639 matches
-
comunicarea prin mediul electronic: limba e-mailului, a chatului și a convorbirii paralele cu alte activități. Prima e mai ceremonioasă, e un fel de stil epistolar, poate include formulari ca „dragă domnule X”, „Cu stimă deosebită” etc., deși nu exclude absența diacriticelor și a majusculelor sau unele prescurtări. La chat-ul scris, majusculele cam lipsesc, abrevierile abundă, comunicarea e mai simplă, propozițiile sunt scurte. Cele mai drastice prefaceri ale limbajului și cele mai spectaculoase apar la mesajele paralele altor activități. Aici intră
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sau expresii în limba engleză și unii termeni în limbile greacă și latină. Totuși, aceste din urmă situații reprezintă excepții și nu au fost incluse în analiză. Așa cum se obișnuiește cel mai frecvent online, unele dintre mesaje sunt tehnoredactate fără diacritice (ă, î, ș, ț, â) în timp ce altele utilizează aceste litere specifice limbii române, ceea ce face ca materialul de analizat să fie eterogen din acest punct de vedere. Pentru analiza cu ajutorul programului Concordance, toate diacriticele din mesaje au fost înlocuite, astfel încât
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
unele dintre mesaje sunt tehnoredactate fără diacritice (ă, î, ș, ț, â) în timp ce altele utilizează aceste litere specifice limbii române, ceea ce face ca materialul de analizat să fie eterogen din acest punct de vedere. Pentru analiza cu ajutorul programului Concordance, toate diacriticele din mesaje au fost înlocuite, astfel încât în rezultate să nu apară dubluri ale termenilor-cheie în două sisteme de scriere (cu și fără diacritice). Deși aspectul general al celor mai multe dintre mesaje nu pare a fi foarte îngrijit, acestea sunt elaborate, focalizate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
materialul de analizat să fie eterogen din acest punct de vedere. Pentru analiza cu ajutorul programului Concordance, toate diacriticele din mesaje au fost înlocuite, astfel încât în rezultate să nu apară dubluri ale termenilor-cheie în două sisteme de scriere (cu și fără diacritice). Deși aspectul general al celor mai multe dintre mesaje nu pare a fi foarte îngrijit, acestea sunt elaborate, focalizate și cu puține divagații. Sunt frecvente referirile directe sau citările unor mesaje anterioare, ceea ce face ca unele idei să apară de mai multe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
folosită în versiunea samariteană a Pentateuhului. Sistemul samaritean de vocalizare se bazează pe cinci semne supralineare, iar cel palestinian pe opt semne, dintre care două ar fi variante ale aceluiași semn4. Pe lângă aceste vocale, sistemul palestinian, esențial fonetic, prezenta semne diacritice, constând în special dintr-un punct, menite să marcheze pronunțarea diferită a literei șin. Semnele care marcau accentele textului se deosebeau de semnele vocalice, în sensul că nu păreau controlate de reguli fixe; astfel, accentele disjunctive erau indicate prin puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
și afectivitatea țăranului de manifestările specifice felului său de trai într-o anumită epocă, este de fapt inițiatorul metodei dialectologice în culegerea folclorului. Spirit cultivat și înarmat cu riguroasă metodă filologică, culege și transcrie fonetic textele folosind cu moderație semnele diacritice. Drept dovadă stă felul cum a conceput monografia Graiul din Tara Hațegului, care după o scurtă introducere are ca subiect graiul acestei regiuni, de care se ocupă apoi pe parcursul a 67 de pagini, urmate de capitolul cu texte transcrise fonetic
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
stă felul cum a conceput monografia Graiul din Tara Hațegului, care după o scurtă introducere are ca subiect graiul acestei regiuni, de care se ocupă apoi pe parcursul a 67 de pagini, urmate de capitolul cu texte transcrise fonetic, folosind semne diacritice pe care nu uită să le amintească la pagina 90. Această lucrare este în primul rînd o operă filologică care cuprinde și o culegere de folclor și etnografie. Particularitățile fonetice, studiul monografic al regiunii geografice, definirea trăsăturilor psihice caracteristice țăranilor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
consacrat toponimiei acestor locuri, numelor de persoane caracteristice oamenilor din Țara Hațegului, numelor de animale folosite mai ales pentru oi și capre, dar și pentru vaci, boi, câini, țapi. Urmează esența monografiei, capitolul Texte, la începutul căruia Densusianu prezintă alfabetul diacritic pe baza căruia s-au efectuat culegerile sale cu scopul de a conserva cât mai fidel pronunția locală . Monografia propriu-zisă are 360 texte literare, un loc important ocupându-1 povestirile libere. Iată cum transcrie un text Ovid Densusianu în această monografie
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de învățare sunt fundamentate pe succesiunea ortografică punct → majusculă, noile "reguli" utilitarist-pragmatice devin piloni pentru reguli de comunicare inovatoare. * În virtutea incapacității unor programe "soft" și a unor dispozitive tehnice "hard", utilizatorii de limbă română sunt nevoiți să renunțe la semnele diacritice. * Apoi, există tendința de renunțare la vocale, acolo unde pronunția fonetică o permite ("d" în loc de "de", "c" în loc de "ce" etc.). * Implicit, în multe cazuri, este evidentă transgresarea comunicării asertive. * De asemenea, să remarcăm pătrunderea în vocabularul scris al limbii române
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
exprimare, prin aplatizare semiotică, a unor conținuturi semantice ("u?" = "you?"); * transliterare a pronunției limbii engleze cu mijloacele limbii române ("cuul" = "cool"); * transliterare a limbii române după modelul limbii engleze ("kef" = "chef"; "viatza" = "viață"), cu precizarea că uneori imposibilitatea folosirii caracterelor diacritice (în site-uri, programe de computer etc.) poate provoca acest fenomen. Toate aceste elemente conduc la concluzia preliminară că suntem martorii stimulării vortexurilor semiotice și semantice. Mă refer la înțelesul dar și semnificația cuvintelor și la geneza unei subgrupe de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
carte din Frankfurt, pe cilindrii de neon de la Centrul Internațional, sub fotografia mea scria Scărtărecu. Era singurul nume scris greșit, și totuși numai eu am remarcat greșeala. Căci, până la urmă, care-i diferența? Poate chiar sună mai bine așa. Semnele diacritice de pe cei doi " a" îl fac imposibil de pronunțat corect. Nici măcar eu nu mi-1 pronunț corect când mă recomand unui străin. Finalul numelui spune totuși ceva. Sânt un... escu. Pentru câțiva inițiați în onomastică, devine acum limpede că sânt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mit și poveste", teologia de "mit și religie", antropologia de "mit și ritual", filozofia de "mit și ficțiune", ceea ce scoate în evidență caracterul proteic al mitului, care este aparent "mai bine așezat în terenul epistemologic prin diferențierea de un partener diacritic", oricine se preocupă de mit fiind nevoit să devină conștient de acești parteneri ineluctabili.27 Originile și dinamica mitologiei Înainte de a trece în revistă unele considerații revelatorii corespunzând celor două mari maniere de abordare, structurală și istorică, se impune o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
situație specială, n-am putut să vin la examen" - e un clișeu. Spune direct: Când ați putea veni să dați examen cu mine, că la restanță nu voi fi în țară?" l Dacă-ți scrii lucrarea de diplomă fără semne diacritice și profesorul se arată mirat, răspunde-i ferm: Așa m-am obișnuit pe mail!" sau "Regret, nu mai pot să scriu altfel!" Impune-ți titlul: Fata nevăzută a poetilor Vacaresti. Sau: Scoala de la Tirgoviste si reprezentantii ei. ...l La examenul
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
ani buni, m-am obișnuit să precizez, la începutul fiecărui curs, că lucrarea finală poate fi scrisă de mînă sau la calculator; în cel de-al doilea caz (preferabil pentru ușurința lecturii, dar nu un ideal în sine), trebuie folosite diacriticele românești. Cu toate acestea, procentul de lucrări care nu se supun acestei cerințe e foarte mare; ba chiar crește, în loc să scadă. Dacă în trecut putea funcționa scuza mijloacelor modeste, e multă vreme de cînd programele au posibilitatea scrierii cu semnele
Corectînd lucrări... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8382_a_9707]
-
mijloacelor modeste, e multă vreme de cînd programele au posibilitatea scrierii cu semnele specifice alfabetului românesc. Eșecul didactic al profesorului poate fi corectat, în anul viitor (va preciza, negru pe alb, în indicațiile despre cerințele de examen, că lucrările fără diacritice nu vor primi notă); fenomenul indică totuși, neliniștitor, o tendință: pare din ce în ce mai firesc să predai o lucrare de o anumită importanță într-o redactare la fel de rapidă și de neglijentă ca a unui mesaj de e-mail sau de chat. E clar
Corectînd lucrări... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8382_a_9707]
-
o anumită importanță într-o redactare la fel de rapidă și de neglijentă ca a unui mesaj de e-mail sau de chat. E clar că, în multe domenii contemporane (de la anunțurile publicitare la actele oficiale de pe site-urile unor ministere), scrierea cu diacritice apare ca un inconvenient minor, de care oricine se poate dispensa din simpla nevoie de comoditate. S-a făcut, deocamdată timid, și pasul următor: abrevierile chat-ului și ale sms-urilor au pătruns în eseurile filologice: "se poate spune k este
Corectînd lucrări... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8382_a_9707]
-
colorate, cu titluri îngroșate și dispuse arhitectural; uneori, fiecare pagină e prinsă într-o folie de plastic separată, ca pentru a o feri de intemperii și o expune posterității. Sub folia de plastic, spre iritarea crescîndă a filologului, textul (fără diacritice) conține nenumărate greșeli de bătaie, litere sărite și inversate, uneori chiar erori de ortografie și de punctuație. Creionul roșu nu le mai poate însă sfîrteca prompt: foile trebuie mai întîi extrase cu grijă, una cîte una, din mapele colorate. Lucrul
Corectînd lucrări... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8382_a_9707]
-
urmă critic "optzecist" care a rămas critic este Alexandru Cistelecan, trecut de Radu G. țeposu în prima linie a foiletoniștilor artiști. Deși el nu e un cronicar cu rubrică săptămânală, un maratonist al lecturii și evaluării "din mers", autorul actualelor Diacritice impresionează - pe lângă stil - prin aplicație și perseverență. Un poet cât de semnificativ (de la "șaizeciștii" studiați deja în manuale la tinerii abia apăruți pe eșichier) care nu a fost citit și comentat de Al. Cistelecan se poate spune că nu există
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
prima categorie îi activează componenta analitică, desfășurată "în toate punctele fenomenalității creative", cea de-a doua îi incită spiritul critic în direcția inciziei și a portretului ironic. Din cei douăzeci și cinci (din nou douăzeci și cinci!) de colegi de breaslă prinși în sumarul Diacriticelor, majoritatea sunt fixați și în insectar: cu bunele și relele lor, dar, mai ales, cu formula intelectuală și temperamentală definitorie. Se adaugă o victimă colaterală, Marin Mincu (un preambul la analiza lui Ion Bogdan Lefter) și zboară, de asemenea, din
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
o carte de propagandă și nici de anexiuni fără capăt." (p. 187). La antipodul acestei viziuni reducționiste ce va ajunge, prin I.B. Lefter, la "performanța" de a echivala o generație cu un curent literar sau chiar cu o tipologie, autorul Diacriticelor concepe generația (fie ea '80 sau '60, căci de altele nu prea discută) ca un fascicul de programe și orientări, "cu tensiuni intra-generaționiste nu mai puțin productive decât cele inter-generaționiste". Luptele intestine, ca și cele purtate cu predecesorii ori cu
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
un autor la fel de important ca Mircea Cărtărescu. Revenind la cartea de față, merită subliniată onestitatea criticului de a se referi și la alte puncte de vedere, de a le cita, de a le combate, eventual, cu argumente. Un laitmotiv al Diacriticelor îl constituie acea prezumție de ignorare a unor colegi de breaslă care se cred nu doar suverani, ci singuri pe întregul ogor interpretativ. Lecturile "areferențiale", adamice, "inocente" abundă, într-o discrepanță frapantă cu critica interbelică, pentru care dialogul, și nu
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
se termina aici. Textul părea lung, încărcat, scris cu fonturi mici și durdulii, feminine, școlărești. Parcă n-ar fi fost Paul. I-am zis-o lui Mihnea. „Așa e, ceva nu se pupă aici. Știi ce fonturi sunt?“ „Coronet, cu diacritice.“, le-am recunoscut. „Le folosesc domnișoarele, când scriu scrisori parfumate în anul întâi la Filologie.“ „Da’ ce, în anu’ patru nu le mai parfumează?“ „În anul patru nu mai scriu scrisori, ci sesizări. Cam așa merg lucrurile la noi. Acordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
niște greșeli de ortografie, și conținea o notă: unii i-ar fi zis informativă; alții, care ar fi avut răbdarea s-o citească până la capăt, ar fi numit-o explozivă. Nota nu era scrisă de bunicul Vitalian și îi lipseau diacriticele. In cursul saptaminii trecute, am primit din partea Serviciului Personal al Ministerului Invatamintului, pe cale orala, urmatoarele cinci intrebari la care am fost solicitat sa raspund in scris: Daca stiu ca parintii mei au fost membri de partid si de ce au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fac mulți care se declară postmodernisști, dar n-au nici în clin, nici în mânec cu asemenea "canon"), fiindcă tocmai cu moda se războiește scriitorul. Probabil, singura concesie postmodernistă pe care o face Constantin Virgil Negoiță este renunțarea la semnele diacritice (în Împotriva lui Mango), ceea ce mi se pare o alegere comodă și iresponsabilă, chiar dacă și alții au renunțat la diacritice, fiindcă fenomenul poate avea consecințe nefaste asupra viitorului limbii române, schimonosindu-i-se natura de limbă fonetică, sau și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu moda se războiește scriitorul. Probabil, singura concesie postmodernistă pe care o face Constantin Virgil Negoiță este renunțarea la semnele diacritice (în Împotriva lui Mango), ceea ce mi se pare o alegere comodă și iresponsabilă, chiar dacă și alții au renunțat la diacritice, fiindcă fenomenul poate avea consecințe nefaste asupra viitorului limbii române, schimonosindu-i-se natura de limbă fonetică, sau și mai rău conservându-i-o într-o ortografie aberantă. Dar să revin la ceea ce interesează, în primul rând. D-l Negoiță
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]