29,026 matches
-
SCA la diabetici vs. non-diabetici s-a constatat că pacienții diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76]. Boala coronariană este principala cauză de deces
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76]. Boala coronariană este principala cauză de deces la diabetici; pacienții cu diabet fac mai frecvent infarct miocardic și insuficiență cardiacă și au risc crescut pentru mortalitate printr-un eveniment cardiac acut. Aceste diferențe sunt datorate severității și extensiei bolii coronariene, frecvenței crescute a remodelării ventriculului stâng și prezenței aritmiilor ventriculare. În acest
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
bolii coronariene, frecvenței crescute a remodelării ventriculului stâng și prezenței aritmiilor ventriculare. În acest context, studiul de față și-a propus: 1. să analizeze profilul demografic, factorii de risc și antecedentele personale relevante ale pacienților cu SCA cu sau fără diabet; 2. să analizeze particularitățile clinice, electrocardiografice, ecografice și coronarografice ale loturilor de pacienți diabetici și non-diabetici; 3. să stabilească particularitățile de evoluție pe termen scurt, cu urmărirea tipului și frecvenței complicațiilor apărute pe perioada spitalizării inițiale. Pe durata spitalizării celor
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
de studiu a fost alcătuită din 214 pacienți, din care 104 femei (48,6%) și 110 bărbați (51,4%). 87 de pacienți au fost diabetici (40,6% - am inclus aici și pacienții cu prediabet cunoscut, precum și pe cei diagnosticați cu diabet zaharat cu ocazia evenimentului coronarian inițial). 127 de pacienți au fost nediabetici. Vârsta medie a fost de 69,2 ani (DS = 11,24 ani, maxim 90 de ani și minim 18 ani), cu diferențe nesemnificative statistic între cele 2 loturi
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
pacienți au fost nediabetici. Vârsta medie a fost de 69,2 ani (DS = 11,24 ani, maxim 90 de ani și minim 18 ani), cu diferențe nesemnificative statistic între cele 2 loturi (pentru nediabetici = 70 ± 10,9 DS, iar pentru diabet 68 ± 17 DS)(p.n.). 39,3% din pacienți au avut istoric de insuficiență cardiacă congestivă, 32,7% au prezentat un infarct miocardic în antecedente, iar 7,5% fuseseră revascularizați anterior (prin by-pass sau angioplastie). Insuficiența renală cronică în antecedente s-
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
SCA la diabetici vs. non-diabetici s-a constatat că pacienții diabetici au avut mai frecvent angină recurentă (47,1% vs. 32,5%) cu un odds ratio (OR) de 1,83 (OR 95% = 1,83 [1,04-3,24]; p=0,03). Diabetul zaharat a fost factor de risc și pentru reinfarctare; diabeticii au prezentat de 2,25 ori mai frecvent reinfarctare în timpul spitalizării, cu diferență însă nesemnificativă statistic (OR 95% = 2,25[0,36-13,76] p.n.). Comparând subloturile de pacienți cu infarct
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
este de remarcat faptul că femeile cu LED cu vârste între 35 și 44 de ani au risc de 50 de ori mai mare pentru moarte subită în comparație cu lotul de control. Factorii tradiționali de risc pentru evenimentele cardiovasculare adică hipertensiunea, diabetul zaharat, fumatul, hipercolesterolemie nu sunt deloc prevalenți la pacienții cu artrită-reumatoidă. S-a considerat că inflamația sistemică din artrita reumatoidă și lupus sistemic are rolul unui factor independent de risc pentru dezvoltarea și progresia prematură a bolilor cardiovasculare (Warrington K.J.
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
prevalența și severitatea calcificărilor arteriale ale coronarelor sunt mult mai frecvente față de lotul de control. Aceleași date sunt de reținut și în ceea ce privește riscul. Riscul cardiovascular la pacienții tineri cu psoriazis este comparabil cu cel pe care îl au cei cu diabet zaharat. Spondilita ankilopoetică asociază o mortalitate prin boli cardiovasculare estimată la 20-40%. Se sugerează că tratamentele utilizate în bolile reumatismale suprimând inflamația poate ameliora funcția vasculară și reduce riscul de boli cardiovasculare. Constatarea unui risc cardiovascular crescut pentru ateroscleroză și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
riscul de boli cardiovasculare. Constatarea unui risc cardiovascular crescut pentru ateroscleroză și evenimente cardiovaculare la pacienții cu boli reumatismale implică și ideea că este necesară o înțelegere a mecanismului aterosclerozei și a efectelor tratamentului acestor condiții. Statinele și riscul de diabet Cercetări pe studii randomizate, placebo controlate privind eficacitatea statinelor asupra morbidității și mortalității cardiovasculare au raportat rezultate contradictorii privind apariția diabetului la pacienții în tratament cu statin. Studiul Jupiter (2008) a cuprins 17 802 de cazuri fără diabet zaharat și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
ideea că este necesară o înțelegere a mecanismului aterosclerozei și a efectelor tratamentului acestor condiții. Statinele și riscul de diabet Cercetări pe studii randomizate, placebo controlate privind eficacitatea statinelor asupra morbidității și mortalității cardiovasculare au raportat rezultate contradictorii privind apariția diabetului la pacienții în tratament cu statin. Studiul Jupiter (2008) a cuprins 17 802 de cazuri fără diabet zaharat și care au primit rosuvastatine și placebo pentru aproximativ 1,5 ani; s-a constat că un procent semnificativ de pacienți au
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
riscul de diabet Cercetări pe studii randomizate, placebo controlate privind eficacitatea statinelor asupra morbidității și mortalității cardiovasculare au raportat rezultate contradictorii privind apariția diabetului la pacienții în tratament cu statin. Studiul Jupiter (2008) a cuprins 17 802 de cazuri fără diabet zaharat și care au primit rosuvastatine și placebo pentru aproximativ 1,5 ani; s-a constat că un procent semnificativ de pacienți au dezvoltat diabet zaharat. În contrast studiul WOSCOPS (2001) sugerează că tratamentul cu provastatină reduce frecvența diabetului. Sattar
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
pacienții în tratament cu statin. Studiul Jupiter (2008) a cuprins 17 802 de cazuri fără diabet zaharat și care au primit rosuvastatine și placebo pentru aproximativ 1,5 ani; s-a constat că un procent semnificativ de pacienți au dezvoltat diabet zaharat. În contrast studiul WOSCOPS (2001) sugerează că tratamentul cu provastatină reduce frecvența diabetului. Sattar și colaboratorii au făcut o metaanaliză a studiilor randomizate cu statine. Au analizat mai multe studii ce au cuprins cazurile tratate din 1994-2009, selectând numai
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
fără diabet zaharat și care au primit rosuvastatine și placebo pentru aproximativ 1,5 ani; s-a constat că un procent semnificativ de pacienți au dezvoltat diabet zaharat. În contrast studiul WOSCOPS (2001) sugerează că tratamentul cu provastatină reduce frecvența diabetului. Sattar și colaboratorii au făcut o metaanaliză a studiilor randomizate cu statine. Au analizat mai multe studii ce au cuprins cazurile tratate din 1994-2009, selectând numai pe cele >1 000 de pacienți și cu o durată a tratamentului > 1 an
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
statine. Au analizat mai multe studii ce au cuprins cazurile tratate din 1994-2009, selectând numai pe cele >1 000 de pacienți și cu o durată a tratamentului > 1 an. Tratamentul cu statine a fost asociat cu 9% risc crescut pentru diabet. Sattar și colaboratorii au raportat că nu există o diferență clară între statinele hidrofilice (pravastatină și rosuvastatină) și statinele lipofilice (atorvastatină, simvastatină, lovastatină) deși se constată că există un risc semnificativ crescut pentru diabet printre pacienții tratați cu rosuvastatină. Sattar
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
asociat cu 9% risc crescut pentru diabet. Sattar și colaboratorii au raportat că nu există o diferență clară între statinele hidrofilice (pravastatină și rosuvastatină) și statinele lipofilice (atorvastatină, simvastatină, lovastatină) deși se constată că există un risc semnificativ crescut pentru diabet printre pacienții tratați cu rosuvastatină. Sattar și colaboratorii au demonstrat că dacă sunt tratați 255 de pacienți timp de 4 ani cu statine numai un nou pacient adițional va dezvolta diabet zaharat în comparație cu lotul ce nu primește statine. Având și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
se constată că există un risc semnificativ crescut pentru diabet printre pacienții tratați cu rosuvastatină. Sattar și colaboratorii au demonstrat că dacă sunt tratați 255 de pacienți timp de 4 ani cu statine numai un nou pacient adițional va dezvolta diabet zaharat în comparație cu lotul ce nu primește statine. Având și datele de la Cholesterol Tratment Trialist collaborators (2005) au estimat că vor fi aproximativ 5,4 mai puține decese prin infarct de miocard în acești 4 ani, și aproximativ tot atâtea accidente
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
decese prin infarct de miocard în acești 4 ani, și aproximativ tot atâtea accidente vasculare cerebrale ca și proceduri de revascularizare coronariană vor fi evitate. De aceea ei consideră că beneficiul în prevenția complexă a evenimentelor vasculare față de riscul de diabet este de aproximativ 9:1 în favoarea beneficiului cardiovascular. Astfel conduita terapeutică practicată la pacienții cu risc cardiovascular moderat și crescut nu se va modifica. Este de luat în considerație riscul de diabet la vârstnicii tratați cu statine și de aceea
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
prevenția complexă a evenimentelor vasculare față de riscul de diabet este de aproximativ 9:1 în favoarea beneficiului cardiovascular. Astfel conduita terapeutică practicată la pacienții cu risc cardiovascular moderat și crescut nu se va modifica. Este de luat în considerație riscul de diabet la vârstnicii tratați cu statine și de aceea se impune controlul glicemiei. Aproximativ 10 milioane de pacienți au boală coronariană ischemică. Terapia medicală standard recomandată include aspirina, betablocanți și modificarea agresivă a factorilor de risc. Inhibitorii de enzimă de conversie
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
adrenergică. „Scăparea” este un predictor independent pentru evenimente adverse și potențial indicator pentru răspunsul la tratament. Determinarea „scăpării” adrenergice ajută la identificarea pacienților cu insuficiență cardiacă care pot beneficia de tratament medical extensiv cu β-blocant. Afectarea cordului la pacienții cu diabet zaharat tip II (DZ) se produce prin două mecanisme: ateroscleroza coronarială cu boală coronariană ischemică și cardiomiopatie diabetică ce produce insuficiență cardiacă de două ori mai frecventă la bărbații cu DZ și de 5 ori mai frecventă la femeile cu
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
cardiace este disfuncția diastolică. Aceasta are drept cauză atât microangiopatia ce afectează porțiunea periferică a arterelor coronare ca și tulburările metabolice ce constau în glicosilarea enzimelor miocardice. Este foarte greu a disocia implicarea coronaropatiei aterosclerotice de modificările specifice generate de diabet. Rijdewijk și colaboratorii au analizat diabetici ce nu aveau coronaropatie aterosclerotică. Lotul a cuprins 78 de bărbați cu DZ și vârste între 45 și 65 de ani, cu TA normală, fără istorie de DCI cu o Hb A1 glicosilată între
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
al Cystatin C vor fi monitorizate și se vor lua toate măsurile pentru a preveni și trata, din etape precoce, atât hipertensiunea cât și bolile renale. Obezitatea, definită ca BMI ≥ 30 kg/m3 este un factor de risc pentru tensiune, diabet zaharat dislipidemie, și sindrom metabolic. Circumferința taliei este un indicator (dar imprecis) pentru măsura obezității abdominale deoarece ea exprimă atât țesutul adipos subcutan (SAT) cât și țesutul adipos visceral (VAT). Utilizarea CT multidetector permite aprecieri cantitative corecte a VAT și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92060_a_92555]
-
abdominale deoarece ea exprimă atât țesutul adipos subcutan (SAT) cât și țesutul adipos visceral (VAT). Utilizarea CT multidetector permite aprecieri cantitative corecte a VAT și SAT. S-a constatat că VAT se corelează mult mai semnificativ cu hipertensiunea arterială și diabetul zaharat. Cu ajutorul CT s-a cuantificat și grăsimea intratoracică și pericardică. S-a constatat că, grăsimea pericardică, ca și VAT (dar nu și SAT și nici cea intratoracică) se corelează cu frecvența crescută a bolilor cardiovasculare. Studiile au concluzionat că
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92060_a_92555]
-
Cauzele cele mai frecvente care duc la producerea eventrațiilor postoperatorii sunt intervențiile chirurgicale practicate în urgență, cu infecția plăgilor operatorii, efortul fizic precoce postoperator, bolile asociate invalidante, cum sunt diabetul zaharat, neoplaziile, bolile pulmonare (bronșita cronică, BPOC), insuficiența renală cronică, în diverse stadii, inclusiv bolnavi cu dializă cronică. Singura metodă care a ameliorat rezultatele, în sensul scăderii semnificative a ratei de recidivă în cura chirurgicală a eventrațiilor postoperatorii recidivate, s-
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
2000-2012) în comparație cu tehnicile „tisulare“, practicate în clinica noastră în perioada 1992-2000. Cauzele cele mai frecvente care duc la producerea eventrațiilor postoperatorii sunt intervențiile chirurgicale practicate în urgență, cu infecția plăgilor operatorii, efortul fizic precoce postoperator, bolile asociate invalidante cum sunt diabetul zaharat, neoplaziile, bolile pulmonare (bronșita cronică, BPOC), insuficiența renală cronică, în diverse stadii, inclusiv bolanvi cu dializă cronică . Până la descoperirea și punerea în practică a procedeelor care folosesc plase compatibile cu țesuturile umane, chirurgii au imaginat foarte multe procedee „tisulare
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
intervențiilor anterioare: marea majoritate a pacienților prezentau două sau trei in tervenții „tisulare“ în antecedente (peste 80%); localizarea acestora - subombilical (peste 50%); dacă plăgile postoperatorii au fost infectate (peste 50%); comorbiditățile asociate: pe primul plan -obezitatea, urmată de asocierea: obezitate + diabet zaharat, HTA, BPOC; dimensiunea defectului parietal: peste 60% dintre pacienți au avut diametrul defectului până în 10 cm, pe care l-am clasificat în categoria dimensiuni medii;peste 90% dintre pacienți au fost operați „la rece“. În perioada anilor 1992-1999, 183
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]