brută și de nivelare totală
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]