716 matches
-
traducerii pr. lect. univ. dr. Vasile Răducă, Asociația medicală creștină "Christiana", București, 1994. Florenski Pavel, Stâlpul și Temelia Adevărului. Încercare de teodicee ortodoxă în douăsprezece scrisori, în românește de Emil Iordache, pr. Iulian Friptu și pr. Dimitrie Popescu, studiu introductiv: diac. Ioan I. Ică jr., Editura Polirom, Iași, 1999 Fromm Erich, Arta de a iubi, traducere din limba engleză de dr. Suzana Holan, Editura Anima, București, 1995. Gray John, Bărbații sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus, traducere de Nicolae Damaschin
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să nu mulțumesc pe această cale lui badea Emil Țăranu, ceterașul de odinioară al satului, feciorul lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armeanului, lui Ion al lui Blaga și lui Ion al lui Sandu lui Mitru lui Simion al Diacului. De la toți aceștia am putut afla multe informații despre gălăuțenii de odinioară. Celor al căror neam nu se va găsi menționat Între coperțile acestei cărți le cer iertare fiindcă uitarea ține și ea de condiția umană. Ei să nu-și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de pe aici pădurile. Când eram de vreo șapte ani, bunicul, Țăran Toma, din Preluca, mort În anul 1945 la nouăzeci și unu de ani, Îmi spunea că cel dintâi locuitor de acolo a fost bunicul lui, unul ce-l chema Diacul. Era cantor la Biserica din Deal, din Toplița. Cânta În strană și știa carte bună. Învățase să scrie și să citească cu niște călugări din Moglănești, de la Biserica Doamnei. Și de unde venea el aici, tată bătrân? (Așa Îi ziceam eu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și să citească cu niște călugări din Moglănești, de la Biserica Doamnei. Și de unde venea el aici, tată bătrân? (Așa Îi ziceam eu bunicului) Sigur n-oi ști să-ți spun, dar parcă-mi aduc aminte că pomenea tata, Simion al Diacului, de un sat din nordul Bucovinei. Numele satului acela nu-l mai țin minte. Îmi arăta apoi niște cruci de piatră pe care mai că le acoperise pământul. Pe una se mai putea vedea, tăiat cu dalta probabil, anul 1805
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Întins pământurile cei care s-au statornicit atunci aici. Să fi fost pe la Începutul secolului al XVIII-lea sau poate mai târziu. Aceste povestiri, sau poate chiar amintiri, le spunea bunicul și feciorilor lui și celorlalți nepoți. Unii spuneau că Diacul venise aici din Moldova, alții Îi găseau locul de origine pe la Dej, iar alții chiar În Basarabia. Cine știe care o fi fost adevărul? Un deal care se Întinde pe o suprafață mai mare de o sută de hectare se numește Dealul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
te invadează când vezi această priveliște care ți se deschide ochilor și sufletului, te ajută să Înțelegi de ce s-au stabilit prelucanii aici. Cel dintâi despre care avem mărturii că ar fi locuit aici a fost unul ce se numea Diacul. Numele de Țăran probabil și l-a luat fiindcă veneau de undeva dintr-un ținut de câmpie, cândva pe la sfârșitul secolului al XVII-lea. Despre locul de unde o fi venit nu se știe sigur. Unii spun că ar fi venit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de foc, s-a creat un ochi de pădure. La astfel de ochi, un fel de luminiș, slavii i-au zis prelucă. Cu timpul cuvântul devine toponim, numind un loc anume. Și cuvântul s-a transmis peste veacuri. În Împrejurimi, Diacul Începuse să fie cunoscut fiindcă era și cantor la bisericuța din lemn din Toplița din Deal, construită În anul 1791 și mutată În anul 1903 În Gălăuțaș. Tradiția spune că Înaintea acesteia ar fi fost o altă bisericuță din lemn
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de câteva sute de hectare de pământ rezultat din defrișarea pădurilor. Noi nu avem știință decât de un fecior al lui, dar cred că o fi avut mai mulți. Pe acesta Îl chema Simion și i se spunea Simion al Diacului care și-a făcut casă tot pe lângă tatăl lui, acolo În Preluca. Simion a avut trei feciori și probabil și fete, dar despre care nu avem cunoștință. Acești feciori erau: Țăran Toma, Țăran Constantin și Țăran Toader. Lui Toma, femeile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
feciori erau: Țăran Toma, Țăran Constantin și Țăran Toader. Lui Toma, femeile care l-ar fi tratat de o boală, i-au schimbat numele spunându-i Dumitru. Sub acest nume a fost cunoscut În sat ca Mitru lui Simion al Diacului. Când i-au dat acest nume era copil. Mitru și-a adus nevastă din Subcetate, pe nume Ileana, și a avut patru feciori: Petrea, Vasile, Nuțu și Sandu și trei fete: Anuța, Maria și Paraschiva, mama mea. Primul fecior, Petrea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
timp În Subcetate, fiindcă nu s-a Înțeles cu soacra. Așa s-a Înrudit cu neamul Dobrenilor din Subcetate. În afară de Dumitru, care a murit În anul 1947, ceilalți au trăit trecând toți de optzeci de ani. Dumitru lui Simion al Diacului a murit prin anul 1945, iar soția sa, Ileana, prin anul 1947. Au fost Înmormântați sub cireșii din spatele casei celei noi, fiindcă cea veche, În care văzuseră lumina zilei toți copiii, feciorul său, Sandu(Șöni) a vândut-o prin 1940-1941
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
are vreo optzeci și patru de ani. În preajma Crăciunului 2013 ne-a părăsit și Mitrucu. Dintre ai lui Sandu ĂȘöni) mai trăiește Ion, vărul meu, Iulia a murit prin Germania, iar Simion la Brașov. Celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Constantin, șia construit casa tot pe lângă tatăl lui. Căsătorit cu Nastasia care Îi naște trei flăcăi: Neculai (Țarca), Toader (Pișta), Nuțu (Fișli) și o fată. Dacă Toader a avut numai o fată, pe Valeria, Învățătoare În Platonești, dar care moare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o femeie sărmană, trăind În sărăcie. Despre cealaltă familie din care mă trag și eu voi vorbi mai pe larg când va veni rândul cătunului Zăpode. Acum să vedem ce s-a Întâmplat cu celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Toader din Deal, tot Țăran și el. După informațiile mele, acesta a avut doar doi feciori: Gheorghe căsătorit În Toplița În Zencani, căruia i se mai spune și Georgică din Zencani și al doilea Ionaș, care s-a căsătorit acolo
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu confirmă lucrurile spuse de Gaga Gheorghe Fratele Găvăgină propune bisericii alegerea unui nou diacon Miculiț Cornel este propus, ales cu vot majoritar Gaga Gheorghe împreună cu 7 persoane părăsesc adunarea (Gaga Rusalina, Ștef Ilie, Ștef Mărioara, Ștef Simion, Popescu Ecaterina, Diac Ioan, Bradin Iuliana). Fratele Găvăgină propune disciplinarea lor prin retragerea drepturilor de membru. Adunarea pune la disciplină persoanele care au părăsit adunarea. Nu a fost un eveniment onorabil pentru cei în cauză însă biserica a aplicat disciplina și acest lucru
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
putem susține cu tărie că există mărturii istorice în favoarea doctrinei botezului nou-născuților. Dovezile istorice asupra acestei practici pe care o regăsim în Biserica veche arată pur Și simplu că acei credincioși din vechime erau convinși că botezul include Și nou-născuții. Diac. Asist. Cercet. Dr. Liviu PETCU
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
în care apare această temă. Sfântul Maxim Mărturisitorul, „cel mai profund teolog al erei bizantine și o mare autoritate în viața de rugăciune”<footnote Ieromonah Alexander Golitzin, Mistagogia - experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie. Studii de teologie mistică, Traducere și prezentare: Diac. Ioan Ică, Editura Deisis, Sibiu, 1998. footnote>, a fost „un filosof de o mare vigoare ..., teolog și un mare dascăl al doctrinei îndumnezeirii, căreia îi precizează în mod clar sensul și natura..., moștenitor al Alexandriei, familiar cu Capadocienii”<footnote Paul
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
acolo; cât despre mine, înțeleg că astăzi nu mai am ce face aci, aș merge la vecernie la Mitropolie. Înțeleg că mâine Curtea nu mai pleacă la Târgoviște, deși, iată, au venit căldurile. — Ar fi bine să plece Curtea, cu dieci și secretari cu tot și noi să rămânem aci, să răscolim după înscrisurile Brâncovenilor, sugeră Păuna doamna. — Noi, adică cine? Cum o să meargă la Târgoviște Curtea fără noi? întrebă vodă. Fără să vrea, spătarul zâmbi amintirii celeilalte nepoate, doamna Marica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zi, înainte ca să plece Curtea la Târgoviște, divanul a aprobat legea prin care se desființa văcăritul, darea pe care Brâncoveanu o înființase constrâns de austrieci. Toboșarii băteau tobele în piețele târgurilor ca să se adune prostimea și când răpăitul ritmic înceta, dieci cu glasuri pițigăiate citeau documentul prin care mulțimea era anunțată că Io Ștefan Voievod în marea lui grijă pentru norod ridică apăsarea plății văcăritului ca fiind nedreaptă și silnică, blestemându-i pe cei care în viitor ar încerca s-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Păn-la al zilei blând luceafăr "Să bem ca buni și vechi tovarăși; "Și toți cu chef, nici unul teafăr, Și cum sfârșim să-ncepem iarăși. "Răpiți paharele cu palma, Iar pe pahar se strângă pumn Și să cântăm cu toți de-avalma "Diac tomnatec și alumn; Cîntăm adânc un: De profundis. "Perennis humus erit rex. "Frumoase vremi! Dar unde-s? unde-s? S-au dus pe veci! Bibamus Ex ". {EminescuOpIV 354} FIIND BĂIET PĂDURI CUTREERAM Fiind băiet păduri cutreeram Și mă culcam ades
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
așteptat ca mănăstirea să câștige... Căsiiana călugărița era prea mică în fața divanului și a egumenului mănăstirii Dancu. Asta nu ne împiedecă însă să mergem mai departe cu cercetarea noastră. Și dacă ești curios, am să-ți spun ce scrie un diac la 24 februarie 1777. -Să auzim! Un zapis de la Părla jidoavca a lui Marcul jidovu din Tîrgul de Gios împreună cu ficiorii ei... au vîndut o vie a lor ce iaste în Dealul Mîndru, alăture cu vie lui Grigoraș Curmîndru, în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Și ce de-a gospodari ședeau la rând ca să macine! Vorba ceea: “La rând ca la moară”. Și cu viile cum rămâne, vere? Mai simplu nici că se poate. Ne ducem la anul 1607 și citim un rezumat făcut de diac după un “zapis de la Pavăl Paleologul, grecescu, din 1607, scriind că au dat danie mănăstirii Golîi doao vii de la Șorogari”. Ce-o fi însemnând “doao vii”? Cel puțin două fălci de vie. Dar mai știi? Uite că la 18 aprilie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Pavăl Paleologul, grecescu, din 1607, scriind că au dat danie mănăstirii Golîi doao vii de la Șorogari”. Ce-o fi însemnând “doao vii”? Cel puțin două fălci de vie. Dar mai știi? Uite că la 18 aprilie 1609 găsim, după cum spune diacul, “o diată grecească de la Manoil Paleologul,... scriind precum au dat danie la mănăstirea Golîe viile lui de la Șoroga(i), la locul din gios, unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Cum se vede treaba, avem de-a face cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-a lungul Siretului, pe aceeași terasă a râului. Prima mențiune documentară scrisă a satului datează din 1 februarie 1622, când Ioan din Bănești este martor pentru nașul său, diacul Vasile Dinga, care a cumpărat o parte din moșia satului Merești cu doi taleri. O mărturie din 20 decembrie 1689 de la Aftănase Călugărul, preot în Bănești, arată că prin intermediul său a cumpărat Gheorghe Șeptilici unele pământuri, al căror hotar trecea
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Selecția textelor, introducere și note Diac. Drd. Liviu PETCU Lasă fiilor, înainte de toate, moștenirea credinței nepătimașă (nepătată), și a dogmelor binecredincioase, ca să călăuzești la Domnul nu numai pe fii, ci și pe nepoți, pe calea dreptei-credințe. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 31, cap. 96
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
6), condiție indispensabilă a Botezului (Mc. 16, 16; Efes. 4, 5; Fap. 8, 12, 37), harismă extraordinară (Rom. 13, 3; I Cor. 12, 9; I Cor. 13, 2) și piatră de temelie a vieții creștine (II Tim. 2, 11-13)<footnote Diac. Asist. Ion Bria, „Sensul activ al credinței creștine”, în Ortodoxia, Anul XXI (1969), Nr. 2, p. 228. footnote>. Sfinții Părinți definesc adevărata credință ca fiind o vedere mai presus de minte, simț spiritual, putere a lui Dumnezeu, tărie spre mântuire
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care L-am cunoscut pe Hristos după Trup,acum nu-L mai cunoaștem așa” (2 Corinteni 5, 16), deoarece Îl aupe Hristos în inimi, mișcat de Duhul Sfânt, fiind „adăpați” de Duhul Sfânt. Simbolul niceo-constantinopolitan în viața și spiritualitatea Bisericii Diac. prof. dr. Ioan CARAZA Ca operă a primelor două Sinoade Ecumenice de la care își trageși numele, Simbolul niceo constantinopolitan este cea mai importantă mărturisire de credință a Bisericii.În învățătura de credință pe care o întâlnim de la începuturile Bisericii concentrată
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]