2,180 matches
-
renal cu stenoză a arterei grefonului se asociază frecvent cu insuficiența renală acută prin mecanism hemodinamic. Optimizarea hematocritului Optimizarea hematocritului la pacienții hemodializați coronarieni este obligatorie în prevenția evenimentelor coronariene acute. Există însă controverse apreciabile asupra hematocritului optim la pacienții dializați coronarieni, opiniile majorității exper]ilor tinzând spre un hematocrit optim de 33-36%. Corecția hematocritului de la 25% la 35% prelungește capacitatea de efort de la 361 la 488 de secunde, cu reducerea depresiei segmentului S-T în cursul probei de efort de la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
disfuncție renală a arătat că rata mortalității după externare s-a redus cu 30% la pacienții la care s-a administrat aspirină în comparație cu cei care nu primeau terapie antiagregantă [Wright et al., 2002]. Această investigație și o alta efectuată la dializați [Shlipak et al., 2002] a evidențiat de asemenea că pacienții cu insuficiență renală cronică aveau o probabilitate mai redusă de a li se recomanda aspirină față de subiecțiii non-renali. O metaanaliză recentă [Collaborative meta-analysis of randomised trials of antiplatelet therapy for
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cazul ultimei metode). Stentarea coronariană adaugă și mai multă complexitate acestei ecuații neclare și deja complexe. Angioplastia coronariană (APC) și stentarea arterelor coronariene Există în momentul de față 18 lucrări care raportează rezultatele procedurilor de APC la pacienții cu IRC, dializați sau transplantați renal. Rata de succes imediat este ridicată, 80-90% dintre pacienți prezentând dispariția durerii anginoase sau reducerea importantă a simptomatologiei anginoase. Totuși, în foarte puține studii au fost comunicate date privind succesul primar și rata restenozării post-APC la subiecți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pentru evidențierea unei eventuale restenozări la 6-12 luni post-PCA. Stentarea coronariană Prin rezultatele bune pe termen lung, stentarea coronariană reprezintă o promisiune terapeutică pentru viitorul apropiat. Le Feuvre [2000] a raportat o rată de succes primar de 96% la pacienții dializați, rata de revascularizare pentru restenozare după stentare primară fiind similară la 21 de pacienți dializați și 187 de subiecți non-uremici (30% față de 25%). Prin contrast cu rata crescută de restenozare după angioplastie coronariană fără stentare (vezi mai sus), la doi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
termen lung, stentarea coronariană reprezintă o promisiune terapeutică pentru viitorul apropiat. Le Feuvre [2000] a raportat o rată de succes primar de 96% la pacienții dializați, rata de revascularizare pentru restenozare după stentare primară fiind similară la 21 de pacienți dializați și 187 de subiecți non-uremici (30% față de 25%). Prin contrast cu rata crescută de restenozare după angioplastie coronariană fără stentare (vezi mai sus), la doi ani, rata de revascularizare pentru progresia bolii a fost similară în ambele grupuri, deși prevalența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
contrast cu rata crescută de restenozare după angioplastie coronariană fără stentare (vezi mai sus), la doi ani, rata de revascularizare pentru progresia bolii a fost similară în ambele grupuri, deși prevalența morții cardiace a fost mult mai ridicată în cohorta dializată (15% față de 5%). Autorii au conchis că restenozarea accelerată fusese mai degrabă rezultatul unei angioplastii primare inadecvate și au opinat că o angioplastie adecvată ar putea da rezultate apropiate de stentare. Această concluzie pare a fi confirmată de către un studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la 30 de zile la pacienții cu IRA a fost de 63,7%, în comparație cu 4,3% la cei fără IRA! Tehnicile de dializă și chirurgia cardiacă au evoluat în paralel. Având în vedere rata mare a complicațiilor cardiovasculare la pacienții dializați, trebuie admis că necesarul de intervenții chirurgicale cardiace la acești pacienți este mare. în ciuda scepticismului inițial, în ultimii ani s-a dovedit că intervențiile cardiace la pacienții dializați, în ciuda riscurilor operatorii și anestezice crescute, sunt posibile. În paralel, incidența mare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în paralel. Având în vedere rata mare a complicațiilor cardiovasculare la pacienții dializați, trebuie admis că necesarul de intervenții chirurgicale cardiace la acești pacienți este mare. în ciuda scepticismului inițial, în ultimii ani s-a dovedit că intervențiile cardiace la pacienții dializați, în ciuda riscurilor operatorii și anestezice crescute, sunt posibile. În paralel, incidența mare a IRA postintervenții pe cord deschis a fost un imbold pentru dezvoltarea unităților de dializă în marile clinici de chirurgie cardiovasculară din lume. Unele dintre cele mai importante
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
disponibile astăzi rămâne o problemă deschisă. V.3. Aritmiile cardiace la pacien]ii renali Introducere. Epidemiologia tulburărilor de ritm la pacienții renali Dată fiind importanța patologiei cardiovasculare la pacienții renali, aritmiile tranzitorii și cronice sunt frecvente, în special la pacienții dializați. Prezența aritmiilor cardiace la inițierea dializei este asociată cu o creștere cu 86% a riscului de mortalitate la doi ani; în analiza multivariată, prezența aritmiilor cardiace la inițierea terapiei de substituție a funcției renale determină, independent de existența altor modificări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
certitudinea că încă din stadiile incipiente ale insuficienței renale cronice (IRC) se acumulează o constelație impresionantă de factori de risc CDV, că aritmiile sunt mult mai frecvente și mai severe decât într-o populație generală comparabilă ca vârstă. La pacienții dializați, epidemiologia tulburărilor de ritm este mai bine studiată. Tabelul I rezumă principalele date din literatură privind incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați. Incidența aritmiilor variază între 26 și 76% din numărul pacienților, această variabilitate datorându-se criteriilor diferite de definire
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aritmiile sunt mult mai frecvente și mai severe decât într-o populație generală comparabilă ca vârstă. La pacienții dializați, epidemiologia tulburărilor de ritm este mai bine studiată. Tabelul I rezumă principalele date din literatură privind incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați. Incidența aritmiilor variază între 26 și 76% din numărul pacienților, această variabilitate datorându-se criteriilor diferite de definire a aritmiilor și eterogenității loturilor studiate. Incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați frecvente tulburări de ritm se află extrasistolia ventriculară (35-50% din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
principalele date din literatură privind incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați. Incidența aritmiilor variază între 26 și 76% din numărul pacienților, această variabilitate datorându-se criteriilor diferite de definire a aritmiilor și eterogenității loturilor studiate. Incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați frecvente tulburări de ritm se află extrasistolia ventriculară (35-50% din totalul aritmiilor), bigeminismul ventricular, tahicardiile supraventriculare și ventriculare (inclusiv torsada vârfurilor), fibrilația atrială. Blocurile sinoatriale și atrioventriculare sunt evenimente mai rare la pacienții dializați, fiind legate de hiperkaliemia extremă și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
studiate. Incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați frecvente tulburări de ritm se află extrasistolia ventriculară (35-50% din totalul aritmiilor), bigeminismul ventricular, tahicardiile supraventriculare și ventriculare (inclusiv torsada vârfurilor), fibrilația atrială. Blocurile sinoatriale și atrioventriculare sunt evenimente mai rare la pacienții dializați, fiind legate de hiperkaliemia extremă și de prezența calcificărilor cardiace extinse, cuprinzând și țesutul excitoconductor. Similar cu populația generală, incidența aritmiilor cardiace crește o dată cu vârsta, din cauza modificărilor accentuate ale structurilor cardiace și creșterii sensibilității cordului la variațiile umorale ale electroliților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
clinice asociate HVS și cardiopatiei ischemice au fost discutate pe larg în alte capitole ale acestui volum. De fapt, geneza aritmiilor cardiace la subiecții renali este determinată în cele mai multe cazuri de interacțiunea unor multipli factori aritmogeni. Dintre afec]iunile pacienților dializați, aritmiile cardiace reprezintă o importantă provocare clinică, în special la cei hemodializați, la care pe lângă cauzele generale de anomalii ale ritmului cardiac se adaugă și condițiile date de către ședința de hemodializă, caracterizată prin variații semnificative ale principalilor ioni între diversele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
relație evidentă între prezența cardiopatiei ischemice și aritmiile ventriculare: astfel, 9 din 10 pacienți cu cardiopatie ischemică documentată angiografic au prezentat extrasistolie ventriculară din clasele III și IV Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere semnificativă (cu 86% la doi ani) a mortalității generale. Cauzele aritmiilor cardiace în populația renală sunt multiple, roluri determinante fiind atribuite cardiopatiei ischemice, hipertrofiei ventriculare stângi și variațiilor electrolitice în cursul ședințelor de hemodializă. Tipuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în populația renală sunt multiple, roluri determinante fiind atribuite cardiopatiei ischemice, hipertrofiei ventriculare stângi și variațiilor electrolitice în cursul ședințelor de hemodializă. Tipuri de aritmii/tulburări de conducere la pacientul renal A. Aritmiile cardiace maligne și moartea subită la pacienții dializați Pacienții hemodializați (HD) prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare maligne și moarte subită, acestea reprezentând principalele cauze de deces cardiovascular la subiecții dializați cronic, indiferent de grupa de vârsta considerată vezi tabelul III. Incidența morții subite la pacienții non-diabetici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aritmii/tulburări de conducere la pacientul renal A. Aritmiile cardiace maligne și moartea subită la pacienții dializați Pacienții hemodializați (HD) prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare maligne și moarte subită, acestea reprezentând principalele cauze de deces cardiovascular la subiecții dializați cronic, indiferent de grupa de vârsta considerată vezi tabelul III. Incidența morții subite la pacienții non-diabetici este aproximativ egală la subiecții tratați prin HD în comparație cu cei tratați prin dializă peritoneală (DP), frecvența morții subite fiind însă mai mare în cazul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
DP), frecvența morții subite fiind însă mai mare în cazul diabeticilor tratați prin DP (57 decese/1.000 pacienți-an față de 47 decese/ 1.000 pacienți-an în cazul HD) [U.S. Renal Data System Report, 1999]. Cauze de deces cardiovascular la pacienții dializați (date din US Renal Data System Report, 1999) în cel mai larg studiu asupra incidenței stopului cardiac la subiecții hemodializați în cursul ședin]ei de hemodializă [Karnik et al., 2001], rata opririi cardiace a fost de 7/100.000 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aritmii maligne, infarct miocardic acut și fibroză cardiacă (având ca o ultimă consecință insuficiența cardiacă). într-un alt studiu canadian [Foley et al., 1996] a fost examinată relația dintre nivelurile hemoglobinei serice la inițierea dializei și modificările ecocardiografice la pacienții dializați. Datele acestei investigații au arătat indubitabil că, pe măsură ce anemia devine mai severă, există un risc mai crecut de a dezvolta HVS și aritmii ventriculare maligne și/sau deces precoce de cauză cardiovasculară. Boala aterosclerotică coronariană și disfuncția cardiacă. La pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
London et al., 1987]. Unii autori au arătat că concentrațiile PTH sunt mult mai crescute la pacienții cu aritmii în comparație cu subiecții care nu prezintă tulburări de ritm, sugerând un rol aritmogen per se a acestui hormon toxina uremică la pacienții dializați [Kimura et al., 1989; Ramirez et al., 1984]. Hipo- [i hiperkaliemia. Electrofiziologia cardiacă depinde de activitatea la nivel molecular a celulelor cardiace, condiționată în mare măsură de fluxurile de potasiu. Modificările acestor fluxuri induse de către hemodializă pot deci influența electrofiziologia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
majoritatea a potasiului din organism este depozitat intracelular, concentrația serică din timpul dializei este menținută pe seama acestor depozite. Concentrațiile serice ale K variază larg în funcție de pH-ul sangvin și, ca urmare, nu exprimă cu exactitate mărimea depozitelor intracelulare la pacienții dializați. Poate exista chiar o depleție marcată a depozitelor intracelulare cu concentrații serice normale ale potasiului. Depleția kaliemică poate fi deosebit de periculoasă la pacienții aflați în tratament cronic cu digoxin. Hipervolemia este un alt contributoriu la anomaliile electrofiziologice constatate la subiecții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la subiecții sub 30 de ani) până la 2-4% la persoanele peste 60 de ani [Zebe, 2000]. Cum incidența FA este net crescută la pacienții cu patologie cardiacă evidentă, nu surprinde faptul ca FA se întâlnește mult mai frecvent la pacienții dializați (16%) decât în populația generală. Fibrilația atrială paroxistică este frecvent observată în cursul ședințelor de hemodializă, din cauza instabilității hemodinamice și a schimburilor electrolitice rapide [Harnett et al., 1995]. Prezentarea clinică a fibrilației atriale depinde în principal de rata de răspuns
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pentru riscul de accident vascular cerebral, care crește cu 300-500% [Zebe, 2000]. Ca urmare, conversia cât mai rapidă, atunci când este posibil, a fibrilației atriale în ritm sinusal reprezintă o prioritate la pacientul renal. Patogeneza aritmiilor maligne la pacienții renali Pacienții dializați prezintă o varietate impresionantă de anomalii ECG în intervalul interdialitic. Ședința de hemodializă poate induce anomalii electrocardiografice suplimentare; aritmiile semnificative clinic se pot decela frecvent începând cu prima oră de dializă, acestea persistând câteodată 4-5 ore după sfârșitul ședinței. Aritmogenicitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de majoritatea autorilor, nu este la fel de clar dacă aceste anomalii electrocardiografice sunt prezente și la pacienții uremici care nu prezintă patologie cardiacă importantă. Pentru a clarifica acest aspect, autorii [Covic et al., 2002] au efectuat un studiu la 68 de dializați non-diabetici clinic stabili, relativ tineri (medie de vârstă 40 de ani), cu test electrocardiografic de efort negativ pentru ischemie și tulburări de ritm și fără semne ECG de hipertrofie ventriculară stângă. Au fost analizate intervalele Q-Tc imediat pre- și postdialitic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Ritz et al., 1990]. Determinarea potențialelor electrice tardive prin signal-averaged ECG (SAECG) Determinarea potențialelor electrice tardive (PET) prin SAECG reprezintă o altă tehnică de identificare a pacienților cu risc crescut de aritmii ventriculare, putând fi utilizată pentru identificarea acelor pacienți dializați cu risc crescut de moarte subită. Repoductibilitatea excelentă a acestei tehnici la subiecții sănătoși, precum și la pacienții cu diverse boli cardiovasculare a fost demonstrată pe larg [Roithinger et al., 1992]. Prezența zonelor de conducere întârziată a impulsului electric într-un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]