3,820 matches
-
trece impasibil nici pe lîngă celebrități, creionîndu-le celor pe care le-a cunoscut îndeaproape evocări demne de atenție. Tudor Vianu ar fi fost un boem refulat, "dar de o înțelegere superioară a acestui termen, în sensul că accepta o anumită dezordine interioară, dar respingea orice manifestare de acest fel pe plan exterior. Adoptase atitudinea lui Thomas Mann - despre care vorbea adesea cu mare atenție, la cursurile sale - luîndu-l chiar ca exemplu în materie de boeme spirituală. Autorul lui Tonio Kröger pleda
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
hecatombă, marile capitale sunt luate cu asalt, o parte dintre ele devin teatre de război între forțele de ordine și grupările de guerilă, imigranții nu sunt lăsați să pătrundă în orașe, rebelii sunt expulzați, în special cei de origine islamică. Dezordinea poartă chipul Războiului din Irak, mici facțiuni anarhiste își dispută sîngeros popularitatea, în timp ce autoritățile comandă măsuri represive și chiar execuții sumare. O cortină de fier separă orașele de restul lumii. Angajat al unei firme, sastisit de meseria lui, Theo Faron
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
celor pe care îi detestă. Dacă forma e acceptată, adică dacă dreptul de a duce o viața normală și legală este recunoscut în unele țări (Franța nu are decât PACS-ul, pentru moment), confuzia lor intimă este profundă și definitivă. Dezordinea, mascată sub o formă pervertită de libertate, este întreținută, în egală măsura, la nivelul cuplurilor heterosexuale. Tendința este de a anula diferențele între sexe. Recunoaștem aici urme de feminism militant. Dacă femeile nu pot deține supremația sexuală (discurs la fel de sexist
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
D.P.: De ce obiecte ai nevoie în preajmă când scrii? M.P.: În general, la mine în casă nu se mai poate muta nimic, în nicio direcție. Casa mi-e ticsită de cărți. Și mi s-a întâmplat să scriu poeme în dezordine absolută, pe marginea patului, pe genunchi. Nu mă deranjează. Cu cercetarea e altceva. La cercetare, îți trebuie la îndemână hârtia, radiera, fișele, cărțile, pentru că manipulezi foarte multă informație. Dar cu poezia e altfel. Îmi amintesc că, odată, pe când locuiam pe
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
îndemână hârtia, radiera, fișele, cărțile, pentru că manipulezi foarte multă informație. Dar cu poezia e altfel. Îmi amintesc că, odată, pe când locuiam pe strada Jozsa Bela, unde aveam o cameră uriașă, cât tot apartamentul meu de-acum, și stăteam într-o dezordine cumplită - cred că era plin de lenjerie, de lucruri azvârlite în toate părțile, după nu știu câte zile -, am scris un poem stând pe marginea patului. Nici n-aveam unde să mă așez, așa că scriam de zor poemul într-un haos absolut
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
să se reinstaleze vechile monumente, cazul statuii lui Brătianu de Mestrovici, fie să se comande altele noi. Și, în acest moment, a început dezastrul! Criza enormă prin care a trecut România în cele cinci decenii de comunism, disoluția reperelor și dezordinea spirituală cronicizată, alături de încă multe alte disfuncții care nu intră acum în discuție, și-au dezvăluit cu adevărat anvergura o dată cu declanșarea acestei furii a reconstrucției simbolice. Posedați mai mult decît ne-am fi așteptat de duhul Cîntării României, educați eficient
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
elementele adunate laolaltă scapă autorității unui domeniu strict delimitat, pentru a compune diagrama dorințelor și a dezvălui, în secret, schița unui autoportret. Prin alegerile făcute, tatăl nu desenează contururile unei identități precise, ci schițează o carte cu hieroglife care, dincolo de dezordinea ei, ne îngăduie, prin procură, să-i reperăm universul. Colecția aduce mărturie despre încăpățînările, dar și despre rătăcirile sale. Ea vorbește în locul lui. Și ceea ce ne arată Jan Lawers, atunci cînd o așază la temelia spectacolului, este portretul secret al
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
să rup puțin ritmul elaborării, tocmai pentru a-l amplifica. Am un ritual banal, de om care caută să-și reîncarce bateriile, făcînd diversiuni minime. De obicei, e bine să nu se umble pe hîrtiile mele, care, într-o anumită dezordine, stabilesc totuși o ordine a redactării, mai cu seamă pentru eseuri, pentru că acolo există o anumită ordine a fișelor. Dar eu nu cred că trebuie să depindem foarte mult de un anumit ritual fetișizant, pentru că totul se petrece în cap
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
anticariate, niște mutre, cîteva străzi. *** Anticariatele. Unul, de pe Rive Gauche, la două aruncături de băț de Notre Dame, e orașul însuși. Mare, pe vreo trei niveluri, copleșit de lume, desfășurîndu-și în culori (țipătoare, ale romanelor de consum și mistere) frenetica dezordine. Acolo afli mai ușor ghiduri decît poezii de avangardă, proză de vacanță mai curînd decît clasici. E primul nivel al orașului, plătind tribut globalizării și turismului. Nu-și poartă, la o repede vedere, vîrsta și cultura cu ținută severă, cu
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
jur, nu mai eram eu, ci întregul... dealul, pădurea... și poate că mișcările mîinilor mele urmau un ritm, oricît de curioasă ar părea afirmația mea, universal, nu particular, banal, al falangelor, falangetelor, falanguțelor anatomice... Odată, exasperat de gălăgia vizitatorilor, de dezordinea lor, de rîsetele și exclamațiile stridente, țin minte precis, am ieșit din casă și mi-am notat febril pe o margine de ziar, sprijinit de treptele de ciment de la intrare: "Eu trebuia să fiu în soare/ Să nu cunosc nici un
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
poate să stea scrâșnetul nervos al roților la numai câțiva centimetri de pietonul aruncat, abandonat. Sau de ce ritmul cardiac e un arici zbârlit din apărare, ce vine adânc de undeva. Apoi curge înecăcios pe șosea ca un narcotic într-o dezordine băloasă. Sunt genele de sânge din fundul gâtului ce vin rotocol, poate ca trufia unui om singur pe lume. Mă tot gândesc cum se poate pierde controlul și trebuie, de departe, să-mi păstrez un loc fix. Aurora Jolie Anal
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
găsit de-a lungul unei vieți trăite în risipă, cu zborul jos și opintit de pasăre c-o singură aripă. vântul de sud mă doare vîntul dinspre sud, cum doare o măsea de minte. venit târziu și prin strâmtori, mare dezordine și uscăciune în urma lui întinde. și, totuși, pasul lui șuchiat e-un dans al vieții libere, supreme, al firii ce se vrea zbucnindă în orice por al pielii fremătânde, chiar dacă plata e durerea la pătrat. căci doar durerea germinează în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de somn prelungit o zi de odihnă este binevenită. Respect Numai cei ce s-au îmbogățit prin muncă cinstită și pricepere merită respectul și aprecierea concetățenilor. Hărnicie Omul harnic nu are niciodată timp de pierdut. Autoînvățare Pentru a deprinde lenea, dezordinea și risipa copiii nu au nevoie de profesori. Pupăză Casa gospodinei care folosește mai mult timp oglinda decât mătura și cârpa de praf arată ca un cuib de pupăză. Nedreptate E nedrept și dureros pentru părinți dacă din munca lor
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Bucur De ce se întâmplă, toate câte se întâmplă? Pe scurt: în primul rând fiindcă trăim în "fascinanta și eterna" Românie. Fiindcă "revolta din "89" ne-a surprins cu construcția socialismului luminos încă neterminată. Fiindcă "Lumea lui Caragiale" a redevenit actuală: dezordinea de bazar a unei puteri generată de alăturări întâmplătoare conduce la un "talmeș-balmeș" care generează și existența, cât și formele de exprimare (M. Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Caragiale, 1988). Totul se petrece la vedere, pe față, într-o conviețuire
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
de-a treia consecință a fost una artistică, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, și ea este, poate, singura formă de activitate care a răzbunat subtil, dar cu mari șanse de durată și cu o enormă putere de convingere, dezordinile gîndirii de tip comunist și aventura periculoasă, economic dar și simbolic, a jocului cu focul, adică a relației nefirești cu forțele combustive. Nașterea, dacă nu cumva avortul, marilor combinate siderurgice a dezvoltat o artă specifică a metalului, despre care nu
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
cu ochi expert, drumurile naratorului fiind cele ale culorilor peisajului. Altădată, iubirea se consumă într-o "defilare de imagini" (Date sumare despre Arno Schmidt), realitatea este supusă unei emisiuni neîncetate de privire ( Sinuosul melc al dimineții), făptura "suge" cu lăcomie dezordinea acută a unui "haos de lumină" (Ridicarea la putere), ochiul percepe "pete de obiecte" (O plimbare). Dacă primul text definea condiția lui Vlad Ștefan, cel care povestește ceea ce vede, Doborîtură de vînt, următoarea narațiune a cărții, aparține lui Octavian Costin
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
semnificant. În muzică, mai mult decât în celelalte limbaje artistice, ambiguitatea deține proprietatea laxității, a mobilității, gradele de echivoc semantic întinzându-se pe o scală de la un minim spre un maxim, aceste grade fiind în totalitatea lor probabile și relative. Dezordinea, informalul, indeterminarea gestului componistic (toate cu caracter aproximativ și, uneori, comensurabil), precum și dialectica dintre formă și deschidere, ce îmbracă multiple aspecte, au devenit frecvent scopuri explicite, manifeste în creația muzicală contemporană. Conceptul de deschidere are aici același înțeles ca la
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
contemporană. Conceptul de deschidere are aici același înțeles ca la Umberto Eco: fără relief axiologic, el se referă la incapacitatea denominativă și denotativă a mesajului sonor, incapacitate ce reprezintă o constantă a oricărei opere muzicale. Între ambiguitate (sugestia multiplă) și dezordine (nu aceea oarbă, fără leac, ci aceea rodnică, pozitivă), raportul de directă proporționalitate este, statistic vorbind, unul întâmplător, ne-existând o corelare a valorilor celor doi termeni. Ambiguitatea constituie o condiție posibilă și necesară a operei deschise. Dezordinea este o
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
multiplă) și dezordine (nu aceea oarbă, fără leac, ci aceea rodnică, pozitivă), raportul de directă proporționalitate este, statistic vorbind, unul întâmplător, ne-existând o corelare a valorilor celor doi termeni. Ambiguitatea constituie o condiție posibilă și necesară a operei deschise. Dezordinea este o clauză posibilă, dar nu și necesară. Umberto Eco propune identificarea operei deschise cu un model abstract, cu aplicabilitate de o pronunțată generalitate, un model capabil să pună în lumină o anumită dialectică între structura operei, ca sistem fix
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
rugîndu-vă ca în acest ceas al unsprezecelea, să alegeți între un Ibric fără țel și un anonim serios, dînd un semn de viață la telefonul 332 27, Societatea "Pecopex" unde întrebați de dl. Anghel Popescu și viu imediat." În toată dezordinea informațiilor din epistole, destinatarul sigur află tot ce trebuie, și ceva pe deasupra. De pildă, o tînără speranță locală debutează la radio (și trimite vestea, în plic, la părinți) prin mijlocirea unui prieten de familie. Inițial se știe că talentul ei
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]
-
realității însăși, cu tot ceea ce acest act presupune ca implicare și ca responsabilitate morală. Pictînd, artistul investighează datele inaparente ale unui univers încă amorf și face efortul de a descoperi în intimitatea lor marile itinerarii de la neant la creație, de la dezordine la rigoare și de la întuneric la lumină. Indiferent care ar fi pretextele imaginii și în ce regim ar putea fi ele înscrise, obsesia pictorului rămîne invariabil legată de mirajul nașterii din haos. Genurile își pierd, astfel, relevanța și modelele exterioare
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
scria, care l-a făcut să publice o mulțime de gînduri inutile sau repetate; reținerea de a sintetiza, construi, organiza, ce dă cărților lui un aer de bazare orientale arhipline de cîrpe vechi și draperii prețioase îngrămădite și amestecate în dezordine, sînt argumente valide în sprijinul bănuielii unei anumite lipse de imperium mental, reflex al slăbiciunii generale a filosofului". Criticul român reamintește aprecierile lui M. Eliade chiar asupra Cărții primului Zarathustra, numit de greci Zoroastru, insistînd pe cărțile pehlevi ale Avestei
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
iluzia antropocentrică (odată cu Darwin). Acum va trebui să abandonăm și iluzia biocentrică. Dacă privim din perspectivă mai largă, lucrurile se lămuresc. Universul s-a născut într-o stare fierbinte și amorfă. Treptat, materia s-a agregat. A sporit complexitatea. (Și dezordinea crește, entropia crește, dar nu e nici o contradicție, fiindcă pot exista unele regiuni în care crește ordinea, iar altele în care crește dezordinea.) A sporit prin acțiunea unor forțe oarbe și în felul ăsta s-a născut până la urmă tot
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
a născut într-o stare fierbinte și amorfă. Treptat, materia s-a agregat. A sporit complexitatea. (Și dezordinea crește, entropia crește, dar nu e nici o contradicție, fiindcă pot exista unele regiuni în care crește ordinea, iar altele în care crește dezordinea.) A sporit prin acțiunea unor forțe oarbe și în felul ăsta s-a născut până la urmă tot ce ține de biologie. Acum sporește prin acțiunea noastră conștientă. Asta și e, de fapt, tehnologia. Nu există însă nici un motiv să credem
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
grotescă și subumană. Desprins, însă, de fondul său tragic, acest spectacol are o anumită putere de fascinație, chiar dacă ea se manifestă în registrul de jos, în acela al instinctelor. Există în el o forță a gregarității și o vocație a dezordinii care exercită o irepresibilă se-du-c-ție. Văzută de la distanță și suspendînd pentru o clipă orice criteriu moral, această acțiune colectivă are și o expresivitate spontană. Ea reușește să dea trăirilor coordonate noi. Transformă tensiunea în oroare, și privirea în halucinație.
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]