1,829 matches
-
coerentă de analiză a problemelor sociale, deși sunt unele elemente ale acesteia. Este nevoie de o structurare a metodelor deja existente de analiză a problemelor sociale. Metodologia cercetării trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale - în diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a) identificarea problemei - delimitarea unui fenomen/proces care, actual sau potențial, afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b) determinarea magnitudinii problemei - pentru aceasta sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiectiv, independent de palierul conștiinței. Acest palier cuprinde, de asemenea, evidențierea problemelor-cauză: factorii, condițiile care generează problemele-stare. Sunt incluse aici teorii explicative ale fenomenelor negative problematice. O asemenea analiză conferă instrumentul predicției apariției problemelor sociale și a dinamicii lor. 2. Diagnoza formelor de conștientizare a problemelor sociale - după cum s-a văzut, conștientizarea problemelor reprezintă un palier esențial al dinamicii problemelor sociale. Acestea nu sunt simple epifenomene, reflectări mai mult sau mai puțin adecvate, ci o parte crucială a procesului de funcționare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evaluare a soluțiilor adoptate influențează mult și creșterea capacității de dezvoltare socială. Componentele/Fazele procesului dezvoltării sociale În continuare voi introduce o serie de concepte-cheie ale paradigmei dezvoltării sociale și, totodată, fazele procesului de dezvoltare socială. Prima fază: identificarea și diagnoza problemei sociale; estimarea voinței colectivității de a acționa pentru soluționarea acesteia. Faza a doua: identificarea obiectivelor de dezvoltare, formulate în conștiința colectivă, în demersul actorilor sociali, sau propunerea unor noi obiective. Societățile actuale sunt tot mai mult orientare spre dezvoltarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
numea „permanența trecutului” în cunoașterea științifică. Cunoașterea istoriei disciplinei facilitează reconstrucția actuală a sociologiei dezvoltării sociale printr-o „critică din trecut”, care îmbogățește conținutul empiric al teoriilor actuale prin extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la baza evaluărilor lor. Societatea românească a fost diagnosticată în chip unitar, pentru prima și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
împrejurările concrete ale dezvoltării noastre istorice nu avem înaintea noastră altă cale” (1907-1908/1996, p. 225). Pe baza studiului sociologic al structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economică a vechiului regim (Zeletin, 1922, p. 19). O critică incisivă a perspectivei sociologice de factură romantic-agrariană poporanistă și țărănistă a venit și din orizontul gândirii marxiste. Constantin Dobrogeanu-Gherea, C. Racovscki, Lucrețiu Pătrășcau și L. Rădăceanu au subliniat erorile de diagnoză și prognoză ale structurii și devenirii societății românești de pe pozițiile poporaniste și țărăniste, aducând clarificări în ceea ce privește caracterul fundamental capitalist al acesteia, procesele de diferențiere, concentrare și pauperizare din lumea satului, necesitatea industrializării țării ș.a. Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de fenomenele reificării esenței umane, ale stereotipiei muncii parcelare. Poporaniștii au militat cu pasiune pentru idealul omului armonios dezvoltat, aflat la antipodul deformărilor patologice ale civilizației capitaliste, urbane, industriale, și acesta nu poate fi decât țăranul român. Sunt deosebit de sugestive diagnozele critice ale lui Stere, exprimând sărăcirea extremă a relațiilor sociale capitaliste, golirea de conținut uman a raporturilor de muncă: „om-ciocan”, „om-roată”, „om-spadă”, „om-condei”, „om-carte”, toți fiind în contradicție cu homo sapiens dezvoltat armonios. Mult mai aproape de acest ideal este viața
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fiind, mai mult decât înainte, „o crimă contra națiunii”. Cercetările monografice și de acțiune socială în peste 126 de sate, cu participarea a aproape 1 000 studenți și 1 600 specialiști și tehnicieni, au oferit informații și interpretări esențiale pentru diagnoza situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării: fărâmițarea proprietății, bugetul gospodăriilor de țărani săraci, mijlocași și bogați, inventarul agricol, mortalitatea excesivă, deficitul de nașteri în anumite zone, analfabetismul, alimentația, igiena sătenilor și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele două războaie (programe, manuale, practică de specialitate, deschidere către cercetarea de tip intervenție/schimbare, ajutor social focalizat pe nevoi, orientare practică spre refacerea capacităților de integrare socială a persoanelor/grupurilor cu risc crescut, soluționarea problemelor umane pe baza unei diagnoze clare, elaborarea unor legi coerente ale asistenței sociale). Au rămas exemplare Legea asistenței sociale din 1930, Legea serviciilor sociale de tip comunitar, cercetările de sociologie urbană ale Institutului Social Român și serviciile de sprijin comunitar care au continuat să se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nouă filozofie a sistemului de servicii de asistență socială”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Bădescu, I; Zamfir, C. (coord.), 2000, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M. (coord.), 2000, Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M.; Dan, A., 2004, „Surse ale excluziunii sociale în România”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1993, Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a întregului sistem de servicii. O primă parte a capitolului va aborda principalele puncte slabe ale sectorului nonguvernamental și ale cadrului instituțional și legislativ de suport al acestuia, urmând ca în a doua parte să fie prezentate câteva elemente de diagnoză a sistemului public de servicii și domeniile prioritare pentru restructurarea serviciilor. Sectorul nonguvernamental Aparent, schimbările majore propuse în strategia de restructurare a sistemului de servicii de asistență socială pot fi asimilate opțiunii de solidaritate socială liberale. Dar sumara analiză a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sustenabilității și continuității serviciilor devine dificilă după încetarea finanțării și, cel mai adesea, acestea sunt transferate către instituții publice sau menținute în parteneriat cu autoritățile locale ori furnizori publici de servicii. De altfel, conform datelor ICCV (baza de date 2004, Diagnoza serviciilor sociale) tendința în sectorul nonguvernamental este de a dezvolta noi servicii în parteneriat fie cu o instituție publică, fie cu o altă organizație nonguvernamentală. Dintre cele 275 de ONG-uri care au răspuns la întrebarea „Intenționați ca în viitorul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atribuțiile curente, dar și cu efortul necesar reorganizării sistemului de servicii. Am în vedere, în primul rând, capacitatea redusă a acestora de a depăși stadiul cunoașterii intuitive a problemelor sociale sau de a evalua politicile locale de asistență socială. Cu excepția diagnozelor realizate în 2003, la nivelul fiecărui județ, pentru fundamentarea Planurilor Județene Antisărăcie și Incluziune Socială, conform datelor furnizate de DDFSS în ultimii ani nu au fost realizate studii/diagnoze sociale decât în 23 de județe, majoritatea la nivel de comunitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale sau de a evalua politicile locale de asistență socială. Cu excepția diagnozelor realizate în 2003, la nivelul fiecărui județ, pentru fundamentarea Planurilor Județene Antisărăcie și Incluziune Socială, conform datelor furnizate de DDFSS în ultimii ani nu au fost realizate studii/diagnoze sociale decât în 23 de județe, majoritatea la nivel de comunitate sau de categorie socială. Acestea nu au putut însă furniza o imagine de ansamblu asupra stadiului de dezvoltare a serviciilor sociale. De asemenea, monitorizarea sistemului de asistență socială se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planificare, dezvoltare și conducere existente la un anumit nivel de organizare (comunitar/local, regional, național, internațional). Un indicator social îndeplinește o serie de funcții, între care (Mărginean, 2002, p. 34): mijloc de informare privind starea unui domeniu social, mijloc de diagnoză socială; mijloc de analiză, evaluare și interpretare a diferitelor fenomene, relații, procese sociale și acțiuni sociale; mijloc de cercetare a obiectivelor de dezvoltare într-un domeniu sau altul; instrument al planificării și prognozei dezvoltării sociale (s.n.); mijloc de urmărire (măsurare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prevăzute cu ținte precise și activități formulate explicit (conform manualelor de monitorizare și evaluare; WB, 2003; Prennushi et al., 2001; Mățăuan, 1999); Impactul strategiilor este de dorit să fie măsurat prin indicatori privind problema propusă spre rezolvare; indicatorii utilizați în cadrul diagnozei sunt analizați, de această dată, în dinamica lor în funcție de măsurile luate; procesul de măsurare este recursiv și stă la baza continuității/schimbării periodice a politicilor Pentru înțelegerea contribuției sistemelor de măsurare în procesul de dezvoltare, este importantă distincția majoră între
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
una privind calitatea vieții și alta centrată pe sărăcie/deprivare și probleme sociale, la care se adaugă în ultimii ani o nouă perspectivă, cea a incluziunii sociale. Încă din anii ’80 au existat preocupări pentru elaborarea unei scheme globale de diagnoză a calității vieții (cercetările coordonate de Cătălin Zamfir - Indicatori și surse de variație a calității vieții, 1984), dezvoltate după 1990, prin studiile Institutului de Cercetare a Calității Vieții (cercetări anuale pe eșantioane naționale reprezentative în perioada 1990-1999 și 2003, cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială: câteva elemente teoretice”) stimulează creativitatea instituțiilor (și a colectivităților) în identificarea problemelor sociale și soluționarea acestora prin programe bazate pe sisteme expert. Procesul de dezvoltare socială este astfel structurat pe baza următoarelor faze principale: 1) identificare problemei sociale și diagnoza acesteia; 2) formularea de alternative de soluționare și preevaluarea acestora; 3) elaborarea soluțiilor sub forma unei strategii; 4) operaționalizarea strategiei într-un plan de acțiune; 5) implementarea planului de acțiune; 6) monitorizarea procesului de implementare; 7) evaluarea rezultatelor. Acest capitol
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acțiune (de măsuri sau de implementare), program și proiect au fost definiți operațional prin interacțiune cu reprezentanții instituționali pentru că instituții diferite operează cu termeni diferiți. Astfel, în această monitorizare CASPIS, următorii termeni sunt definiți astfel: Termenul Înseamnă 1. Analiza situației Diagnoză a problemei, în care sunt descrise dimensiunea și principalele caracteristici ale acesteia; în vederea acțiunii, poate pune în evidență principalele puncte tari, puncte slabe, oportunități și constrângeri. 2. Strategie Descrie viziunea globală și rezultatele dorite 3. Plan de acțiune (plan de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor guvernamentale intervievate); probleme ale structurilor de la nivel județean, local; lipsa sau insuficiența resurselor materiale. Concluzii Concluziile raportului de monitorizate CASPIS sunt structurate pe două dimensiuni. Prima dimensiune are în vedere diagnoza stării de fapt, adică principalele rezultate ale monitorizării implementării PNAinc la nivel central. A doua dimensiune se referă la principalele probleme identificate în procesul de monitorizare care ar trebui avute în vedere în revizuirea PNAinc pentru 2005-2008 și în monitorizările
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
experiență, organizarea și funcționarea Comisiei a fost definitivată prin Hotărâre de Guvern în iulie 2002 (H.G. nr. 705/3.06.2002). Rapoarte precum Poverty Assessment (2002 și 2003), Dinamica sărăciei pe 2003 în raport cu 1995 (2004), Harta Sărăciei în România (2004), Diagnoza locuirii: lipsa unei locuințe și locuirea în condiții precare (2004) includ analize aprofundate care evaluează rezultatele politicilor și măsurilor promovate de Guvernul României în domeniul sărăciei și incluziunii sociale. Rapoarte disponibile la adresa HYPERLINK "http://www.caspis" www.caspis.ro: 1
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de căpătâi a oricărui designer și cercetător al curriculumului. Autorii au postulat că orice curriculum este determinat de către societate și implică două dimensiuni: teoretică (descriptivă) și tehnică (practică). Analiza teoretică trebuie să se extindă asupra a șase arii majore: a) diagnoza socială pentru dezvoltarea curriculumului; b) finalitățile curriculumului; c) principiile și procedurile dezvoltării și/sau optimizării curriculare; d) modelele de organizare curriculară; e) relațiile umane în dezvoltarea/optimizarea curriculară; f) curriculumul și integrarea socială. În ceea ce privește aspectul tehnic al proiectării, testării, validării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
având în vedere situația specifică a școlii românești, demersul pentafazic ar fi fost cel mai potrivit pentru realizarea unei reforme curriculare optime. Îl descriem în continuare pe scurt: Etapa I. Curriculum research (tradus în românește prin expresii precum „cercetare curriculară”, „diagnoza curriculumului”, „analiză de curriculum”) Este faza care trebuie să preceadă, în mod obligatoriu, orice altă activitate atunci când se urmăresc schimbări educaționale, și presupune două operații fundamentale: diagnoza și prognoza. • Diagnoza stării educaționale a instituției care urmează a fi supusă optimizării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scurt: Etapa I. Curriculum research (tradus în românește prin expresii precum „cercetare curriculară”, „diagnoza curriculumului”, „analiză de curriculum”) Este faza care trebuie să preceadă, în mod obligatoriu, orice altă activitate atunci când se urmăresc schimbări educaționale, și presupune două operații fundamentale: diagnoza și prognoza. • Diagnoza stării educaționale a instituției care urmează a fi supusă optimizării curriculare poate fi asemănată cu diagnosticul medical. Nici un medic nu ar prescrie remedii unui pacient înainte de a-l fi examinat minuțios și de a-i fi indicat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]